557 matches
-
împodobiți cu ea templul fiului Său... ― E cam prost! izbucni Crey, care învățase deja binișor să citească pe monitorul sondei montate în cutia craniană a lui Laak. Nu-și dă seama la ce e bună roata! Gânditor, Isidor rosti cu încetineală: ― Am comandat deja pe Kyrall un canal direct cu fratele Kalator. Aștept legătura dintr-un moment în altul. Guvernatorul începu să se agite, frîngîndu-și mîinile: ― E grav? I-am pierdut? Ce poate fi atât de neașteptat încît să trebuiască să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
preț de câteva secunde, părând că se consultă din priviri. - Eu una m-aș fi jertfit, dacă aș fi sperat măcar că asta ajută la găsirea unei căi eficiente de a-i ucide pe necredincioși. Abatele clătină din cap cu o încetineală care îi sublinie dezaprobarea într-un mod bizar. - Clonele nu sunt necredincioase. Nu trebuie să le confundăm cu cei O Mie de Voluntari. În ele e sădit un trecut religios cu o vechime milenară pentru unele planete. Pur și simplu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sau chiar Frontul, să fi supraviețuit pe Kyrall, e musai să-i găsim pe cei care ne-ar putea ajuta sa ne recucerim Universul. Femeia își duse mâinile la tâmple, închise ochii și, în timp ce își masa pielea capului, rosti cu încetineală: - Mie mi s-a părut un fel de ritual de inițiere. Era clar că, într-un fel sau în altul, veniseră să se închine la nava aceea. Da, acum văd limpede, chiar asta a fost. În mintea Abatelui, conexiunile se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dacă așa stăteau lucrurile, de ce îl lăsau încă în viață? Ceea ce urma să se întâmple - simțea asta cu groază - avea să-i hotărască soarta. Era o zi posomorâtă, cu nori ca de cerneală, grei de ploaie, ce traversau cerul cu încetineală. Adieri slabe de vânt umed veneau din când în când, făcând să tremure frunzișul arbuștilor. Pretutindeni se lăsase o tăcere neliniștitoare, spartă doar de croncănitul îndepărtat al vreunei ciori. Burgunzii se ascunseseră în pădurile ce îmbrăcau versanții văii, iar după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Văile laterale care dădeau în valea cea mare mișunau de refugiați; un ochi atent, parcurgând pantele munților din față, ar fi putut distinge ici și colo, în micile poieni dintre desișurile de brazi, zeci de siluete minuscule târându-se cu încetineală către înălțimi, cu speranța că acolo caii hunilor nu puteau ajunge. Chilperic întinse mâna către acel tablou dezolant și îi spuse romanului: — Ai zis că voiai să te convingi. Acum ce-mi spui? Sebastianus tocmai se pregătea să răspundă, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
iar să clipească, fulgera și ploaia acum cu rafale de vânt. Abia după ce, ajutat de tovarășii mei, am așezat toate lucrurile, îndeosebi pușca și cofăielul cu branșe, în mijlocul unei căruțe cu fân, cu câte un țol pe cap și cu încetineală de flămânzi, cam pe după-amiază, am luat drumul spre Huși pășind cu fereală peste tot și pipăind cu bețele adâncimea apelor. Dacă nu am fi plecat în ziua aceea, puhoaiele ne-ar fi închis acolo pentru două-trei săptămâni pe ghebul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
la cel mai înalt nivel. Ca urmare a celor stabilite la București în iunie, la sfârșitul lunii septembrie 1956, membrii delegațiilor române și iugoslave s-au întâlnit la Orșova deși întâlnirea era prevăzută pe luna august, dovedindu-se o anumita încetineala din partea RPFI, care a justificat această poziție pe motiv că șefii de instituții sunt în concediu în acea perioadă a anului și cu această ocazie au avut loc consfătuiri privind schimbul de păreri și informații referitoare la studiile existente, au
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Angelina sorbindu-l din ochi pe Părințel, ar fi fost culmea să ne luăm de păr din cauza lor ca niște adolescente isterice, șoptește languros Tușica sfredelindu-l pe Curist în adîncul ochilor. Haideți odată că mă scoateți din minți cu încetineala voastră, își pierde Roja răbdarea, dacă de la bun început ne împotmolim în niște cifre fără importanță, n-o să-i mai dăm de capăt. Vai, dacă ai înțelege cît de tare am dus noi două dorul bărbaților în ultimul timp, spune
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Filip! Dacă m-ai auzit, întoarce-te încet și poartă-te ca și cum aș fi un sergent oarecare.” Am crezut întâi că visez... Mi am tras o palmă peste obraz, să fiu sigur că-s treaz și întreg la minte... Cu încetineală de melc, m am întors. În față... aveam o umbră. Mi-am frecat ochii, să mă pot dumiri. Abia după o vreme mi-am dat seama că-i Brad Filip. „Domn’... ” „Sst!” - a făcut umbra spre mine, ducându-și degetul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
intelectuali năpârliți și sclipitori deopotrivă, amestec ciudat de genii și ratați, În serate fără scop, fără sens, doar pentru a Înfierbânta aerul cu graiurile lor păsărești. Atunci a apărut pe cer o stea imensă, care desenă o traiectorie curbă cu Încetineala unui melc. Toate stelele căzătoare, le mai văzuse de atâtea ori, se desprindeau din Întunericul cerului, plecând parcă din nimic, și se topeau cu aceeași iuțeală, dar asta trecu Încet ca un glob de lumină, descrise, deci, un cerc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
măsuratul odăii, dar se opri și se așeză. Mersul acesta nervos nu trebuie să-l știe nimeni, nici Hamie. Lumea trebuie să-l creadă calm și moale. Își aducea aminte cu ciudă de zâmbetul superior al fostului ienicer și de încetineala cu care împăturise și pusese la loc răvașul la cingătoare: — Cum l-ai prins? ridicase el glasul. — Mai încet, măria ta, că nu ești răposatul Șerban Vodă, ușurel... M-a costat o pungă de taleri. Îți dau una și jumătate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca să se spele, pentru că are dureri mari și nu poate primi pe nimeni. Apoi se îndepărtă, șușotind ceva beizadelei Ștefan. A doua zi, prințul se trezi foarte devreme. Auzea din holul mare al conacului sforăiturile dorobanților care făcuseră de pază. Încetineala cu care fusese parcurs drumul îi obosise pe toți, iar întâmplarea cu căderea de pe cal a lui Panait Cioranu le pusese capac la toate. Ștefan se ridică din pat și se uită pe fereastră; încă nu se luminase de ziuă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își aruncă țigările și imediat se transformă în militari model, cu ținută desăvârșită. În sfârșit, iată-i! Exact ora17,30. Punctualitate tipic germană. Din punctul acesta de vedere sunt de admirat. Poți să dai ora exactă după ei. Cu o încetineală dureroasă, coloana continuă să înainteze. Drumul este deschis de un tanc ușor, din turela căreia se vede conductorul care comunică ceva prin laringofon, apoi două motociclete, pe atașul cărora sunt instalate mitraliere. Urmează șapte autocamioane imense, vopsite în culoare albă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
el, e bucuros că în urma "aranjamentului" oamenii lui nu vor fi vizibili pentru trăgătorii inamici asemeni muștelor pe perete. Atunci când se echipase, pentru un scurt moment, avusese impresia că îmbracă giulgiul înmormântării. Reflectorul se aprinde din nou, cercetează terenul cu încetineală de melc. Exasperat, Marius strecoară printre dinți o înjurătură. "La naiba cu reflectorul ăsta! Așa nu vom ajunge nicăieri, niciodată!". Starea de așteptare cu presimțiri rele face ca golul din stomac ce începuse să-și facă simțită prezența de la pornirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să nu mă mai aducă la bufet să iau prânzul. Dar aveam să vin din nou, peste doar câteva luni, prin propriile mele puteri. OPA! Întotdeauna li se pare că de vină e rutina mea de gentleman de modă veche. Încetineala progreselor mele. Ritmul lent al incursiunilor. (Până acum am Învățat să fac prima mutare, dar nu și pe a doua.) Am invitat-o pe Julie Kikuchi să ieșim undeva În weekend. În Pomerania. Ideea era să mergem cu mașina până În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îndrumându-l cu cine să i-a legătura la grupul de șantiere, Întrezărind o supremă speranță de viață, de supraviețuire...! Cele două zile până ce maistrul avea să-i aducă vești dela Atena și dela șefii lui se scurse cu o Încetineală halucinantă. Avea să-și revină Însă din toropeala așteptării În momentul când maistrul Îi aduse un pachet enorm cu Îmbrăcăminte de iarnă și mai presus Încălțări puternice În perspectiva iernii ce se dezlănțuia cu asprime. Mai primi o lungă scrisoare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
-i chiar unele comisioane În momentul cănd va fi afară, Tony Pavone se Întreba cum de mai se află Încă În pușcărie...?” Cele două zile până la aflarea pronunțării de punere În libertate trecură uneori prea repede alte ori cu o Încetineală halucinantă, iar În momentul când Maistrul de șantier venea spre el aducându-i rezultatul, Tony Pavone Îi cercetă fizionomia feței pentru a descifra cu o secundă mai devreme, marea iluzie de Libertate! Rosti cu vocea sugrumată de emoție, de incertitudine
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să fie arătate bolnavului. Vă rog din suflet, ajutați-mă...!” Directorul privi admirativ frumoasa fată, monologând. „ La votre dispozition...!” Însfârșit, cele câteva zile În care fură efectuate aproape toate testările pentru depistarea presupusei Înbolnăviri trecură Întradevăr, pentru Atena cu o Încetineală greu de imaginat ca În final bănuielile fetei să fie confirmate. Suferințele Îndurate, starea de nesiguranță, de surescitare nervoasă În lupta inegală cu acel fanatic anchetator se materializase Într-o leucemie suficient de avansată. Atena făcu un efort să-și
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
condiția Însă, să fiu pus În libertate...!!” „Ai Încredere, așa va fi...! Oricum, doresc să ne vedem În libertate pentru a-ți mulțumi și a-mi exprim gratitudinea pentru favorul făcut. Încă odată, mulțumesc din tot sufletul...!” Însfârșit, cu o Încetineală greu de imaginat se făcu mijlocul nopții, timp În care turnătorul caraliilor, se strădui să stoarcă dela Tony Pavone cât mai multe mărturisiri și provocări de injurii la adresa milițienilor, la care Însă Tony Pavone răspunse suficient de evaziv, oferindu-i
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Ginei din oglindă era sprijinită de umărul meu, pe când a celei reale își purta degetul cu unghia dată cu lac transparent, sclipitor, atingând direct pe sticla rece fruntea mea, coborând de-a lungul nasului, stăruind pe buze, urmând apoi, cu încetineală, linia gâtului, până se opri în piept. O linie de abur ușor îmi secționa acum figura, stropii mărunți tremurând o culoare roșiatică. Mâna aceea fantomă și totuși reală se îndreptă apoi spre fruntea Ginei din oglindă, se opri cu degetul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
O privea pe prietena ei cum se rujează, cum își face pleoapele, cum își dă, într-un colț de oglindă, cu o pulbere roză peste obraji. Puia era tot ce-ar fi vrut ea să fie vreodată. O iubea cu încetineală și devotament, ca pe o mamă, ba mult mai mult. Dar noi rezolvam mai ușor problema Puiei, numind-o pur și simplu o fandosită. Ne luam însă după ea fără să vrem și de multe ori șterpeleam și noi de-
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cap. Despre celălalt, despre Hirghe, Zander n-a spus nimic, dar Hirghe acesta era ușor de definit (cel puțin, după exterior) în două vorbe: leneș, plin de silă. Când ne-am apropiat de măsuță, Hirghe s-a sculat cu o încetineală plină de silă și cu aceeași silă a început să privească pe deasupra capetelor noastre. Cel de-al doilea, Mik, era extrem de nervos. Cu țigara în gură (care urca și cobora când vorbea), acesta îi spunea ceva înfrigurat lui Zander, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
fel de schelălăit metalic răsună de sus ca-n niște spații mari și goale cu ecou rău. Trecu un timp chinuitor pentru necunoscutul de jos, apoi scara începu să scârțâie ca apăsată de o greutate extraordinară și cu o iritantă încetineală. Când provocatorul acestor grozave pârâituri fu jos, tânărul văzu mirat un omuleț subțire și puțin încovoiat. Capul îi era atins de o calviție totală, și fața părea aproape spână și, din cauza aceasta, pătrată. Buzele îi erau întoarse în afară și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și se întinse pe spate cu o mână pe frunte și una în dreptul inimii. - Dar ce ai? îl întrebă Aglae, incredulă, în vreme ce Simion,hipocondru, îl privea cu neliniște. - Sunt bolnav, sunt grav bolnav, șopti cu întîrziere Stănică și, vârând cu încetineală mâna în buzunar, scoase o batistă mare, pe care o întinse spre Aglae, fără sa privească. - Ce e cu batista? - Mamă, te rog s-o uzi în apă rece, s-o pun la inimă. - Ești bolnav de inimă? întrebă speriat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
pianul, deschise capacul, suflă o dată în claviatură, apoi începu să cânte Chant sans paroles de Ceaikovski, fluierîndu-l totdeodată. După aceea sări la fereastră și privi în curte. Ningea cu smocuri mari de lână, a căror cădere dădea o senzație de încetineală și de pierire a oricărui son. Pomii erau grei de zăpadă, și materialele lui moș Costache, căptușite cu blănuri albe, aveau aerul unor arhitecturi polare. Marina trecu prin curte, cu fizionomie de eschimos vătuită cu zăpadă până în gât. Se auziră
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]