422 matches
-
acțiunea lui Litovoi, din 1277 și Basarab, "marele voievod", din 1310. Nu avem nici un document din acest interval de timp, din care să deducem cum s-a ajuns la nașterea unei "Vlașkoe Zemlia", a "unei țări românești", prin unirea și închegarea diverselor voievodate și cnezate apărute între Carpați și Dunăre. "Tăcerea izvoarelor" a dus la cele mai variate ipoteze. În stânga Oltului (Muntenia), "golul documentar" este chiar mai mare, de peste o jumătate de veac, între 1247-1310, de la Seneslau până la Basarab. Pe lângă insuficiența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numai numele"? Însă Iorga, care intuia perfect realitatea, n-a mers mai departe. Și autorul (Djuvara) exclamă: "Atât de înrădăcinată era prejudecata că toți protagoniștii istoriei noastre trebuie să fie curați daco-romani".12 Dar să revenim la data și împrejurările închegării Țării Românești, după Neagu Djuvara. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, sub Ladislau IV Cumanul (1272-1290), intervin tulburări în regatul ungar: în 1282, cumanii retrași în interiorul țării se revoltă, dar sunt înfrânți, unii din ei fug spre Moldova, alții rămân
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
i-a pus în mare dificultate: cum s-ar fi putut naște (închega) un stat de-sine-stătător, dacă țara era sub dominație mongolă?! Or, subliniază Djuvara, tocmai această dominație mongolă, într-o regiune aflată multă vreme sub suzeranitate ungară, a favorizat închegarea unui stat, nașterea unei țări, afirmarea unui "mare voievod", venit de dincolo de munți, așadar din afară, peste toți ceilalți voievozi de la sud de Carpați. P. P. Panaitescu a fost primul istoric care a sugerat că reușita lui Basarab (de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
al cacelariei din 1359, se face referire la "Alexandru, fiul lui Basarab, voievodul transalpin" și atât ! Această situație a raporturilor dintre cele două țări explică și anticipează actul însemnat, care marchează marea sa operă politică și bisericească. Mitropolia Țării Românești Închegarea statală, de la sfârșitul secolului al XIII-lea și începutul secolului al XIV-lea, a fost însoțită de organizarea bisericească. În practica medievală, din Apus și Răsărit, cristalizarea politică (statală) implica o organizare bisericească adecvată. Până în 1359, când este atestat documentar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care și în "țara valahilor", fără a oferi și alte amănunte. Declinul temporar al Hoardei de Aur, la sfârșitul secolului al XIII-lea, odată cu moartea lui Nogai, în 1299, a fost exploatat de căpeteniile formațiunilor politice de pe teritoriul Moldovei, pentru închegarea unui singur voievodat (stat). Din cronica lui Ottokar de Styria aflăm o știre importantă, potrivit căreia Otto de Bavaria, venind în Transilvania, în 1307-1308, a fost reținut de voievodul Ladislau Kan și apoi trimis ca prizonier la un voievod valah
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Bogdan, care coboară și ea din Maramureș și alungă pe "stăpânul legiuit și credincios al mărcii", înseamnă a doua descălecare. Este limpede că, în ceea ce privește Moldova, tradiția descălecatului, confirmată de mărturii contemporane certe, constituie un temei indiscutabil al întemeierii acesteia. Analizând închegarea celor două state medievale românești putem concluziona că tradiția istorică a descălecatului cuprinde trei elemente temeinice: 1. Existența unor formațiuni politice locale (voievodate), unificate prin întemeiere, menționată de relatarea "descălecatului lui Negru Vodă", este o realitate ce limpezește procesul intern
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
O primă asemănare cu întemeierea Țării Românești: și la est de Carpați, au fost la început voievodate locale (ținuturi), prin unificarea cărora s-a născut, la un moment dat, un nou stat românesc. O a doua similitudine este aceea că închegarea țării a presupus înlăturarea prin luptă, cu ajutor străin, a stăpânirii mongole. La răsărit de Carpați, exista o "țară a românilor" (Walachenland), pe la anul 1307-1308, condusă de un "domn peste ceilalți", adică peste alți voievozi din aceste teritorii. Un voievod
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
UNGURII ÎN SPAȚIUL CARPATO-DUNĂREAN 176 Bulgarii 176 Dominația bulgară în nordul Dunării 180 Creștinarea bulgarilor 182 Primul țarat bulgar (679-971) 183 Ungurii 185 Creștinarea ungurilor 190 PARTEA A III-A DE LA REVENIREA IMPERIULUI LA DIPLOMA IOANIȚILOR (970-1247) 193 CAPITOLUL VII ÎNCHEGAREA NEAMULUI ROMÂNESC 195 Istoricul problemei 196 Părăsirea Daciei 205 Structura și teritoriul de formare a poporului român 211 Etapele formării poporului român 214 Romanizarea 217 Continuitatea daco-romană 219 Conviețuirea românilor cu slavii 221 Nașterea limbii române 224 Când a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dintre naționalități. În ceea ce privește Imperiul Otoman, cuvintele lui Dembinski spun totul: „bun polonez sau bun turc = două expresii... sinonime”. Pentru a fi bun polonez sau bun turc „trebuia să fii inamicul” țarismului. După cum se știe, străduințele lui Czartoryski de a înlesni închegarea unei alianțe a naționalităților în sud-estul Europei au eșuat în 1848, în vreme ce constituirea unui front antițarist, al cărui pivot să-l formeze Turcia, s-a lovit, din motive lesne de înțeles, de mari piedici. Pe de o parte, alianță cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi corespuns și proiectelor lui Czartoryski, care ar fi avut acordul Rusiei să ofere Austriei 50 de milioane (nu se spune în ce monedă) în schimbul Galiției, suma la care erau gata să subscrie boierii moldoveni și munteni în scopul închegării unei alianțe frățești româno-polone. Totuși, întreprinderea acelui detașament nu poate fi calificată o aventură și cu atât mai puțin o farsă, de vreme ce se urmărea evitarea unei lovituri din partea trupelor țariste de ocupație și mutarea câmpului de acțiune în Transilvania revoluționată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
libertății interioare, "cu care fusese înfrățit în comunitatea originară de iubire, în autoritatea liber consimțită". Acest principiu care s-a constituit ulterior autonom și antagonic, ca spirit de protest, de eliberare, marchează medievalitatea germană. De aceea, luteranismul semnifică "precipitatul ultim, închegarea lui doctrinară pe tărâmul religios la sfârșitul Evului Mediu". Mircea Vulcănescu remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alte materiale-suport, auxiliare, mijloace TIC. • De combinare cu alte metode de comunicare sau de acțiune sau de cercetare. Exercițiul • Efectuarea repetată, conștientă a unor acțiuni de bază în învățare, pentru diferite aspecte formative. • Asigurarea funcționalității achizițiilor, a consolidării, perfecționării lor. • Închegarea unui model general de acțiune, rezolvare, după situație. • Trecerea de la automatismul primar la noi transferuri, aplicații. • Afirmarea independenței, perseverenței, autocontrolului; • Conștientizarea scopului, a motivației, a depășirii blocajelor, a evitării interferențelor. • Fixarea prin elaborări proprii, organizare, ordine, dar și deschidere, corelare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
înțelegere proprie a acestora și pe cerința de a asigura condițiile optime acestei întreprinderi. Nu mai este acum detalierea, tehnologia prescrisă de către educator de tip behaviorist (scenariu), pe care educatul o urmează întocmai, conform programării, ci căutarea unui mod de închegare a construcției, dar identificând și schițând alternative mai mult sau mai puțin aprofundate pentru o soluționare, după care ia decizia alegerii variantei optime. Astfel apare, prin trasarea rutei/rutelor alternative, un schelet, o schelă, cu marcarea punctelor-elemente strict necesare construcției
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aluzii permanente la contemporaneitate. Ion Gheorghe traduce istoria așa cum îi vine în minte, cu oameni, întâmplări, fără o logică a spațiului și a timpului, istoria este cea a lui Ștefan, Ion Vodă, Decebal, Basarab, Bogdan, Neagoe, importanți în războaie pentru închegarea și consolidarea neamului, dar și pentru faptele lor de cultură. Cu exces de rafinament în expresie este prezentată istoria medievală într-o simbolistică clară, sub semnul ocultismului și al magiei: Inorogul, balaurul, Licoarna, Formica, Vasiliscul și Faraoanca, Zimbrul, Pasărea măiastră
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vlăstarele interdisciplinarității; or, așa cum spuneam în altă parte, interdisciplinaritatea este unul din sensurile filosofiei, una din fețele sale, având la bază dorința de unitate (mai corect spus, este tributară orientării metafizice ce vizează o înțelegere unitară). * Bioetica este încercarea de închegare a unei viziuni sistematice asupra viului, ce are drept valoare supremă viața înseși. Din acest punct de vedere, bioetica suferă o fundamentare în imanență, existența viului (viața ca atare) fiind datul fundamental. Orice încercare de întemeiere a vieții în altceva
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este prinsă între rolul de sclavă a științei și cel de vehicul ideologic. Apetitul pentru proprietate dă seama de dorința omului de stabilitate, de lupta acestuia pentru a imobiliza realul într-o imagine; din ea derivă tendința de unitate (ca închegare a lui Unu), refuzul multiplicității și al diversității pe care postmoderniștii le reproșează viziunii metafizice; ceea ce înseamnă că proprietatea este soră geamănă cu metafizica. Luptând să aibă, omul este avut de ceea ce-și dorește; în felul acesta "e stăpânit
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
socială. * Singura dimensiune de sistem pe care-o permite fragmentul este cea dată de coerența unei existențe. Or, existența este mai curând dorință de coerență decât discurs închegat. În felul acesta fragmentul devine dorință de coerență sau drum către o închegare de sine, valoarea lui stând în special în exemplul pe care-l oferă, în deschiderea către sinele propriu pe care mizează s-o prilejuiască altora. Păstrez față de mine însumi distanța dată de diferența dintre ceea ce sunt și ceea ce aș dori
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
nemțești a luat naștere Holocaustul; semn că raționalitatea nu este în mod necesar echivalentă cu moralitatea. Pentru registrul etic s-ar putea să avem nevoie de o altă dimensiune a conștiinței noastre. * Timpul creează continuitatea! Poate că dorința noastră de închegare a percepțiilor și gândurilor într-un tot uniform derivă din modul de-a fi al temporalității (sau din modul cultural în care percepem timpul), totalitatea fiind una cu perspectivele Istoriei, respectiv cea de-a interpreta faptele și textele din perspectiva
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ei înșiși unele manifestări negative de comportament, nu numai că răspund exigențelor formulate, dar sprijină și îndeplinirea lor de către ceilalți. Acesta este cel de-al doilea stadiu: în jurul educatorului se constituie activul, pe care el se va bizui în procesul închegării colectivului. Cu timpul, numărul celor care susțin pretențiile educatorului și formulează ei înșiși altele similare, devine tot mai mare, așa încît se ajunge în cel de-al treilea stadiu, cînd cerințele sînt exprimate de înșiși membrii colectivului. Acum abia se
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
asocieri de imagine similare și pentru facilitatorii standard ai Fondului. În acest caz, evident, munca facilitatorului se complică. Așteptările față de respectiva instituție devin foarte mari, facilitatorul nefiind văzut nu ca simplu binevoitor care ajută la conștientizarea unor probleme și la închegarea unui grup de acțiune. El este perceput ca un om cu resurse, care trebuie ascultat sau, oricum, luat în seamă. O astfel de percepție poate duce foarte ușor la menținerea reflexelor de pasivitate comunitară sau la plierea comunității pe sugestiile
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
inerția” vădesc efortul poetului spre sinteza unor modalități de artă poetică în stare să comunice trăirile generoase care îl frământau. Părăsește definitiv zonele de interferență ale liricului cu epicul, atenția lui îndreptându-se spre transpunerea plasticizată a mișcării ideilor, spre închegarea unor viziuni și simboluri ample. Arta poetică a lui Labiș în acest nou volum străbate un proces semnificativ de esențializare. Locul evocării din Primele iubiri îl ia în Lupta cu inerția confruntarea propriei existențe cu lumea prezentului. În acest volum
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
desigur, în termenii în care C. Rădulescu-Motru însuși o face. Dar referirea lui directă la această chestiune este târzie (relativ la timpul construcției operei sale). De aceea cred că este firesc să ținem seama de un studiu mai timpuriu decât momentul închegării sistemului personalismului energetic, care teoretizează conceptul energiei: este vorba de un studiu apărut în anul 1902, Știință și energie. Constatăm, astfel, că filosoful român a traversat, prin opera sa, o perioadă accentuat energetistă, în care conceptul personalității nu apare decât
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unul din pescari a pescuit adidasul/pantofiorul/papucelul, trebuie să arunce toți peștii în „baltă”, ieșind din joc. JOC: „NE JUCĂM ȘI CULORILE-NVĂȚĂM” (NIVEL I: 2 3 jucători) OBIECTIVE: Învățarea culorilor prin asociere cu diferite cunoștințe; Îmbogățirea experienței senzoriale, închegarea relațiilor de cooperare; Crearea bunei dispoziții, a încrederii în sine. MATERIAL DIDACTIC: Carton mare (suport de joc) reprezentând un soare ce are razele dispuse în așa fel încât să permită așezarea jetoanelor; 12 jetoane rotunde câte două de aceeași culoare
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
se asociază efectului de compoziție simbolică. Această realitate politică poate fi descrisă ca un proces non-sumativ, în care totalitatea este superioară simplei însumări a componentelor sale. Interacțiunea dintre definițiile situației face loc unor efecte particulare sau localizate vizînd, de exemplu, închegarea unei agende electorale particulare 57, adică selectarea și ierarhizarea mizelor politice care devin prioritare în campanie. La fel, mai poate fi vorba și despre o dinamică în construirea identităților politice individuale ca imagine politică a unui candidat sau ca imagini
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
marker identitar / 339 3.6.4. Memoria (post)națională: de la inerție, prin anticomunism, spre europenizare / 345 3.6.5. Memoria istorică românească "sub specie Europaea" / 370 Capitolul 4. Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei / 389 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat / 389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]