967 matches
-
în accente violente, într-un limbaj grosolan, inflamat în invective stereotipe. S. e un spirit închistat, înlănțuit în prejudecăți de clasă și de rasă, legat de trecut, refractar la înnoiri, așa încât antiunionismul lui vehement nu miră defel. Dacă evocarea unor închipuite fapte de vitejie patriotică ale străbunilor lui rămâne amuzantă, intransigența, austeritatea morală a boiernașului, oroarea lui de orice nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
cu scuipat în ele etc.). Iar pe de altă parte, cadrele știu că oricînd pot fi sancționate la salariu din cauza unor plîngeri aranjate, pot fi sărite la prime sau avansări, pot fi retrogradate sau mutate disciplinar pentru vini minore sau închipuite, chiar și excluse din sistem în baza unor aliniate legale periculoase: corupție, violență, furt etc. De aceea, unul dintre primele învățăminte este să-și păzească bine spatele. "Aici toți sînt cu ochii pe tine; fii și tu cu ochii pe
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru conformarea la norme. Motivațiile reale ale utilizării carcerei sînt deseori diferite de cele oficiale, la fel ca și durata executării pedepselor cu izolarea. Din dorința de a nu i se trece în dosar tot felul de vini reale sau închipuite (împiedicîndu-i-se astfel eliberarea înainte de termen) și de a nu i se găsi ulterior motive suplimentare de pedeapsă, deținuții acceptă să fie trimiși la izolatoare fără avizul medicului și al comisiei de disciplină, pe durate prelungite 203. Nu de puține ori
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
moderne. Supraaglomerați prin turismul medical din închisori, căci spitalele sînt "mici paradisuri"216 sau "palate de cristal" (unde disciplina este îndulcită, regimul alimentar îmbunătățit, iar accesul la medicamente este gratuit), ce stimulează chiar simularea unor dureri sau a unor boli închipuite, medicii sînt nevoiți să trateze tot mai superficial fiecare caz în parte, făcînd tot mai greu diferențierea între un bolnav real și unul închipuit. Obligați, în plus, de tot felul de reglementări sau complicități interne să trateze și personalul penitenciar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
iar accesul la medicamente este gratuit), ce stimulează chiar simularea unor dureri sau a unor boli închipuite, medicii sînt nevoiți să trateze tot mai superficial fiecare caz în parte, făcînd tot mai greu diferențierea între un bolnav real și unul închipuit. Obligați, în plus, de tot felul de reglementări sau complicități interne să trateze și personalul penitenciar, medicii se văd în situația de a reduce serios timpul alocat tratării deținuților. "La Tîrgu Jiu, de exemplu, s-a constatat faptul că cei
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
absența religiei ca instanță morală care structurează relațiile dintre indivizi, își fac loc psihologii și medicii ca sfetnici. Oricine va constata un adevărat turism intern de la celule la cabinetele psihologice sau medicale și retur. Cu probleme reale, dar adesea și închipuite, deținuții își petrec minute îndelungate stînd la cozi și apoi confesîndu-se și cerînd explicații și sfaturi. Asaltul cabinetelor lor e pus de autorități pe seama dorinței de a ieși cu orice motiv din celule și de a intra în spații mai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înzestrat. Trebuie să-ți descoperi vocația. Cei care aleg studiul și fac apoi orice să-l evite, se autodistrug. Nu poți pretinde de la tine mai mult decât poți da. Dar să lâncezești în plictiseală, să te închizi în fantasmele unei închipuite iubiri, să nu lupți împotriva celui care te confiscă cu obrăznicie, este o mare problemă. Mulți tineri din școlile noastre au ca principală problemă demotivarea, mersul nu se știe unde, mărșăluirea prin timp fără scop. Moshe Idel este un contraexemplu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
așa cum e ea, preferă să o interpreteze după propria sa fantezie. O minte instruită corectează absurdul lumii reale, ajustează malformațiile întocmai cum creierul reface imaginile răsturnate ale obiectelor. Poate că și în mintea lui Gleb acționează permanent corecții în numele unei închipuite ortopraxii ori de câte ori el întâlnește povești zguduitoare despre o lume inumană, imposibilă, crudă, bicisnică. În mintea idealistă a lui Gleb, se instalează frenetic dorința de a fi înrolat în armată, chemat la arme: „Și tot mai tare îl trăgea ața încolo
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
efectele asupra celorlalți sunt nefaste. Dar de ce ar avea vanitosul efecte similare și asupră-și, de vreme ce pare că-și urmărește binele, afirmarea, superioritatea? Vanitatea aduce complicații și viraje teribile în viața unui om numai pentru a ascunde incapacități poate doar închipuite ale acestuia. El își ascute într-atât nemulțumirea de sine, încât își ucide chiar bucuria de a trăi și fericirea. Apoi, evoluția ambiției nu cunoaște margini: „Este interesant de observat cum atât în basme cât și în realitate, în viața
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
inventate sau pe bune, te duce cu gândul la un vânzător care își momește publicul să guste din produsul lui nu fără a-l aprecia. Că sunt puse de-a valma cronici imaginate și cronici reale, e în tonul cărții. Închipuite secvențe promoționale la TV sau în ziare, stau alături de cronici decupate din reviste literare. Referenți închipuiți sunt puși alături de referenți grei ai literaturii române. TV promotion - spot 30 sec: peisaj montan, alpiniști, elicopter, tonetă cu romanul Sfârșitul lumii de Tudor
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
guste din produsul lui nu fără a-l aprecia. Că sunt puse de-a valma cronici imaginate și cronici reale, e în tonul cărții. Închipuite secvențe promoționale la TV sau în ziare, stau alături de cronici decupate din reviste literare. Referenți închipuiți sunt puși alături de referenți grei ai literaturii române. TV promotion - spot 30 sec: peisaj montan, alpiniști, elicopter, tonetă cu romanul Sfârșitul lumii de Tudor Călin Zarojanu. Cronică a lansării ciudatei cărți la Observatorul astronomic din București după un „minuțios și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
la emisiunile postului de radio Europa Liberă (1994-1995). În 1993 își face debutul ca prozatoare cu volumul Carte de identitate, bine primit de critică. Seria subintitulată „proze, mai mult sau mai puțin scurte, pe teme mai mult sau mai puțin închipuite”, o incursiune în fantasticul existenței cotidiene, este precedată de un „jurnal din memorie” al anilor 1986-1989, mărturie autobiografică de mare intensitate, dar și meditație asupra felului în care textul literar înglobează și ordonează semnele disparate ale unor experiențe de viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
o parte, când în cealaltă. Nu răspundeai, îmi zâmbeai, strângându-ți părul la spate. Colțurile ochilor ți se trăgeau spre tâmple și te făceau să semeni cu o asiatică. Am tăcut, înțelegând deodată că impresia unei căderi luminoase nu era închipuită. Intuiția aceea de lumină și de spațiu care ne îndepărta de lume venea de pe chipul tău, din privirea ta, din înșiruirea aceea de zile care se pierdea în ochii tăi pe jumătate închiși. „Chiar dacă ai muri, asta n-ar schimba
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și pe femeia aceea, și degetele ei pătate de roșu, și împrejmuirea veche, al cărei lemn începea să se încălzească sub razele încă palide. În timp ce mergea, se gândi cum își va face intrarea în Dolșanka, o intrare atât de des închipuită, că-i venea acum să se strecoare, trecând prin grădinile de zarzavaturi, pentru a se feri de priviri, de saluturi. Fără să vrea, îi aducea la Dolșanka pe toți oamenii pe care-i întâlnise pe drumul de întoarcere, la Moscova
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se strecoare, trecând prin grădinile de zarzavaturi, pentru a se feri de priviri, de saluturi. Fără să vrea, îi aducea la Dolșanka pe toți oamenii pe care-i întâlnise pe drumul de întoarcere, la Moscova, în reședința de județ. Satul închipuit se umplea de viața asta fără război, de bucuria sa deja zilnică și sigură de drepturile ei. Va da peste acel du-te-vino al tinerilor pe ulița principală, peste unduirile sonore, vesele și totodată tânguitoare, ale unei armonici, peste oamenii adunați
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
într-un pardesiu, cu chipul încețoșat din pricina ploii și a neîncrederii. Eram istovit de nopțile de nesomn, de așteptarea primei întâlniri, nu mă gândisem la soarele din Golful Mexic. La aterizare, lumina și vântul cald au pătruns în orașul acela închipuit, acum eu eram omul cu pardesiu închis la culoare. Mergând spre Destin, pe litoral, simțeam atmosfera aceea foarte deosebită, nepăsătoare și nervoasă totodată, a orașelor meridionale care se pregătesc pentru sezonul vacanțelor. Se ghicea din zgomotul cu care un muncitor
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
aleii, lângă una dintre micile lămpi înșirate, se aplecă pentru a ridica de jos o lopățică din plastic, uitată de copii. Materialul din care era făcut halatul, foarte fin și mătăsos, îi desenă linia spatelui, șoldurile arcuite. Într-o imagine închipuită, m-am gândit deja la noaptea pe care urmau s-o petreacă împreună, la nopțile pe care el le petrecea alături de acel trup feminin, la plăcerea lor... — Nu complica lucrurile, i-am spus lui Vinner, îndreptându-mă spre poartă. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
casă, se spală, se culcă, își trage nevasta lângă el, o lipește de el, îi mângâie șoldurile, o pătrunde, respectând fidel micile ciudățenii ale ritualului lor trupesc... Mi-am petrecut cele două zile de așteptare, între această fantasmagorie a gesturilor închipuite, a frânturilor de lecturi, și convingerea tot mai limpede din mintea mea: orice s-ar întâmpla, am să plec fără să fi înțeles ce anume avea Vinner pe suflet, pentru a vorbi ca în romanele care mobilau etajera de la hotel
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
În ochii țăranului câtă tristețe. . . la gura sobei singur cu vântul iernii, bunic În șezlong vântul primăverii deschizând mugurii reînvierea un album uitat foi răscolite de vânt prieteni absenți În toate exemplele de mai sus este vorba de un kireji Închipuit, mimat doar prin plasarea unei cratime la finalul versului unu sau doi. O formalitate goală de sens, din moment ce ea nu marchează existența reală a unei diferențe de Înțeles Între părțile poemului. O imitare puerilă, o maimuțărire a ceva căruia autorii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
marcat o solidaritate empatică de destine, asemănătoare cu aceea din Tortilla Flat a lui John Steinbeck. O să spuneți: iarna nu-i ca vara, dar nici copilăria nu este maturizare solemn-Încruntată care nu mai știe de joacă din cauza vicisitudinilor sau necazurilor Închipuite. ploaie de vară - copii sărind desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și mai Înalte specii. Și poate că această talie Îi dă și aerul ușor stingher de floare rușinată de lujerul prea nedrept avîntat deasupra straturilor de flori mărunte ce o Înconjoară. Iată Însă o floare care, Într-o etimologie poate Închipuită, are un nume predestinat stînjenelii. (Nu e oare ciudat că o lungime și zveltețe excesive fac ca și de la stînjen, și de la stinghie să derive calități la fel tulburătoare ca stînjeneala și stinghereala?) Într-o strofă de demult, pe care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu privire la realitate sunt deopotrivă moștenirea primită, dezvoltată și transmisă mai departe celorlalți, în context comunitar, familial ori personal. Tradițiile religioase vor tematiza și problematiza diferit, în modalități specifice propriei culturi, relația dintre om și principiu (indiferent cum este el descris, închipuit, inter pretat). Sistemele mai mult sau mai puțin coerente ale transpunerii acestei legături au la origine menirea de a păstra vie relația și de a transmite, inițiatic, mecanismele, practicile și tehnicile care au puterea de a restabili relația sau de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Mitologia românească este o importantă sursă de inspirație, figuri ale istoriei aflate „sub zodia Traciei” găsindu-și reprezentarea în versul lui M. El cultivă și poezia cu formă fixă în culegerea Îngândurat ca muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară. În contextul generației sale, scriitorul face o figură aparte prin opoziția declarată față de mijloacele de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
de înnoire ale poeziei actuale. SCRIERI: Nunta în sâmbure, Iași, 1975; Amiaza câmpiei, Iași, 1977; Sub zodia Traciei, Iași, 1979; Neliniștea singurătății, Iași, 1982; Sigiliul toamnei, Iași, 1987; Lecție pe Ostrov, Iași, 1995; Îngândurat ca muntele de sare. Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Iași, 2000; Umbra și îngerul, Timișoara, 2000; Fețele insomniei, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Iași, 2001; Atlet moldav, Timișoara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
genurilor literare propriu-zise: Câtă vreme cei ce imită oameni în acțiune, iar aceștia sunt de felul lor virtuoși ori păcătoși (doar mai toate firile după aceste tipare se împart, deosebindu-se între ele fie prin răutate, fie prin virtute), personajele închipuite vor fi ori mai bune ca noi, ori mai rele, ori la fel cu noi (...). Prin aceasta se și desparte de altminteri tragedia de comedia: una năzuind să înfățișeze pe oameni mai răi, cealaltă mai buni decât sunt în viața
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]