1,581 matches
-
din clădire, căutând cu disperare aerul și răcoarea zilei. Era noapte și am vomat sufocându-mă la poarta pe care intrasem, nebănuind ce mi se va întâmpla. *** Când m-am trezit în camera mea, ochii îmi erau ca niște cărbuni încinși. Eram ca un leș în mișcare. Capul mă durea, de parc-ar fi fost burdușit cu pumni, iar trupul schingiuit plutea fără de voie în căutarea unui strop de apă. Mâinile mi se întindeau instinctiv spre râsetele ce păreau cufundate în
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
Să nu-mi mai poți trimite nici o știre. Și îți voi arde cu săgeți înflăcărate dorul, Să nu-mi mai bată în a sufletului poartă, Cu jarul sufletului meu ți-oi arde-amorul, Să nu mai vină înspre mine niciodată. Cenușă-ncinsă-am să presar și pe cărări Și infinitul îl voi îmbrăca în stele-aprise, Oi scânteia pământul sub cele patru zări, Să arzi în doruri, de mine necuprinse. Și inima-mi arzândă căpătâi am să ți-o las, În nopți să
AMINTIRI ARZĂTOARE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362880_a_364209]
-
să înalțe rugăciuni solemne către Isus Hristos, să-i apere de necaz. Hotărâră să coboare cât mai repede de pe munte, să vadă ce se întâmplă cu locuințele lor și cu cele ale vecinilor. Înaintarea era din ce în ce mai grea. Bulgări uriași de rocă încinsă, sau de lavă, produceau o dogoare greu de suportat! Ceata de credincioși ajunse la timp în satul lor, încât să-și ia toate rudele rămase în case, și să fugă în satele mai îndepărtate de vulcan. Unii mai rămaseră să
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
dacă ai uitat toți prietenii pe care i-ai ajutat și care te vor ajuta în orice împrejurare. - Ia, stai! Știi că ai dreptate? A fost suficient să mă gândesc la râușorul meu și el a stins sălbaticele flăcări din încinsul cuptor. Norocel insistă: - Adu-ți aminte că cizmele tale sunt fermecate, ca și cămașa pe care o porți. Te apără de orice lovituri. - Iar tu, drăguțule, ai mantaua care te face nevăzut. - Ai uitat de caseta cu nisip fermecat și
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
ochii bulbucați urlând ca niște scoși din minți, fără urmă de judecată: - Te-am terminat, tâlharule! Ia-ți adio de la viață! urla Rază Fierbinte. - Vă spulberăm, mă, vă spulberăm! țipa Vânt Fierbinte, cu ochii ieșiți din orbite și foalele obrajilor încinse. Urla și sufla, sufla și urla. Infernalul Rază Fierbinte alerga turbat, dând din mâini, din care țâșneau raze ucigătoare și arunca flăcări din gură, din nări și din ochi. În furia turbată se împiedică, transformându-se într-un vârtej de
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
mirosurile începură să dea năvală prin casă, aburind ferestrele. Frământă aluatul cu mâinile tremurătoare și deformate de artrită, împături frunzele de varză pe pipăite, pentru că privirea nu o mai ajuta și deretică încă odată în căsuța ei încălzită de la cuptorul încins. Găsi câteva globuri într-o cutie de carton rătăcită prin dulapul vechi, de pe vremea când Mihăiță stătea mai mult la ea decât la oraș și împodobi cu ele câteva crenguțe rupte din bradul care străjuia poarta. Acum era bine! Se
AJUNUL CRĂCIUNULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363279_a_364608]
-
prin semne că vreme-i încă. Vreme pentru ce?... Și aceeași vreme zgribulită-n miez, crăpată în scoarță, cu zbucium intens, cu-aceleași probleme puse pe harță? De ce n-au cernut nisip plin de aur sau măcar puțin praf de-ncinse stele? Ce minuni făceai ca un meșter faur atunci din ele... N-ai primit răspuns. Fremătau angoase. Peste tot cărări pline de cenușă. Ai ieșit speriat din recile case prin prima ușă. Anatol Covali Referință Bibliografică: Ți-e dor de
ŢI-E DOR DE TINE ZODIAC de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363450_a_364779]
-
adresându-i printre dinți o înjurătură obscenă, în timp ce-o strângea puternic la pieptul său. Angela chicotind se lăsă moale în voia impulsurilor deja de necontrolat. Era prea excitată, prea pornită pe drumul fără de întoarcere al viciului. Atmosfera devenise încinsă și aceasta nu datorită căldurii degajate de șemineul în care încă mai străluceau resturile de lemn carbonizate, deasupra cărora pâlpâiau limbi de foc roșietice, ci din cauza trăirilor intense dintre cei doi. Pendulul din perete bătu ora douăzeci și trei și
ROMAN , CAP. TREISPREZECE/EROTIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363431_a_364760]
-
trece trenul, /trece trenul/și, și șina, /și, și șina/șușotește: / Mort e Gheorghe, /mort e Gheorghe: /binghibinghii, /bungubanga, /binghibinghii, /bungubanga, /bungu- banga, /bungu, banga, /bungu, banga, /cșșșșș...!» (Sambă - din SÂrg, 43); ori: « În miez de fier și-n trup încins/aud cum se rotesc tăceri/de mâine așternut pe ieri, /de somn arhaic, fără vis. // Un cer de gură înstelat/îmi linge sufletul, domol, /din și bemol spre la bemol, /cu raze negre și scuipat. Se ruginește beznă-n cer
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Marius Mircea Ganea Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Rațiunea se cufunda. Un leș într-o vâltoare, În ochii strânși și-nchiși ard flăcări violete, Mintea se zbate, rămasă fără apărare. Cuprinsă de-o încinsă, mistuitoare sete. Iluzii fără fete, fantome-nșelătoare. În cioburi de oglindă,contururi tremurânde. Corpul întreg se-ncoardă, ca o săgeată franța. Cuprins de fierbințeala iluziilor arzânde. Știi c-o să se oprească, dar groază te zugrumă. O clipă de supliciu, cât o
CALEA DESERTACIUNII de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363587_a_364916]
-
spre acea sală, agale, vorbind și glumind când cu unii, când cu alții. Acolo era cald. Așezându-mă în capul mesei dinspre cuptor, am înțeles că acolo s-a pregătit ceva. Marele cuptor era cald și plita încă era ușor încinsă. Ei bine, printre alte bunătăți, am avut surpriza să mâncăm și păstrăvi! Că au fost de la „Lacul de Argint” sau ba, nu am de unde ști. Nu am întrebat pe nimeni. Până la mâncare, compusă din nu mai știu ce anume, dar
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
de rouă de pe flori S-adun pe buze-n dimineți senine/ Să mă îmbrac în mantii de culori/” (Aș vrea),. apoi muzica se întețește: „Sunt umbră și suflet născut din esența/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet/ Sub lava încinsă ascund chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec/” (Sunt), și crește, urcând în intensitate: „Mă-nvăluie apele tulburi ce curg/ Șuvoaie m-acopăr dar eu le ignor/ Mi-e gândul durut de tristețe și dor/ Îmi tremură trupul în tristul amurg/” (Ploaia
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
sa devine: „Un câmp de flori de suflet nesfârșit” (Aș vrea ... Acest demers liric grăbește cristalizarea Crezului poezic, care este subsumat în versurile următoare: „Sunt umbră și suflet născut din esența/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet/ Sub lava încinsă ascund chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec.// Stindardul ce flutur mereu printre semeni/ E alb și el poartă sub falduri Lumina!/ Suntem frați cu toții în toate, și-asemeni/ Copacului-țară, sfințim rădăcina// Cu picuri de rouă ce lin se-nfiltrează/ Spre secile-adâncuri
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
raze de Lună o pânză de vise/ Așterne-se tandru-n pridvorul Iubirii.../ Desfac legătura de chei, uși închise/ Deschid - lasănd loc cuvenit implinirii.// (...)// Sunt umbră și suflet născut din esența/ Cuvântului lin ce se scurge din suflet/ Sub lava încinsă ascund chintesența/ Aceluiași gând ce mă-nvăluie-n cântec//”. (Sunt, Oradea, 7 octombrie 2009). Poeta nu se sfiește, cu acest prilej să-și manifeste dragostea de meleag, fără a fi suspectată de patriotism vetust, retrograd, fără acoperire. Ba, s-ar putea afirma
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]
-
populație a lumii (după cea chineză)? Sunt oameni mici la trup, dar mari la suflet, care trăiesc într-o țară plină de contraste: ninsoarea din Nord a blocat traficul feroviar (aici seamănă cu România), în timp ce în Sud atmosfera este mai încinsă: la Hyderabad încă un fanatic s-a aruncat în aer, luând după el în Împărăția Cerurilor o mulțime de oameni nevinovați. După-amiază apelez la un taxi-triciclu, cu un șofer care mi s-a părut mai de încredere, deși toți sunt
AVENTURI LA NEW DELHI – FRAGMENT DIN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362525_a_363854]
-
Acasa > Strofe > Timp > AM BIRUIT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mână de mână noi mergem cântând, plini de speranțe încinse, simțind în piepturi iubirea arzând chiar și-n dorințele stinse. Nu ne mai sperie nopțile reci cu a lor stranie brumă și cu-ale lor încâlcite poteci spre care viața ne-ndrumă. Atâta timp cât tu știi și eu cred că ne-
AM BIRUIT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361062_a_362391]
-
mari ar fi supărările, oricât de chinuitoare ar fi gândurile sau de grele poverile sufletului, când părăsim orașul și intrăm în sânul larg și măreț al naturii, simțim o ușurare, parcă o mână nevăzută ne ridică greutatea adusă de asfaltul încins, de furnicarul urban, de parcurile cu copacii și iarba uscate, și parcă niște brațe ne cuprind într-o dulce dezmierdare. „Rămas bun, casă tristă și de-ntuneric plină, De neagra ta-nchisoare mi-e groază și mi-e silă; În
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
din arinii ce-și aruncă umbrele de pe margine. Duminică frumoasă de primăvară timpurie. Românii satului își încarcă de energie trupurile vânjoase de munteni. Oare ce-or fi făcând cei de la oraș, închiși în „cutiile lor de chibrituri”, răbdând duhoarea asfaltului încins? Aici, la Domnești, în zi de sărbătoare, zărești, pe ici-colo, grupuri de bilari și țapinari, stând la taifas și punând la cale începerea sezonului de plutărit pe râul Doamnei Clara. Oameni vânjoși, ai căror mușchi se văd proeminenți prin albul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
care cu degetele răsfirate în părul cârlionțat al partenerului său de nebunii gemea de plăcere, mângâindu-i podoaba capilară. Atingerea cu vârful limbii a drăcușorului ce-ți dă toată savoarea unei iubiri materializate în mângâieri, sărutări si cercetări ale cuptorului încins, a adus-o pe Irina într-o stare senzuală de extaz cum nu a mai avut niciodată. Era și prima dată când Sandu se depășea pe el însuși, așa cum îi promisese Irinei încă înainte de a pleca din Câmpina. Poarta Raiului
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
ascundeam ca doi proscriși (p.75); La foc aprins (va fi căldură-n casă),/ Îți voi citi în palmă, (un destin)...(p.77) etc. Autoarea este în căutare de simboluri și le presimte la marginea metaforicului (Frunzișul verii dă năvală-ncins/ Cu tot alaiul nunții de apoi , p.45), are simțul lor și le valorifică atent și inspirat: Prin Universul celor Patru Sori,/ Te-oi aștepta ca altă Penelopa,/ Să germinăm sub caldele ninsori (p.62). Alteori le sugerează prin reluări
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
secret este cel al frăgezirii cu rom, țuică amestecată cu rom sau leșie de fag obținută după rețete tradiționale, muscelene, dintr-o lingură cu vârf de cenușă de fag adăugată la o cană de apă fiartă, al coacerii în cuptor încins, pe vatră, după ce s-a scos jarul obținut din lemne de brad, cât și al muncii neîntrerupte din momentul începerii frământatului până se termină coptul. Timp de aproximativ două săptămâni cât durează pregătirea covrigilor cu ou, cuptorul gazdei noastre, ca
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
ca altădată, când râdeam de mine, căci atunci îmi dădeam seama că fugeam pe stradă, fără motiv, iar asfaltul de vizavi de biserica Trei Ierarhi, mă ducea încolo, dar mai ales încoace, reflectând și el căldura soarelui puternic, de vară încinsă. Râdeam atunci de ridicolul alergător de cursă-absurdă ce eram și nu mă puteam opri, din cauza Cotnarului adus de la Mitropolie la redacție de Valer Mitru, acel ziarist care-și purtase pașii anteriori pe la „Adevărul” și „Dimineața”. Și uite-acum, când eu eram
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
mâine cine-ți va mai lua locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții și te fac cenușă, praf și pulbere...” O lacrimă, apoi alta, căzură, lunecară pe obrajii lui încinși, după care îl apucă un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul, privi spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la Eliza Câmpineanu, ce bine ar fi fost acolo în răcoarea ei, pentru ea
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
decât supunându-l la chinuri pe care Emilian le suportă rugându-se. S-a păstrat actul martiric al lui, în greacă și latină, care confirmă că neputincios și înfuriat, acesta a poruncit ca Emilian să fie aruncat într-un cuptor încins dar flăcările nu s-au atins de el! După care Emilian s-a mai rugat încă odată mulțumind lui Hristos pentru cinstea de a-L fi mărturisit pe El ca Dumnezeu, după care și-a dat sufletul în mâinile Domnului
MUCENICI ROMÂNI de ION UNTARU în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364247_a_365576]
-
diferite ni se par, în funcție de „încărcătura“ cu care vin, nu putem trata cu indiferență nici orele, nici anii. Cum bine zicea Einstein, mai scurtă e o oră petrecută în compania unei fete nostime, decât cinci minute, șezând pe o plită încinsă. Extrapolând, sunt ani care trec ca un fulger, în timp ce alții se târăsc cu viteza melcului, făcându-ne să ne dorim apropierea grabnică a Anului Nou. Nu pot vorbi decât pentru mine, dar 2013 și-a confirmat în cazul meu vocația
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]