1,615 matches
-
atât de fierbinte, de irațională în senzualitatea ei... Am uitat că trebuie doar sa regizez. Te iubesc, aș face orice pentru tine", șopti, în timp ce buzele sale s-au oprit asupra părții ștăngi a pieptului meu. Am simțit-o cum se încordează - aveam o cicatrice uriașă. Treptat, a devenit rece, inhibata, așa cum, de fapt, nu fusese niciodată până atunci. "Trebuie să-ți spun ceva, am întrerupt-o". "Nu. Nu vreau să ascult nimic. Nicio justificare, niciun lucru neprevăzut, niciun ultim dans. Te
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
divinizează. Până la urmă se sinucide misterios. Nefiind un simplu joc de artificii, literatura lui Camil Petrescu a anticipat, întrucâtva, teatrul, poezia și romanul moderne . G. Călinescu spunea undeva că spiritul lui veșnic neliniștit este, în tot ce a scris, „ mereu încordat de atenție ca un cap de șopârlă.” ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1194, Anul IV, 08 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu
CAMIL PETRESCU-SCRIITORUL CARE A VĂZUT IDEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348513_a_349842]
-
motherfucker: din cauza lor nu le-ai făcut, nu din cauza ta. Nu te mai amăgi că ai fi putut să le faci de-ai fi vrut nu mai pleca urechea la cei care-ți spun că numai puțin dacă te-ai încorda, imediat le-ai și face. Ascultă-mă bine: în așa fel sunt acelea încât oricine ar fi putut să le facă, dar nu și tu - nu și tu, motherfucker. Ce crezi, că-i pasă cuiva de unul ca tine? Chiar
MOTHERFUCKER de RAUL BAZ în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349333_a_350662]
-
de plăcere și mă temeam să-mi grăbesc prea tare simțurile, stârnite de febrilitatea căutărilor ei printre pulpele mele. O mână fină și pricepută a călăuzit pe drumul plăcerilor magnifice principalul pion al simțurilor ajunse la paroxism. Corpul mi se încorda. Dacă ai fi încercat atunci să înfigi un ac în el, cu siguranță nu ar fi pătruns, așa era de înțepenit de fiorii transmiși de mișcarea lină și plăcută la început, apoi tumultoasă și năvalnică. Oftatul și geamătul erau în
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
-mi potolesc pofta de plăceri, pe care mi-o trezise iarăși... Am început să-i sărut umerii, coborând delicat pe brațe, apoi mi-am mutat atenția pe sfârcurile sânilor și pe zona abdomenului. Tresărea de plăcere, iar corpul i se încorda la atingerea buzelor flămânde de senzații amoroase. Mâinile ei se jucau prin cârlionții mei, iar picioarele sale subțiri reluaseră cursa de sus în jos, peste ale mele. - Vino mai sus... vino să te simt lipit de mine... Am chef să
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
și a lui Filip, cea mlădioasă ca trestia, care își îmbrăca trupul cu voaluri transparente și se înfrumuseța cu măgăritare, aur și mătăsuri aduse din China ori diamante din India. Salomeea dansă atât de grațios încât lui Irod, cu simțurile încordate la maxim i se tăiase pur și simplu respirația. În mână, dansatoarea agita o basma din purpura cea mai fină prevestind parcă prin aceasta vărsarea de sânge care avea să urmeze. Desigur, tetrarhul își dădu seama de frivolitatea dorințelor sale
AL TREILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347932_a_349261]
-
preț de câteva secunde. Nu mai era stăpânită de emoție. Deși era foarte concentrată, și-a coborât privirea către mâinile lor reunite, uimită de căldura pe care el o transmitea prin degetele ce-i mângâiau ușor palmele. Brusc, s-a încordat și obrajii ei frumoși au rămas parcă fără culoare. Și-a retras degetele încet, puțin câte puțin, și-a prins palmele una peste cealaltă strângându-le vizibil și l-a privit întrebătoare. A deschis gura să spună ceva, dar a
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
un politician cu variații de exprimări inconstante în unitatea lor, exprimările fiind preponderent, o magistrală operă distructivă, destabilizatoare, a Statului român. Aceasta se datorează faptului că de atâtea ori, Traian Băsescu a tensionat cotidianul, activând învrăjbiri etnice, zdruncinând rărunchii țării, încordând până la limita opunerii rezistenței, până la frontiera brutalității și mitocăniei, alunecând în delir, aberând și asasinând istoria, geografia, cultura, educația, tradițiile și aspirațiile românești, insultând pe istorici, pe academicieni, pe majoritatea oamenilor politici, chiar și din garda lui de partid și
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
în același timp, sprijină desfășurarea unor activități sportive și de comunicare, privind originea și dezvoltarea jocului de oină, promovează sportul național prin diverse activități și proiecte. Creionarea acestui portret în cuvinte este afectivă, curgând pe firul întins, fără a fi încordat, răsucit sau înnodat în niciun loc și niciun moment, câtă vreme descrie o biografie sufletească, dar creionarea care urmează este personală, privind chipul sufletesc al Janetei Hârbu din propria oglindă interioară, cu propria vedere a doamnei cu ochi de cer
JANET HÂRBU. TÂNĂRA DOAMNĂ CU OCHII DE CER... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347681_a_349010]
-
Adriana era convinsă că se apropie acea clipă magică, adevărata împărtășanie din potirul iubirii, unei iubiri care o pătrunde prin toți porii. Își simțea tremurul emoțiilor cum o străbat din vârful picioarelor, până în creștet și cum mușchii picioarelor i se încordează, devin tot mai rigizi, mai greu de coordonat. Sebastian continuă „asaltul” asupra Adrianei, acoperindu-i cu buzele sale cărnoase, tot ce era descoperit de îmbrăcămintea care începea să pice, una câte una, precum toamna frunzele copacilor. Totul se desfășura într-
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
refuzat bătrâna doamnă cu voce ștearsă, abia auzită în vecinătate. O serie de denivelări succesive ale șoselei au făcut ca trupurile așezate pe scaune să tremure mai intens și mâinile agățate de curelușe ori răzimate de spetezele scaunelor să se încordeze vizibil. Toate șocurile, pe care sistemul de amortizare al mașinii nu le putea anihila, se transmiteau direct caroseriei și călătorilor. Unii dintre ei, vădit nemulțumiți, nu au scăpat ocazia de a înjura cu voce tare. Pe cine, nici ei nu
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
și opt dacă vrei. - Hai să punem opt! - Reziști? - Numai gândindu-mă ce figură va face Soare îmi sporesc puterile... - Ai grijă mare pe unde calci! Cei doi băieți firavi ridică targa încărcată cu lăzi pline cu roșii. Amândoi sunt încordați datorită efortului. Primii pași sunt dificili, cel din spate nu vede nimic datorită stivei de lăzi. Totul merge însă bine. Soare, mare sportiv, la lupte, privește nevenindu-i să creadă. Aceeași reacție o au toți ceilalți. Babele care culeg roșiile
V. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365162_a_366491]
-
wie viel ich gebetet habe? Nur der Regendunst weiß es, wie ich in Liebe brannte! Die Menschheit glaubt noch an Wunder, Doch sie fleht sie dem Himmel nicht ab! Darul meu Pe banca din parc așteptai viitorul. Erai atât de încordat, Cu pumnii strânși! Voiam să mă cuprindă brațele tale Dar nu le-ai întins. Privirea ta nu m-a atins... Cum să poți primi viitorul, Altflel, decât cu brațele deschise!? Deschide-ți inima, în primăvară Și uită de iarna din
WIE SCHÖN HABE ICH GELEBT... de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366486_a_367815]
-
tristă, tu stăteai la geam. Se făcea pe urma seară Și-mi părea că e firesc, Că mă pot preface-n fiara, Să vin la geam, să te rânesc. Aveam un salt, numai atât, Până la geamul tău deschis Și ma-ncordasem hotărât , Dar m-am trezit atunci din vis. La geam. pe coate rezemat. Stau și-n palme capu-mi țin, De gânduri triste devastat Și ațipisem. doar puțin. Iar somnul, vezi, face minuni. În vis puteam să iți plătesc Întreg
SE FACEA de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366532_a_367861]
-
ei bună, care m-au ajutat să fiu foarte „productiv” în ale scrisului! Gibraltarul, ca și probabil celelalte locuri, nu l-am ales eu, ci el m-a ales pe mine acum vreo cinci ani și de atunci mă tot încordez și mă screm să mișc Pilonii lui Hercules, mai acana, mai înspre noi. Nu plec de aici până nu reușesc! Emilia ȚUȚUIANU: Cum explici - pentru noi cei mai puțin inițiați - cununia, armonia transcendentală - dintre medicină (mai ales, chirurgie) și poezie
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
paralel cu execuția minunată a echipei de dansatori Pilobolus. Spectacolul tehnic-imaginativ, asemănător întru câtva unei imagini caleidoscopice, ne-a fermecat. În final, dar ce final!, DAY TWO, un program de dans modern care ne-a acaparat total atenția, ținându-ne încordați pe tot parcursul executării acestui dans. În această creație, cred, că s-a ținut cont de prima lege care stă la baza existenței materiei dar și a universului spiritual - Legea emisiei - absorbției, de la atom până la spiritul uman, toate ființele trăind
PILOBOLUS – ADF (AMERICAN DANCE FESTIVAL) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366685_a_368014]
-
sărutat fiecare petecuț de piele înroșită. O mușcam la rândul meu de umăr, iar ea vibra toată. Niciodată nu am văzut o femeie cum se dăruiește cu atâta patimă! Simțeam că am pătruns până în străfundurile neexplorate încă, însă ea se încorda, zvâcnea în stânga și în dreapta și apoi, relua acest dans până rămânea înțepenită, strângându-mă în brațe, cu unghiile înfipte în carne. Explozia celor două descătușări ne-a paralizat corpurile. Nu mai puteam face nicio mișcare câteva clipe. Ușor, ușor, ne-
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366666_a_367995]
-
niște oi, prin viețuirea pustie de patimi, de materii și de plăceri, apoi spre muntele cunoștinței de Dumnezeu, Cel văzut pe înălțimea înțelegerii, gândurile ce înclină încă spre pământ și caută plăcerea acestuia; cel ce ocupându-se acolo în chip încordat cu contemplații adecvate duhovnicești, după părăsirea relației minții cu cele sensibile (căci aceasta cred că înseamnă trecerea timpului de patruzeci de ani) se învrednicește să devină, prin înțelegere, văzător și ascultător al focului dumnezeiesc, negrăit și suprafiresc, sălășluit și adăăpostit
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
nu sunt ale omului, iar fără acestea, libertatea deplină nu există. Limitele puterii omului de a trăi liber sunt mai generoase în ce îi privește pe artiști. Lor, creația le dă forța de a-și construi libertatea, ca o sfoară încordată între doi pași: muncă și har. Munca le împietrește voința și le-o fructifică, pe când harul proiectează strălucire pe rodul creației lor artistice. Fără aceste cosubstanțiale părți, libertatea artistului este injustificabilă și vulnerabilă. În ce-i privește pe trei artiști
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
sunt ale omului, iar fără acestea, libertatea deplină nu există. Limitele puterii omului de a trăi liber sunt mai generoase în ce îi privește pe artiști. Lor, creația le extinde limitele puterii de a-și construi libertatea, ca o sfoară încordată între doi pași: muncă și har. Munca le împietrește voința și le-o fructifică, pe când harul proiectează strălucire pe rodul creației lor artistice. Fără aceste cosubstanțiale părți, libertatea artistului este injustificabilă și vulnerabilă. În ce-i privește pe trei artiști
ADRIAN PĂUNESCU, FUEGO, MARIA MOCANU. ROADELE HARULUI SE POT USCA DIN FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361695_a_363024]
-
dezobișnuită de fulgul zăpezii, / îmi voi lua trupul înfrigurat / și da-l-voi eu însumi să mi-l pască iezii... («Tonul» - SOrd, II, 264). Pe acest nivel liric priveliștea cuvântului / logosului în care se antrenează stănescianul Făt-Frumos al verbelor își încordează arcul hyperionic dintre «floarea de tei» a gândirii abstracte din «Semn 1» - Plutea o floare de tei / în lăuntrul unei gândiri abstracte / deșertul se umpluse cu lei / și de plante. Un tânăr metal transparent / subțire ca lama tăioasă / tăia orizonturi
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
mândria să fiu prima care scrie ”România”, cu speranța că nu voi fi și ultima, pentru că locurile chiar merită văzute. Suhnate însă a lăsat surpriza maximă la sfârșit. Și-a zis el, că după atâtea ore de văzut una alta încordați pe scaunele, confortabile de altfel ale bărcii, avem nevoie de ceva relaxant. Ne-am oprit într-un loc unde erau amenajate câteva bazine cu pești de diferite culori și mărimi. Pe mine m-au îndemnat să-mi vâr picioarele în
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CĂLĂTORIE) CAP. 5 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351858_a_353187]
-
dădea faliment și nu mai avea materiale nici pentru colorat fundalul, gâlgâi fericită din fundul sacului cu grăsime, fără să-și întrerupă crănțănitul semințelor de bostan, o delicatesă pe care o consuma pentru a combate viermii intestinali. Vigilul Titi se încordă ca un arc, în timp ce trupul îi era străpuns de trei cuțite! Primul în stomac, aducându-i aminte că de două zile mâncase numai țigări și băuse doar apă chioară de la chiuvetă, al doilea, în creier, unde răscolise strategiile de agățat
UN ET ÎN MAHALA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352324_a_353653]
-
cu mare plăcere. Simțeam furnicături prin tot corpul. Toată noaptea stătusem în pat, fără să pot dormi, emoționat, crispat și cu un tremur ușor prin întreg corpul. Când mă așezam în pat, din cauza emoțiilor, simțeam cum tot trupul îmi era încordat și vibra ca o coardă de violoncel, atinsă cu degetul fin al unei violoniste tinere și plăpânde. Tălpile îmi erau reci și umede, mâinile la fel. Nu reușeam să stau întins pe pat. Mă ridicam și mă plimbam prin cameră
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
Era iubirea vinovată, carnală, plină de toți deavolii din lume, din care nu puteam ieși ușor. Prima femeie te obsedează o viață, îi simți mereu pulsul, punctele slabe ale goliciunii, ochii, gâtul cu venele care se zbat, inima care se încordează sub trupul tău. Aveam atâtea amintiri cu ea pe care nu puteam să le șterg ușor. După un timp intră ea în casă, hai la masă, mă roagă . Cobor în tindă, o masă cu trei picioare cu niște scaune de
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]