2,268 matches
-
după ce a plecat Korsch. — Oamenii mei au căutat peste tot, zise el. Terasamentele de cale ferată, parcurile, groapa de gunoi. Am dragat canalul Teltow de două ori. Mai mult de atât nu putem face. Își aprinse o țigară și se încruntă: — E deja moartă. Toată lumea știe asta. — Vreau să desfășori o anchetă de la ușă la ușă prin zona în care a dispărut. Vorbește cu toată lumea, subliniez - cu toată lumea, inclusiv cu colegele de școală ale fetei. Trebuie să fi văzut cineva ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
apăsă soneria de pe peretele din spatele unei draperii. Scoase un sunet de dezaprobare și zise: Ce-ar fi să uităm de toate? De-asta vin majoritatea domnilor aici, să-și uite de griji. În timp ce ea era întoarsă cu spatele, Becker se încruntă și își scutură capul spre mine. Nu eram sigur ce voia să însemne asta exact. Evona îmi luă ceafa în palme și începu să frământe carnea de acolo cu degetele la fel de puternice precum cleștii unui fierar. E multă încordare aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
însă, ăștia doi au fost diferiți. E dificil de explicat ce vreau să zic, domnule, dar am avut impresia că se așteptau la asta. — După patru săptămâni? Ei, și tu, pur și simplu se resemnaseră. Asta-i tot. Becker se încruntă și își scărpină vârful capului zburlit: — Nu, zise el rar, a fost mai puternic de-atât, domnule. Ca și cum știau deja sigur. Îmi pare rău, domnule, nu explic foarte bine. Poate ar fi trebuit să nu menționez asta deloc. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ceea ce se întâmpla în Germania. — Și partenerii lui Streicher? am zis. Cei care scriu la Der Stürmer. Angajații săi personali. Dacă Streicher încearcă să le însceneze ceva evreilor, ar putea să folosească pe altcineva pentru treburile murdare. Generalul Martin se încruntă: — Da, dar de ce să o facă la Berlin? De ce să n-o facă aici? Mă pot gândi la câteva motive bune, am zis. Cine sunt principalii dușmani ai lui Streicher la Berlin? — Cu excepția lui Hitler și, posibil, Goebbels, puteți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să știm absolut totul. Am sorbit din cafea și apoi am contemplat zațul de pe fundul ceștii. Oare ce însemna o formă ca o cochilie de scoică? mi-am zis. — Ce-mi puteți spune despre băieți? am întrebat-o. Ea se încruntă: — Pentru numele lui Dumnezeu, are 14 ani. Mânioasă, își stinse țigara. — Fetele cresc mai repede decât băieții. Mai repede decât ne place, poate. Isuse, ce știam eu despre asta? Uite la mine, m-am gândit, bărbatul care are o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
mama ei vitregă nu se înțelegeau prea bine. — Mama ei vitregă?! Ea n-a menționat deloc asta. — Se pare că mama ei adevărată a murit acum vreo 12 ani, iar apoi, de curând, i-a murit tatăl. — Altceva? Becker se încruntă. — Tu ai zis că erau două lucruri. — Da, domnule. Una dintre fete, o evreică, și-a adus aminte de ceva ce s-a întâmplat acum două luni. A zis că un bărbat îmbrăcat în uniformă și-a oprit mașina lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
spate. — Vă referiți la accent? — Da, dacă poți. Nu știu sigur, zise ea. Accentele mi se par foarte greu de identificat. Îmi dau seama că sunt diferite, dar nu pot întotdeauna să spun de unde e persoana. Oftă adânc și se încruntă în timp ce încerca din greu să se concentreze: — Ar fi putut să fie austriac. Dar bănuiesc că putea la fel de bine să fi fost bavarez. Știți, de modă veche. — Austriac sau bavarez, am zis eu, scriind în carnețel. M-am gândit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
M-am îndreptat spre ușă: — Ei, ar fi mai bine să o iau din loc, Frau Lange. Am fluturat cele două cecuri în aer și apoi mi le-am strecurat în portofel: — Vă mulțumesc pentru generozitate. — Pentru nimic. M-am încruntat ca și cum îmi trecuse ceva prin minte: — E un lucru care mă nedumerește, i-am spus. Ceva ce voiam să vă întreb. Ce interes are firma dumneavoastră în agenția de detectivi Rolf Vogelmann? — Rolf Vogelmann? repetă ea deloc în largul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
o să facem asta, domnule? întrebă Becker. — Tu să-mi spui mie. Gândește-te la câteva locuri în care omul nostru ar putea să o remarce. Un loc de unde putem să o urmărim fără să fim noi înșine urmăriți. Korsch se încrunta. — Ce te frământă? l-am întrebat. Clătină din cap cu o ușoară neplăcere: — Nu-mi place, domnule. Să folosim o tânără fată ca momeală. Este inuman. Și ce sugerezi să folosim? O bucată de cașcaval? Un drum principal, zise Becker
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
omorârea lui Hering, nu-i așa? Bănuiesc că șofezi. Probabil chiar l-ai ajutat pe Kindermann să agațe corpul neînsuflețit a lui Hering ca să pară o sinucidere. — Nu, nu este adevărat. — Purtau uniformele lor SS, nu-i așa? El se încruntă și scutură din cap: Cum ați putea să știți asta? — Am descoperit o insignă SS înfiptă în carnea din palma lui Hering. Pariez că s-a luptat destul de mult. Spune-mi, bărbatul din mașină s-a luptat și el? Bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
L-am împușcat eu însumi. — Bine. Bine. — Nu știu ce o să se întâmple cu ceilalți doi. Căci asta depinde. — De ce? — De SS. Dacă vor decide să-i aducă în fața curții marțiale sau nu. Am urmărit cum chipul său tânăr și frumos se încruntă a nedumerire. — A, nu ți-am spus? Da, acești bărbați, cei care l-au omorât pe tatăl tău într-un mod atât de laș, erau toți ofițeri SS. Înțelegi tu, trebuiau să-l ucidă deoarece el ar fi încercat probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și rare, În orbul mării limpezi - tezaur negrăit - Răsfrângeri fără număr, pe rând au oglindit Multipla aparență și vecinica schimbare. Dar mai apoi Crotona, cu zidul dorian, M-au despărțit de-a pururi de glaucul noian... O, Iön... Duhul Spartei încruntă strâmta zare; Și sus, prin golul nopții - mai trist și mai sever - Cetatea siderală în stricta-i descărnare Își dezvelește-n Număr vertebra ei de fier... PEISAGIU RETROSPECTIV I O, desfrunzirile din urmă! Te uită, vastele păduri Stau veștede sub
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Timpul poate fi sfidat de mine, cu nonșalanță, chiar. Și tu poți sfida timpul, și noi, și voi, și ei...moartea, - niciodată, părerea mea.!” Finalul cărții readuce într-o lumină optimistă, susținută de o jovialitate ce desfată și descrețește frunțile încruntate din pricina atâtor frământări filosofice despre timp și viață, etc., plăcerea de a te bucura de viață, „dorul de viață” fiind acea realitate alternativă în care putem evada: „Este tot ce ne mai rămâne când ne rămâne puțin din pohta de
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
ora 10.28, până la 11.26. Practic, o oră fără două mnute. M-am sucit, am tras de mine să văd ce semnificație ar putea să aibă pentru mine sau pentru destinul meu. Și pe măsura trecerii timpului, mă simțeam încruntându-mă, pentru că nu prevedeam nimic de bun augur. Figura geometrică asimilată perfecțiunii, este cercul. Cifra opt ca semnificație am interpretat-o în felul următor: cercul de jos - viața aceasta pământească a oricăruia dintre noi. Iar cercul de sus - cealaltă viață
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 16 de ION UNTARU în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364498_a_365827]
-
și tăiați. - Nu am nevoie de ei și nici de alte păsări. Prinde-i pe toți. Să nu-i mai văd și să nu-i mai aud pe aici, e clar? a ridicat el vocea-i poruncitoare în timp ce o privea încruntat pe biata femeie ce stătea cu capul plecat în fața sa. - Ei nu fac rău și dumneavoastră ați... - Să nu aud o vorbă, ai înțeles? Faci așa cum dispun eu, nu cum vrei dumneata. Iei toate păsările. Faci ce vrei cu ele
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
în cele din urmă n-am mai rezistat și a trebuit să spun cumva ceea ce cred. -Și ai sfârșit în a deveni unul dintre adepții lui Iisus, Serah! -Recunosc mărite, trebuie să o recunosc. În fața domniei voastre preaînțelepte! Gamaliel se încruntă și își ridică capul privindu-l pe Serah. -Nu sunt sigur de tine Serah! Vrei să faci prozelitism sau cauți încuviințări ori justificări de la mine? -V-am mai spus preaînțelepte, cer doar un răspuns din partea domniei voastre! -De ce ai avea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 5 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361542_a_362871]
-
odată în ghearele ei venise pentru o clipă la mine să-mi lase lumina e speriat umbră încă este speriat de moarte se apropie cifra infinitului vertical și el cu chipul de adolescent maturizat până la durerea brațelor goale încă se-ncruntă la moarte celălalt mi-a zâmbit mai demult în vis dar el Darul Domnului cu gura de aur a rămas să-și încrunte fruntea înaltă l-am luat o clipă în brațe m-a lăsat i-am sărutat tâmpla dreaptă
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
apropie cifra infinitului vertical și el cu chipul de adolescent maturizat până la durerea brațelor goale încă se-ncruntă la moarte celălalt mi-a zâmbit mai demult în vis dar el Darul Domnului cu gura de aur a rămas să-și încrunte fruntea înaltă l-am luat o clipă în brațe m-a lăsat i-am sărutat tâmpla dreaptă apoi fruntea apoi ochii închiși și m-am trezit umbră m-am trezit lacrima cerului răsturna dimineața unui 10 ianuarie cu securea amintirii
ASCULTARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363803_a_365132]
-
lumea mea, principiile ei, acel eșafodaj pe care un soț fidel și un părinte devotat îl clădește cu trudă și tenacitate pentru viitorul său și al urmașilor, toate s-au prăbușit. Pumnii i se încordară fără să vrea și-și încruntă sprâncenele. Se ridică în picioare și făcu câțiva pași, bezmetic, fără țintă, numai pentru că nu putea sta pe loc. O fracțiune de secundă avu imboldul de a fugi pe ușă afară, nemaisimțindu-se capabil să depene în fața preacinstitului său interlocutor
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
i-ai fi trimis mămicii tale dragi gânduri drăgălașe, printre gratii, mult și bine, iar ea îți aducea sărmăluțe tot printre gratii!... - Dar n-am fost vinovată. Știi bine asta! se tângui femeia, și, oricât ar fi dorit să se încrunte în discuția purtată cu însoțitorul ei, chipul frumos îi trăda sufletul senin. - Crezi că p-ăia îi interesau adevărul? Te-au prins cu drogurile în mașină, ce mai conta de unde și până unde le plimbai? - Dar a fost o înscenare
PROMISIUNEA DE JOI (XIX) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363875_a_365204]
-
forțat, teancul cu exemplarele semnate Solomon Sfetnic. Solomon trase un zâmbet exagerat, cu aere de om mai cult decât ar putea părea, și zise în șoaptă: - Aș fi caraghios, domnul meu, să-mi cumpăr eu propriile mele cărți... Matahala se încruntă dintr-o dată și, mutându-și scobitoarea între dinții din partea cealaltă a gurii, ca și cum ar fi confundat-o cu limba, și schimbă puțin tonul: - Adică cum, moșulică? - Păi eu sunt cel care a scris cărțile astea... - răspunse Solomon tot așa, în
PEISAJ CU CORBI (SCHIȚĂ) de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362801_a_364130]
-
destin. Meduza Privesc în ochi Meduza, trufaș, cutezător și nu simt nicio teamă în ființă. Am reușit să-i birui oribila dorință și-o văd gemând, străpunsă de-un fior. Athena îmi arată egida, însă râd. O văd că se încruntă, că pălește. Cine ești tu? — mă-ntreabă. Oricine împietrește când vede ochii trupului ei hâd. Tai șerpii și-i înfășur pe mână cu brățări, din brațele-i de bronz îmi fac toiege. Doar aripile nimeni nu vrea să mi le
POME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362933_a_364262]
-
s-o mai văd pe bunica, cât mai e în viață. O să-ți aduc langoși cu varză! Mi-i face când plec, pentru că știe cât prețuiești tu torturile de Sărbători! Dar spune-mi, m-a căutat Mihai? Care Mihai? Mă încrunt, gândindu-mă... Mihai Ioniță, doctorul, nu m-a sunat de Crăciun (și e primul an în care n-o face). Oare de ce? Mihai Lungu, care... Înlemnesc! Dacă mă întreabă de Mihai Pătrașcu? Ăla cu costumul național, mort la New York, care
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
încântat. -Ce mai e nou pe aici prin Ierusalim? întrebă negustorul. Mă interesează aceasta pentru afacerile mele, însă am auzit că face vâlvă moartea unui anume Iisus care astăzi a fost răstignit din porunca procuratorului Ponțiu Pilat. -Într-adevăr, spuse fariseul încruntându-se, Iisus acesta a cauzat multe necazuri unora din Sinedriu, însă acum toate au luat sfârșit odată cu moartea sa, cel puțin așa cred foarte mulți. Marele arhiereu Caiafa s-a ocupat personal de prinderea lui Iisus din Nazaret, ba mai
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
vei trezi cu o săgeată în piept sau cu un pumnal înfipt în spate, ori mai rău... știi tu... spânzurat pe lemn, mai spuse comandantul patrulei și făcu apoi semn soldaților să-l urmeze. Rămas singur Baraba scrută cu privirea încruntată în lungul străzii însă nu mai zări nimic din ceea ce-l interesa. Cel pe care pusese ochii dispăruse cine știe pe unde. Dezamăgit și enervat totodată porni totuși într-acolo, în direcția în care acela dispăruse. Din fața sa venea acum
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362339_a_363668]