1,401 matches
-
au plecat cu gândul de a lucra pentru un timp, sperând că aveau să se întoarcă, iar cu banii câștigați în străinătate să se așeze pe la casele lor. Alții au plecat încă de la început hotărâți să nu mai revină niciodată îndărăt. Iar unii nici nu au mai apucat să ajungă la destinație. Pur și simplu s-au prăpădit pe drum. Toți aceștia s-au numit emigranți, motivele plecării lor fiind cele ale câștigării prin muncă a unui trai mai bun, eliberarea
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
cinci - șase mii de mărci, să-i dea el împrumut. Poate că i-ar fi dat, lua el de undeva și i-ar fi dat, dacă Ingrid nu l-ar fi oprit. Nu-i împrumuți, pentru că nu mai vezi banii îndărăt, îl știu eu pe ăsta ca pe un cal breaz! Obișnuia să le ia bani oamenilor ca să le rezolve cu relațiile lui chipurile problemele și după aia, canci!... Iar mie de ce nu mi-ai spus? se supărase el pe Ingrid
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Și căprioare se iviseră, ferindu-i-se delicat din cale, întinzându-și botul, cu nările larg deschise, ca niște vițelușe cuminți. Iar el simțea că trebuie să meargă înainte, mereu înainte, spre soarele îmbietor de primăvară, fără să mai privească îndărăt. (fragment din nuvela Tunelul verde) Dan Florița-Seracin
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Inelele vârstei mai ard”.Și, pentru concizie, am mai citat un fragment din poemul „De ajuns...”. „Și iată-mă / Proptindu-mi coatele pe lună/ Și uitându-mă către voi/Cum ridicați o scară /De priviri severe/ Pe care voi coborî îndărăt/Ca un copil prins/ Într-o livadă străină.” Dl. Mircea Costache a ținut să specifice că i-a fost profesor de română autorului Traian Sâmpetru, care, invitat să spună câteva vorbe, a recitat doar o poezie dedicată lui Constantin Petcu
CARTEA CU PRIETENI XXXVI -TEO CABEL DESPRE CONCURS DE CREATIE PENTRU ELEVI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358828_a_360157]
-
urcă în mine și muge,/ și fierbe și geme și plânge, -/ crâncetul temniței sânge./ Și ard cu el, și vuiesc, și mă zbat,/ și urlu și sânger, cu fluxu-i turbat, -/ și cântă, pe urmă, roșul torent/ se trage din mine, îndărăt, în ciment,/ cu sângele temniței greu /mă trag din mine și eu,/ și plec cu el, grozavu-i șuvoi, /sub ciment, înapoi...( Sângele temniței) Doinele-n cârje colindă munții plini de revoltă. Nici Gheorghe, nici Ion nu se mai ridică. Salcâmul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
O flotă fluvială de plute sau din bărci cioplite din trunchiuri nu necesita prea mari cunoștințe în ale construcției navale ori a navigației. Cu atît mai mult, chiar valea însăși a Dunării putea fi străbătută de la Est la Vest și îndărăt de cavaleria nomadă. După cum am mai menționat, din cauza condițiilor natural-climatice care semănau mai degrabă cu cele ale deșerturilor din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
trecutul se încheagă, Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă; Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr. Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri, Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri, La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă, Pe când totul era lipsă de viață și voință, Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns... Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns. Fu prăpastie? genune
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal () [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
intervenit șeful secției de învățământ, dar văd că... - Știu, tovarășe, știu. Pe vremea când dumnealui era la ceceu, eu eram președinte de sfat aici, la noi. Dar zavera care s-a stârnit din cauza chiaburilor cu ocazia inaugurării ne-a dat îndărăt pe-amândoi. - Dar iată că aici nu se lucrează cam de mult; uite cum a crescut iarba peste mortarul acela, și-a intrat în rol primul secretar raional. - Cum să se lucreze dacă a venit apa peste noi și a
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
omul care urcă Din ambiție, o scară Se comportă ca o fiară Și pe alții-n gol, aruncă? Latră câinii din oficiu Bunăvoia la stăpâni Dacă ei, cum sunt păgâni, I-au deprins numai la viciu Primăvara se întoarce Totdeauna îndărăt Dintr-o lume de omăt Carele să și le-ncarce Arde-n noi câte-o feștilă Și la orice adiere Suflul ei îndată piere Dup-o lege mai subtilă Unde merg, unde adast Doar pe tine eu te văd Pregătind
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]
-
Berca Publicat în: Ediția nr. 781 din 19 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Olimpia Berca “Dascălii, dascălii” - între aparență și esență Autor al mai multor cărți de proză - Omul dublu,1979; Povestiri, 1997; Într-o singură dimineață, 1999; Soldatule, mergi îndărăt, 2004, Marian Drumur tipărește, la sfârșitul anului 2012, un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea. În obiectiv este o singură școală (Colegiul Mediu Tehnic), cu lumea ei aferentă (profesori, maiștri, personal administrativ, elevi
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
Iubește-mă decum îți ies În cale chiar și trist fiind, Dar bucuros și mai ales Îngrijorat și-atent să-ți prind Grimasa, apăsarea, intuind... Iubește-mă decum m-arăt Deschis la chip și drăgăstos Și nu te da timidă îndărăt Când te dezmierd și sunt voios Că Domnu-n cale mi te-a scos... Iubește-mă decum te văd Și uită grabnic de necaz, De răul lumii, de prăpăd, Și când mă vezi, în orice caz, Schițează-un zâmbet pe obraz
IUBEŞTE-MĂ...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342055_a_343384]
-
haită: “Ieși afară/Javră ordinară!”... Unde afară? În junglă? - (tremurându-i mâna pe microfon) Dar, cum supraviețuiți? Ce mâncați? - Parlești ca la Fixeală FM ! Ești deja retoric, băi propter defect! Eu aici în junglă, mănânc în somn, mănânc încolo și îndărăt, toată crăpelnița. Încep cu sfârșitul și termin la urmă. Noroc cu câte o mână de ajutor. - Primiți și ajutoare? - Ești driblat pe fâșie, vere?... O mână de pasager de la câte un avion prăbușit sau un picior de reporter-călător, plimbăreț prin
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
oprire genunchii mei mai sunt și teferi uneori ca o furnică printre alte furnici sunt și eu printre oameni fiecare cu drumul lui , ne întalnim totuși uneori să întregim cercul acolo, toti, un bine necunoscut unora și timpul care curge îndărăt uneori mai cade căte-o lacrimă ca o floare scuturată unele drumuri duc în afund și lasă în urmă dâră de negru despărțire, hohot de plâns, disperare, nebunia clipelor ce par niște clești ce vor să te prindă timpul limpezește toate
LACRIMA LUI DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341819_a_343148]
-
Porții siderale-n incantații Joc energetic prins în spații Materie-n rețea de ață Iubind...mă înfășor cu viață Prin experiențe cuvântate Mă prind-desprind din carte-n carte. ,, 4. Dan Bistricean ,, Daniil alerga pe străzile de piatră fără să privească îndărăt se gândea doar că bocănitul surd al tălpilor sale pe caldarâm seamănă grozav cu o cântare de toacă se hotărâse să ajungă cât mai grabnic în locul unde putea să ucidă în taină corbii să se primenească. ,, 5.Maria Cogălniceanu ,, Îți
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
a cuvânta parcă din barbă, Vorbe ce’s tari, dure ca de bardă.. ' Fata aceea tinere, avuse un bărbat, Plecă-n străinătăți și mult n-a stat, Că angajat la negru sfârșitul și-află, Când și trebuind să vie pe îndărăt... Fata tânără și atunci l-a așteptat, De nici vestea aceia nu va fi aflat, Și-a stat atunci pe aici mult și bine, Întrebându-se de ce soțul nu-i vine. .După un timp ea primise și vestea, Primind în
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
pe fruntea copiilor frumoși, între ochi, un semn, un simplu punct sau o cruce, cu un tăciune, cu țină, cu cenușă sau chiar cu cerneală numit benghi sau zbenghi. Benghiul se făcea astfel: se ridică piciorul drept cu călcâiul întors îndărăt în sus iar cu degetele se lua puțină țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține buricul degetului arătător”. Acest ritual putea fi însoțit de cuvinte precum
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
țină de pe călcai, o frământai cu scuipat și cu frământătura aceasta îi făceai copilului în frunte un punct rotund cât ține buricul degetului arătător”. Acest ritual putea fi însoțit de cuvinte precum: “Fugi deochi Dintre ochi, Că vine Mama, suflet îndărăt, Si cum vine te-nghite Și te prăpădește. Ce te-a făcut, Ca Dumnezeu Ce te-a lăsat, Și tu (numele) să rămâi Luminat Și curat Că argintul strecurat; Că maică-ta, Ca steaua în cer, Amin !” ori “- Fugi deochi
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
cu vise În urbea în care mie mi se Întinde o cursă peste ani Înfloresc grădina merii Sângele a porins să fiarbă Cu neliniștea din iarbă Și cu ciutele tăcerii Cărăbuși și libelule Într-o țară unde hot Curge timpul îndărăt Și mă caută patrule, Cer un ultim armistițiu Sub castanii de aramă Und dau timpului vamă Rimele de exercițiu Plouă noaptea cu parole Peste o linie de front Dincolo de un afront Și emoții cu sistole Axul lumii se înclină Și
PLOUĂ NOAPTEA CU PAROLE de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343827_a_345156]
-
distinct în palme, tălpile picioarelor, lobii urechilor, coloana vertebrală), să cunoască foarte bine punctele de activare energetică și, nu în ultimul rând, să stăpânească la perfecție tehnica masării (masarea se efectuează în principal cu policele și indexul, totdeauna înainte, niciodată îndărăt). Mai adaug că, având în vedere vechimea și uriașa arie de practicare a acestei terapeutici (din Egiptul faraonic și până în China antică), esoterismul reflexoterapiei devine un veritabil exoterism, adică o foarte răspândită și eficace metodă de lecuire fără leacuri în
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
ăla din patul lui Procust îmi place cavalcada și traiul când e frust eu stau într-un picior cât alții-și torn pe gât poșircă de cinci stele și altele încât, li se face părul de omăt și-o iau îndărăt Referință Bibliografică: cine bate în poartă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1761, Anul V, 27 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CINE BATE ÎN POARTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342965_a_344294]
-
râul. În jurul orașului erau înălțimile păduroase, dealurile înflorite dinspre Mănăstrisca, Clocucica și Caliceanca, iar puțin mai încolo de dumbrava de la Horecea curgea leneș Prutul. Liniștea câmpeneasca a împrejurimilor, verdea și mirositoarea umbră din Volksgarten, marile porți de zid cu grădini îndărăt și ulițele largi că un drum de țară în care un copac răsărea deodată, împingeau satul până către inima târgului. Peste această patriarhalitate se așezase un burg de provincie austriacă, înăsprind liniile. Pe drum, lumea împestrițata a Bucovinei. Țărani români
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
să plec la Cernăuți, să duc pe tâlharul ista la scoala". A doua zi, "tâlharul" încerca iar să fugă, luând-o la deal, pe șoseaua națională ce duce la Botoșani. Prinzând de veste, Eminovici trimise după el oameni calări. Haide îndărăt, cuconașule, - îi ziseră oamenii când îl prinseră - haide la boier acasă, să te dea tot la Cernăuți, că nu-i chip altfel." "La ce să mă dea la Cernăuți - țipă zbătându-se Mihai - că eu sunt învățat și fără Cernăuți
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
legătura foarte limpede dintre titlu și enunț, ceea ce arată o activă conștiință artistică, aplecarea spre asumarea reflexivă, spre analiza actului poetic. “ - “Autor al mai multor cărți de proză - Omul dublu,1979; Povestiri, 1997; Într-o singură dimineață, 1999; Soldatule, mergi îndărăt, 2004, Marian Drumur tipărește, la sfârșitul anului 2012, un roman cu un titlu incitant prin plurisemantismul său: Dascălii, dascălii, Timișoara, Editura Eubeea.” - despre Alexandru Ruja: “prezență foarte activă în spațiul publicațiilor de cultură și al editurilor, Alexandru Ruja și-a
OLIMPIA BERCA- DIN LITERATURA TIMIŞOREANĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379111_a_380440]
-
tocmai atunci apăru boieroaica în cerdacul larg al casei, să vadă pricina acelei gălăgii din curtea sa. Apucă să-l vadă pe Nerun alungat dincolo de poartă. Văzându-l însă tânăr, curățel și chipeș, îi veni în minte să-l cheme îndărăt. Era curioasă să vadă cu ce treburi intrase tânărul acela în curtea ei. Nerun n-avu încotro, se întoarse din uliță, intră pentru a doua oară în curtea plină de câini și de slugi, dar de data asta cu ceva
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
devenit erou al unității naționale, care n-a strălucit decât prin dragostea sa creștină, bunătatea blândeții și lumina înțelepciunii dăruită tuturor. Cârja arhipăstăririi sale a fost făcută din lemnul care nu se îndoaie al dreptății: „Eu n-am dat niciodată îndărăt. N-am luptat pentru interese personale. Și de aceea am biruit totdeauna.” (Vasile Țepordei, op. cit., p. 411) Asemeni lui Dionisie a fost și arhimandritul (mai târziu, Mitropolit) Gurie Grosu, care în guvernul Moldovei independente era ministru-adjunct la Culte și Justiție
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]