638 matches
-
este talpa care plânge ochiul călcâiului care plânge O, voi prieteni, poezia nu este lacrimă ea este însuși plânsul plânsul unui ochi neinventat lacrima ochiului celui care trebuie să fie frumos, lacrima celui care trebuie să fie fericit. A te îndeletnici cu "crăparea cuvintelor", cu "rânjirea miezurilor", cu "depănarea în fir de ață a scaiurilor de umbră dinlăuntrul lor", considera Arghezi din înaltul unui foișor -, iată probe că scrisul e "ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular". Înaintare în
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
omului, plătind scump pentru curajul său. c. Sub ascuțișul metalelor Odată cu trecerea de la tehnica șlefuirii pietrei la cea a prelucrării metalelor s-a creat un univers socio politic și economic complex. În epoca bronzului, și-au făcut apariția orașele stat îndeletnicite cu neguțătoria. Aventurându-se pe uscat, dar și pe mare, în jurul acestor nuclee urbane s-au coagulat țări cu interese divergente. Aflate în coliziune, războiul avea să tulbure mintea și sufletul ființei umane. Perfecționarea prelucrării metalului în epoca fierului a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
poată adapta rapid. Pe meleagurile noastre se găsesc regiuni biogeografice diverse care au permis statornicirea, de-a lungul istoriei, a multor neamuri. Nu întâmplător, de pildă, o parte a rușilor lipoveni, provenită din zona Donului și a Niprului, unde se îndeletnicea cu pescuitul, s-a refugiat, din calea prigoanei, în Delta Dunării. Traseul sud est nu are sens prin el însuși, mai ales din punct de vedere comercial. Nu face decât să lege pe uscat porturi care, în mod normal, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fii (R1a și R1b) proveniți, să zicem, din mame diferite (dar înrudite). Înfruntând vitregiile naturii, cei doi frați s-au pus a umbla prin lume. Au moștenit spiritul de aventură de la bunicul lor (Hg R, originar din nordul Asiei și îndeletnicit cu vânarea mamuților)103. Unul dintre ei (Hg R1b) a fost mai precoce și mai mobil, deplasându-se, la finele paleoliticului, spre apus. A ajuns până în sud vestul Asiei și chiar Europa. Cam în aceeași perioadă, celălalt (Hg R1a) a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
i se adresează Într-un tîrziu lui Mani cu următoarele cuvinte: „Nu ești binevenit... La ce ești tu bun, dacă nu ești nici luptător, nici vînător? Ești oare de folos ca doctor sau ca vraci? Dar cum, de vreme ce nu te Îndeletnicești cu asta?”86 Va fi cu neputință să descriem aici toate subtilitățile astrologice ale sistemului lui Mani. Vom examina doar cîteva dintre ele, pentru a putea Înțelege modul de funcționare a „Coloanei de Slavă” puse În mișcare de Isus. Mani
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bunicul; calificat; capabil; capodoperă; cizmă; clește; construi; construcții; creator; croitor; cuie; cultură; cunoscut; dar; deștept, muncitor; dibaci; dor; Dorel; drujbă; dulap; dulgher; eu; experiment; făuri; făurire; făurit; ficțiune; fier; filozof; frică; la furat; geniu; gresie; harnic, descurcăreț; icoană; inteligent; istorie; îndeletnicit; îndemînare; întreprindere; învață; învățat; înzestrare; lăutar; lemne; leneș; lucruri bune; masă; măiestrie; măr; mecanic; medic; meșterește; minunat; mizerie; mîini; mîini de aur; mîndrie; mîndru; mobilă; mustață; nasture; neserios; netrebnic; oala; oală; oale; obiceiuri; ocupație; olărit; om bun la toate; om
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cunoaște; cunoscut; da; Dani; descurca; deștept, isteț; deșteptat; deșteptăciune; dexteritate; dibăcit; domn; educat; erou; erudit; cu experiență; experiență; experimentul; face; fan; foc; folositor; frizer; genial; geniu; gospodar; grozav; hand made; iar; iarna; inel; inginer; intelectual; inteligență; iscusință; în; încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale sale; sfătos; sfînt; sîrguincios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
conducerii Facultății de Teologie din Paris, cu ocazia prezentării acestei scrieri, Descartes face cunoscut că printre motivele care au dus la apariția Meditațiilor se numără și acela al exersării metodei sale: „Și, În sfârșit, fiindcă unii - știind că m-am Îndeletnicit cândva cu o metodă pentru dezlegarea oricăror greutăți În științe, metodă, e drept, nu nouă, căci nu există nimic mai vechi decât adevărul, dar pe care deseori au văzut că nu o folosesc prea rău În alte chestiuni - fiindcă ei
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
răgazul ce-mi rămâne, folosindu-l la demolarea unor astfel de subtilități. Mai degrabă voi lua În considerare gândurile ce se iveau Înainte de la sine În mintea mea, și care mi-au fost inspirate doar de natura mea, atunci când mă Îndeletniceam să observ ființa mea. Mă consideram, În primul rând, ca având o față, mâini, brațe și această Întreagă mașinărie formată din oase și carne, așa cum apare chiar și În cazul unui cadavru, pe care o numeam corp. În afară de asta, am
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
conferințe, fie prin scris. În Curierul rumânesc din 7 iunie 1834, el înfățișează „un oraș organizat după sistema” lui Fourier, format din 400 de familii sau 2.000 de indivizi (bărbați, femei și copii) în care „fiecare poate să se îndeletnicească după dorința sa, la lucrarea câmpului și a grădinilor, la meșteșuguri, la științe, la menaj (căsnicie), la educația pruncilor și la frumoasele arte” (Diamant, 1958, p. 95). Această cetate ideală ar beneficia de un cadru ecologic adecvat (grădini), de mai
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
și înțelept" se apropie de cele tainice, are dar de solomonar, invită convivii să se supună ritualului statornicit: "Noi, aici, de când țin eu minte, încă de pe vremea Ancuței celei de demult, am luat obicei să întemeiem sfaturi și să ne îndeletnicim cu vin din Țara-de-Jos". Fântâna dintre plopi Fântâna dintre plopi este o idilă dintre Neculai Isac, un căpitan de mazili, și țigăncușa Marga. Protagonistul avea "obrazul smad cu mustăcioară tunsă și barbă rotunjită, cu nas vulturesc și sprâncene întunecoase", iar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
convins că dincolo de faptele înseși trebuie să recunoască, după vechiul îndemn goethean, teoria. Dar e nevoie pentru aceasta de o mare capacitate de a transcende realitatea. Încrederea în forța ordonatoare a spiritului rămâne și în acest domeniu indispensabilă. "A te îndeletnici cu istoria însemnează, spunea H. Hesse, a te lăsa în seama haosului și a-ți păstra totuși credința în ordine și sens." Dilema tragică a istoricului n-a rămas neobservată. O recunosc cei mai de seamă slujitori ai istoriografiei, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
începea să vorbească putea subjuga; nu cred însă că era conștient de acest dar.“64 Wittgenstein nu a acceptat nici un moment să lucreze ca un profesor obișnuit de filozofie. Convingerea lui constantă a fost că nu ești îndreptățit să te îndeletnicești cu filozofia și să o prezinți unor minți tinere dacă nu ești în stare să produci gânduri proprii, idei noi, proaspete. Interesul lui s-a îndreptat în mod constant spre interogații fundamentale, și nu spre elaborarea pas cu pas a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
asupra Tractatus-ului prietenilor lui Paul Engelmann sau Frank Ramsey. Îndeosebi după experiențele pe care le-a făcut cu Frege și Russell, Wittgenstein a ajuns la concluzia că o bună înțelegere a Tractatus-ului nu este de așteptat din partea celor care se îndeletnicesc în mod profesional cu filozofia.82 El credea că singurii care s-ar putea apropia cu înțelegere de scriere sunt oameni din cercul culturii sale vieneze. Este semnificativ că a discutat cel mai mult despre Tractatus cu unul dintre aceștia
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ce năștea legende, nu erau pur și simplu idei noi, ci mișcări ale gândirii care se detașau atât prin natura, cât și prin finalitatea lor de tot ceea ce ascultătorii și cititorii săi ar fi putut aștepta de la cineva care se îndeletnicește cu filozofia. De obicei, o minte este recunoscută drept originală datorită contrastului dintre orientarea ei și tendințele dominante în gândirea epocii. Wittgenstein s-a îndepărtat însă tot mai clar de un mod de a gândi care apropie tradiții filozofice dintre
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
mulți filozofi cu o reputație bine consolidată arată că o asemenea raportare nu ar trebui să fie atribuită doar handicapurilor celor care nu au beneficiat de o bună formare. Este vorba mai degrabă de așteptări tipice ale celor care se îndeletnicesc în mod profesional cu filozofia. Nu trebuie, așadar, să ne mirăm că mulți filozofi s-au străduit să stabilească ce anume teorii a formulat Wittgenstein. Într-o literatură destinată celor care se instruiesc în domeniu, în introduceri, manuale și dicționare
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
iluziilor. O lume despre care Russell spunea că este încântătoare pentru cei ce iubesc perfecțiunea mai mult decât viața. Prin însăși natura obiectului său de studiu, cercetătorul este pus aici la adăpost de amăgirea soluțiilor aparente. În contrast cu gânditorul care se îndeletnicește cu speculații asupra cauzelor ultime ale existenței, el se confruntă cu dificultatea problemelor autentice și va cunoaște cât de mare este prețul care trebuie plătit pentru a realiza cel mai mic progres. Tocmai deoarece a putut sta zile la rând
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cu înzestrări superioare sunt datori să-și aducă contribuția la o abordare mai rațională a afacerilor omenești. Deși a decis deja în tinerețe să se consacre filozofiei, Russell aprecia că ar fi fost poate mai bine dacă s-ar fi îndeletnicit cu economia sau cu politica deoarece în acest fel ar fi putut aduce o contribuție mai mare la cauza binelui public. Oscilațiile care marchează viața lui între ceea ce îl atrăgea mai mult ca persoană privată și ceea ce credea că este
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
L'Argent, p.59]. Doamna Anserre are predispoziție pentru poezie: "Elle faisait des vers et des nouvelles, avait le coeur poétique et était belle à ravir" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. Clorinde se îndeletnicise cu sculptură: "une statue que Clorinde avait ébauchée, mordue un beau jour du caprice d'être une artiste" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.84]. Sidonie Risler, fiica a timpului operetei, este mai mult interesată de acest gen: "Leș refrains
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
și-a dus victima (pe Rossi), cu scopul de a-i dezvălui un imens secret, nerevelat vreodată unui simplu muritor. Pe scurt, în cei cinci sute de ani scurși de la moartea sa, pe lîngă festinurile sangvinare, înfricoșătorul Drakul s-a îndeletnicit și cu crearea unei ... biblioteci. Îi șoptește, cumva conspirativ, lui Rossi: "În sufletul meu sînt un cărturar, așa cum sînt și războinic, iar aceste cărți mi-au ținut companie de-a lungul anilor." Țepeș pare, într-adevăr, un cititor împătimit. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
și sârguința spre a să înființa folosul pe care Epitropia așteaptă de la a dumitale lucrare, prin informarea (sic!) de vrednici tineri moldoveni în deosebite științe și meșteșuguri aducătoare de folos și cinste pământului, nefiind volnic d<umnea>ta a te îndeletnici, fără voia Epitropiei, cu alte lucrări străine însărcinării d<umi>tale"7. Ar fi de reținut, așadar, pe de o parte, faptul că postul sau funcția ce i se încredințase ținea de un proiect mai amplu al guvernului moldav, a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în cuprinsul unui foileton serial, a fost destul de greu "a îndupleca pe tineri la învățarea manufăpturilor și se poate zice că prin osteneală herculică s-au pus în mâna lor un ciocan pentru lucrul făurăriei; căci, din vechime, moldo-românul se îndeletnicea numai cu arme, lucrarea pământului sau păstoria, lăsând toate artele și îndeletnicirile manufăpturii, ca și romanii, străinilor și sclavilor, care aici se reprezentau prin țigani"33. Chiar în cuvântul de deschidere a sesiunii anuale din 1840 a Obșteștii Adunări, domnitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ar hrăni numai cu ținerea vitelor. Unde se lucrează minele, acolo e mulțime de oameni, cari lucrează la scoaterea, topirea și <la> feluritele operații a<le> metalurilor, află a lor hrană și substenție pe lăngă acești mulți proprietari, cari se îndeletnicesc cu lucrarea minelor, nu numai că trăiesc din producția acestora, dar încă mulți dintre dânșii fac și însămnătoare stări și, în acest chip, înmulțesc numărul cetățenilor înavuțiți a<i> țărei. Între lăcuitorii acestor politii muntenoase se află o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ave sigură vânzare în alte țări lipsite de minerii. Cât de mult pot mineriile a spori înavuțirea unei țări pe tot anul se vede din următoarele arătări statistice care înfățoșază anuala producție de metaluri a mai multor staturi ce se îndeletnicesc cu minerii. După o sigură socoteală, producția de aur a Transilvaniei în anul 1827 au fost de 1.560 marce; 1 marcă = 15 țentnari 60 funți sau 468 ocă de aur. Ungaria au produs tot în acest an 1827 o
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
din protivă, neavând noroc, poate cheltui mai multe mii de galbeni și totuși să nu câștige nimic. Mineriile nu atârnă numai de la industrie, ca celelante meșteșuguri și fabrici. În această privire, este de trebuință și potrivit ca, acelor ce se îndeletnicesc cu mineriile, să li se deie din partea statului deosebite privileghii și slobozenii, spre a îndămâna a<le> lor întreprinderi și a face ca să înflorească minele în țară. 3. Lucrarea minelor foarte mult se îndămânează dacă, spre cercetarea munților și spre
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]