512 matches
-
cum să se apere... După ce îl bat pe deținut după "meci" -, au pretenția ca cei doi parteneri să se comporte ca doi boxeri care nu trebuie să-și poarte ranchiună... Mascatul este urmașul călăului din Antichitate și Evul Mediu."94 Îndoctrinarea presupune o pervertire a limbajului. Gardianul spune adesea că el nu pedepsește, ci face ordine sau execută ordinele superiorilor. Pe deținutul pe care tocmai l-a bătut de fapt l-a operat, iar pe cel pe care l-a obligat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a Direcției Generale a Penitenciarelor, precum și a lui Alexandru Nicolski la conducerea Departamentului Securității Statului a dus la înăsprirea condițiilor de detenție, arestații fiind supuși nu numai unor regimuri severe de teroare și privațiuni, ci și unui proces agresiv de îndoctrinare ideologică. La închisoarea din Tulcea deținuții aveau voie să citească doar articole decupate din ziare, care ilustrau victoriile armatelor democratice din Grecia, China, etc. Erau considerate lecturi obligatorii: Gh. Petrov, Aici se pregătește războiul, Kurganov, Americanii în Japonia și Pacea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
apărarea acestuia, ci mai ales pentru a-l face să trăiască 239". Educația democratică este întruchiparea spiritului civic responsabil, pe care mediile moderniste vor să-l promoveze în anii 1960 adresându-se cetățeanului situat într-o anumită realitate socială, în loc de îndoctrinarea morală rigidă și abstractă și de educația civică făcute în timpul Republicii a III-a. "Printr-o inserție socială adecvată, și nu prin presiuni exterioare, fiecare va dobândi dimensiunea necesară calității de cetățean explică Jean Jousselin [...] omul perceput ca fiind complex
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ternă și necompetitivă. Idealul educațional al acestei societăți era reprezentat de ceea ce M. Șora (1992) numea "omul mașină", căruia nu îi era permisă reflecția sau analiza critică. Învățământul a reprezentat în această perioadă instrument de propagandă, porta vocea ideologizării, a îndoctrinării gradate, a promovării stereotipiilor de gândire și acțiune, a prejudecăților, a impunerii argumentului autorității. Merită să amintim, de asemenea, faptul că distrugerea elitelor a lăsat în urmă spații libere, acoperite ulterior de falși profesioniști în toate domeniile cunoașterii. La nivel
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pentru care Doris Lessing în romane și nu numai nu are mare simpatie, nici la 14, nici la 88 de ani. A spus-o răspicat în nenumărate rânduri. Am ales o declarație mai recentă pe această temă: Lung proces de îndoctrinare. N-am găsit încă un sistem de învățământ care să nu implice îndoctrinare. Păcat, dar ce putem face? Școala de la noi e un amestec de prejudecăți la modă și de decizii ale acestei culturi anume. E de ajuns să ne
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nici la 14, nici la 88 de ani. A spus-o răspicat în nenumărate rânduri. Am ales o declarație mai recentă pe această temă: Lung proces de îndoctrinare. N-am găsit încă un sistem de învățământ care să nu implice îndoctrinare. Păcat, dar ce putem face? Școala de la noi e un amestec de prejudecăți la modă și de decizii ale acestei culturi anume. E de ajuns să ne aruncăm ochii asupra istoriei ca să înțelegem ce provizorii sunt ele. Profesori sunt cei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
oglindă modestă, dar uimitor de fidelă: Manualul Unic de Franceză, care avea să vorbească tot mai puțin despre realizările sovietice și din ce în ce mai mult despre gloriosul Partid Comunist Român. Dar adevărata stare de spirit a românilor, după douăzeci de ani de îndoctrinare antioccidentală, prin școală, cărți, presă, a fost revelată de un eveniment: vizita generalului de Gaulle în România, în 1968. Faptul că am fost interpreta Generalului cu această ocazie m-a făcut să trăiesc acea epopee pe care publicul francez nu
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
făcut din această călătorie un triumf de care Charles de Gaulle, deși obișnuit cu entuziasmul mulțimilor, s-a arătat sincer emoționat. Omul simplu al României a manifestat spontan pentru o Franță pe care nimeni nu i-o predase la școală. Îndoctrinarea nu i-a împiedicat pe români să simtă și să vadă altceva decât ceea ce li se inoculase vreme de douăzeci de ani. Am văzut de aproape, în mai 1968, privirile și expresiile de pe chipurile oamenilor. În timpul lungii deplasări în provincie
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
înregistrează trăsături specifice la nivelul formelor de expresie și al conținuturilor vehiculate, fără a putea delimita însă granițe ferme între categorii. Utilizând criteriul funcțiilor îndeplinite de limbaj în spațiul politic, Henrieta Mitrea Șerban distinge între limbaje ideologice, propagandistice și de îndoctrinare, subliniind că, în vreme ce orice limbaj politic este ideologic și propagandistic, numai unele sunt și de îndoctrinare: "în timp ce limbajul propagandistic îndeplinește funcția incitativă, adaptându-se la modul de exprimare și la sensibilitățile receptorului, "vorbindu-i limba", limbajul de îndoctrinare desconsideră auditoriul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
însă granițe ferme între categorii. Utilizând criteriul funcțiilor îndeplinite de limbaj în spațiul politic, Henrieta Mitrea Șerban distinge între limbaje ideologice, propagandistice și de îndoctrinare, subliniind că, în vreme ce orice limbaj politic este ideologic și propagandistic, numai unele sunt și de îndoctrinare: "în timp ce limbajul propagandistic îndeplinește funcția incitativă, adaptându-se la modul de exprimare și la sensibilitățile receptorului, "vorbindu-i limba", limbajul de îndoctrinare desconsideră auditoriul și face abuz de funcția incitativă, impunând să fie învățat ca "limbă oficială""70. În rândurile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și de îndoctrinare, subliniind că, în vreme ce orice limbaj politic este ideologic și propagandistic, numai unele sunt și de îndoctrinare: "în timp ce limbajul propagandistic îndeplinește funcția incitativă, adaptându-se la modul de exprimare și la sensibilitățile receptorului, "vorbindu-i limba", limbajul de îndoctrinare desconsideră auditoriul și face abuz de funcția incitativă, impunând să fie învățat ca "limbă oficială""70. În rândurile care urmează trecem în revistă o parte dintre formele specifice de manifestare ale limbajului politic, evidențiind trăsăturile caracteristice fiecărei tipologii în parte
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rețelele și influența, de drepturile democratice, înfiripate după fiecare relaxare a regimurilor autoritare din țările islamice și asigurate continuu de regimurile democratice occidentale : dreptul de asociere, de comunicare (ziare și canale TV ale mișcărilor respective), dreptul la educație (școli de îndoctrinare, de antrenament), dreptul la circulația oamenilor și a informației. Nu mă refer nici măcar la faptul că religia e utilizată de fundamentaliști pentru a justifica cel mai adesea revendicări de ordin foarte secular (etnic, național, sociocultural). Mă refer la orientarea mentală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție cuiva pentru a-l
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze ale îndoctrinării în învățământ din care le preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce nu este corect
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
preluăm pe cele mei semnificative studiului nostru. 1. A preda o doctrină dăunătoare. Se face diferența între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce nu este corect nu este corect nu este îndoctrinare. Aceasta din urmă implică o eroare periculoasă, propagată în mod deliberat. De exemplu, nu este îndoctrinare când li se spune copiilor că există extratereștri sau că nu există, dar se îndoctrinează atunci când li se spune că oamenii de rasă neagră
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
între a preda o doctrină dăunătoare și a preda un lucru greșit. A preda ceva ce nu este corect nu este corect nu este îndoctrinare. Aceasta din urmă implică o eroare periculoasă, propagată în mod deliberat. De exemplu, nu este îndoctrinare când li se spune copiilor că există extratereștri sau că nu există, dar se îndoctrinează atunci când li se spune că oamenii de rasă neagră sunt mai răi decât cei de rasă albă și nu merită respect. 2. A utiliza învățământul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
că oamenii de rasă neagră sunt mai răi decât cei de rasă albă și nu merită respect. 2. A utiliza învățământul pentru a preda o doctrină partizană. În general, difuzarea doctrinelor partizane este un semn al democrației și nu al îndoctrinării, dar când acest lucru se petrece într-un loc ce nu este destinat acestui scop (în școală) atunci vorbim despre îndoctrinare. Când profesorul se servește de autoritatea sa pentru a preda exclusiv pentru o doctrină, el își pierde calitatea de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pentru a preda o doctrină partizană. În general, difuzarea doctrinelor partizane este un semn al democrației și nu al îndoctrinării, dar când acest lucru se petrece într-un loc ce nu este destinat acestui scop (în școală) atunci vorbim despre îndoctrinare. Când profesorul se servește de autoritatea sa pentru a preda exclusiv pentru o doctrină, el își pierde calitatea de educator și devine un propagandist. 3. Utilizarea în predare a argumentului autorității. Atunci când elevii susțin o idee în virtutea faptului că „profesorul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
că au fost îndoctrinați. este mai puțin important dacă acel conținut este fals sau adevărat, nu contează decât că subiecții (elevii) nu au posibilitatea de a cerceta ei înșiși fiind tratați ca niște eterni neștiutori. Prin invocarea acestei ipostaze a îndoctrinării nu se susține în nici un caz negarea oricărei autorități. Toți avem nevoie să ascultăm uneori de vocea unor autorități, deoarece nimeni nu este atotștiutor. Diferența este că, în caz de îndoctrinare, autoritatea este impusă nu propusă. 4. A preda plecând
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
ca niște eterni neștiutori. Prin invocarea acestei ipostaze a îndoctrinării nu se susține în nici un caz negarea oricărei autorități. Toți avem nevoie să ascultăm uneori de vocea unor autorități, deoarece nimeni nu este atotștiutor. Diferența este că, în caz de îndoctrinare, autoritatea este impusă nu propusă. 4. A preda plecând de la prejudecăți. Prejudecata este o paradigmă ce comandă atitudini ulterioare: răspunsuri, obiecții, evaluări. Gândirea nu mai este ghidată de premise autentice, ci de o cauzalitate externă. Un învățământ bazat pe prejudecăți
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
o paradigmă ce comandă atitudini ulterioare: răspunsuri, obiecții, evaluări. Gândirea nu mai este ghidată de premise autentice, ci de o cauzalitate externă. Un învățământ bazat pe prejudecăți, de orice fel ar fi ele, este un învățământ tendențios. În acest caz îndoctrinarea se exercită asupra conținutului predat și nu a formei de predare. 5. A preda, pornind de la o doctrină ca și când ea ar fi singura posibilă. Profesorul devine îndoctrinator atunci când, adoptând un model explicativ, are tendința de a le respinge pe toate
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
cum este cazul disciplinelor socio-umane. Din această perspectivă, a îndoctrina înseamnă a adera în chip exclusivist la o doctrină și a deveni intolerant față de celelalte, a le accepta coexistența firească. 6. A nu preda decât fapte favorabile unei anumite doctrine. Îndoctrinarea în acest caz privește consecințele învățării. Învățământul are o orientare precisă care exclude toate faptele contrare propriului său punct de vedere (care poate fi o prejudecată sau o doctrină mărturisită). Manipularea devine posibilă fără a se apela neapărat la minciună
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de vedere (care poate fi o prejudecată sau o doctrină mărturisită). Manipularea devine posibilă fără a se apela neapărat la minciună, ci doar la omiterea sau minimalizarea unor fapte contrare celor prezentate cu insistență. Cenzurarea este un mijloc tipic de îndoctrinare, pentru că împiedică accesul la informație al oamenilor. 7. A falsifica faptele pentru a etala o anumită doctrină. În acest context învățământul nu este doar tendențios, ci și mincinos. Profesorul îndoctrinator inventează fapte, fabrică mărturii și martori. În îndoctrinare se utilizează
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]