8,189 matches
-
plătească din propria leafă dezastrul generalizat, și nu să fie cățărați pe piedestalele de neatins ale eternei impunități. Fericiți că li se dă pe la nas cu narcoticul paradelor militare, că generali burdihănoși, pe care abia-i mai cuprinde centironul, se îndoaie din șale în fața lor, domnul Constantinescu și echipa (cu o notă specială pentru Dorin Marian) au devenit garantul jafului la care nesătuii în uniforme se dedau cu dezinvoltură. Cea mai recentă porcărie patronată de puterea actuală este modificarea și abrogarea
Teoria conspirației imobiliare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16960_a_18285]
-
mult cu niște călușe vârâte în gura știrbă a amărășteanului care vrea pentru el însuși beneficiile politicii de stânga, iar pentru vecin belelele politicii de dreapta. Liderii de opinie români nu au de ce să fie altfel decât poporul român. Mă îndoiesc că o emisiune ca a lui Bernard Pivot ar atinge la noi măcar unu la sută din cota "talk-show"-urilor tembele și a concursurilor pentru handicapați mintal care au confiscat orele de vârf ale transmisiilor tv. Arta a devenit ceva
Cântând în zoaie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17033_a_18358]
-
ezită să aleagă pentru că își dau seama că nu pot alege decît odată ce au înțeles rostul celor întîmplate, un rost mai adînc și mai important decît cel al imediatului. Daria e, fără îndoială, eroina care întruchipează o identitate dubitativă, care, îndoindu-se de temeinicia unei alegeri se îndoiește de fapt de însăși structura ei identitară. E imposibil de stabilit un răspuns colectiv la această dramă a despărțirii, dar impresia mea este că toți protagoniștii descoperă, trăind laolaltă ultimele clipe ale Matiorei
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
că nu pot alege decît odată ce au înțeles rostul celor întîmplate, un rost mai adînc și mai important decît cel al imediatului. Daria e, fără îndoială, eroina care întruchipează o identitate dubitativă, care, îndoindu-se de temeinicia unei alegeri se îndoiește de fapt de însăși structura ei identitară. E imposibil de stabilit un răspuns colectiv la această dramă a despărțirii, dar impresia mea este că toți protagoniștii descoperă, trăind laolaltă ultimele clipe ale Matiorei, faptul că în fiecare dintre ei se
O rugăciune laică by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17028_a_18353]
-
trupești, cutezător ascendentă spre propria-i izbăvire estetă). Materia utilizată e suculentă aidoma unui fruct copt, scurgîndu-se, precum un lichid, printre degetele celui ce încearcă a o strînge în pumni: "din sînii desenați cu stîngăcie pe varul/ adăposturilor curge lapte îndoit cu nisip" (Sînt un popor neguvernabil). Sau: "Dar nu se aude nimic. bat tunurile dintre/ pleoape" (Războiul continuu). Sau: "văd cum zidurile/ se strîng/ ca un pumn de flăcări într-un felinar/ amenințînd întunericul/ stau cocoșat și însămînțez cu sînge
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Gheorghe Grigurcu Ne îndoim însă că în contul naționalismului lui Mihai Beniuc ar putea intra, cum crede comentatorul său, "strădania de a integra în noul regim pe marii scriitori interbelici, strădanie ce poate fi considerată drept voință de ocrotire a unor valori naționale, bătălia
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
model al umanității, cu atît mai vîrtos cu cît acesta se reclamă de la o "sinteză" mereu declarată. Umoarea materialistă e un parti-pris potrivnic unei "sinteze" valide a umanității, fie aceasta proiectată la o treaptă culturală sau la una generic-socială. Ne îndoim că "globalizarea este, prin esența sa, laică, areligioasă, indiferentă la fenomenele mistice de orice chip". Deoarece "globalizarea" sau "mondializarea" către care ne îndreptăm e incompatibilă doar cu fundamentalismele religioase sau, cel mult, cu anumite cazuri particulare, fanatice și antisociale, ale
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
de a avea certitudini, ci din nevoia (re)autentificării de sine. Re-citirea devine, în acest caz, o rescriere și, prin urmare, o reîntemeiere, atît a trecutului, cît și a viitorului. Care este rostul criticii? În acest din urmă sens, mă îndoiesc că demersul critic are prea mari șanse prospective, deși el trebuie să se angajeze solitar și cu orice risc în susținerea valorilor, al căror semn este tocmai rezistența și forța germinativă în timp. Cu toate astea, și cu toate că, în ultima
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
sunt deci parcul și casa pentru ciclonul ce răstoarnă o lume: trece peste ele fără să le atingă! Izolate prin toropeala și prin credința oarbă a celor două femei fără apărare, înzidite aici, în inviolabila lor ascunzătoare. Cum s-ar îndoi ele de această inviolabilitate când armatele rusești care devorează și distrug tot pe unde trec, respectă ceea ce le aparține lor! Se întâmplă ca aceste gheme de lăcuste să-și instaleze tabăra pe proprietatea lor, ca în acest moment, dar nu
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
hac sub forma unui atac cerebral. Jurnalul rămas de la el nu e un document de scriitor avînd conștiință de sine. Dacă nu ar fi fost semnat de cel care a lăsat cîteva opere de ficțiune care i-au supraviețuit, mă îndoiesc că ar fi fost mai luat în seamă decît alte jurnale care s-au pierdut ori au devenit materie primă pentru istorici. Repet, mă îndoiesc că Stendhal ar fi vrut să-și vadă publicat Jurnalul și dacă n-ar fi
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
semnat de cel care a lăsat cîteva opere de ficțiune care i-au supraviețuit, mă îndoiesc că ar fi fost mai luat în seamă decît alte jurnale care s-au pierdut ori au devenit materie primă pentru istorici. Repet, mă îndoiesc că Stendhal ar fi vrut să-și vadă publicat Jurnalul și dacă n-ar fi murit înainte de a avea timp să-și pună ordine în hîrtiile personale sînt aproape sigur că și-ar fi distrus însemnările de tinerețe. Pentru scriitorul
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
că ea "poate modifica într-o proporție considerabilă percepția lumii despre România", dorindu-se "o stârnire a interesului opiniei publice interne și internaționale privitor la tot ce a însemnat Enescu". Este o punctare perfectă a scopului Festivalului și nu mă îndoiesc că organizatorii au avut grijă să invite câțiva critici muzicali de la mari ziare europene, liederi de opinie în domeniu, care să scrie cu competență despre ceea ce văd aici, despre muzica lui Enescu, pe care nu au prilejul să o audă
Festivalul Internațional "George Enescu" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15925_a_17250]
-
Cristian Teodorescu Mă îndoiesc că era nevoie de un sondaj de opinie pentru a afla ce vrea tineretul din România. Oricum, e bine că s-a făcut, pentru a-i aduce cu picioarele pe pămînt pe politicienii care își (mai) închipuie că tinerii au
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
același lexic se "reorganizează", astfel, minuțios într-o suită de scurte poeme care spun aceleași două-trei lucruri. Cu multă bunăvoință și răbdare, putem găsi și versuri mai "limpezi" care salvează pe ici, pe colo câteva poeme: "O durere bruscă îți îndoaie genunchii/ te lasă să crezi că ultima rămășiță a zilei/ e ca un punct luminos/ răsucit în carne" (Rămășițele zilei) sau "îmi port umbra așa ca un cer părăsit unde ploaia/ sapă adânc. mușcat de ger trupul meu bântuie zile
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
captivant, are umor, ironie, melancolie sau, dimpotrivă, gravitate și foarte multă poezie care potențează expresivitatea textului: "din când în când mă simt ca un om care cosește de zor în toiul unei nopți fără lună", "așa cum trosnesc genunchii când se îndoaie pentru rugăciune eu mă gândesc din când în când la ea", "valurile mării sunt mai îndrăznețe decât mâna, atunci când iubita intră în spuma lor". Manualul... este, în fond, obsesia "bucuriei (plăcerii) care este și durere, durerea care e și bucurie
Poezia și compoziția chimică a vieții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15962_a_17287]
-
pentru a-și apăra congenerii? În țara asta intră în pușcărie nefericiți care fură cîteva kilograme de cartofi, dar notari ticăloși care s-au îmbogățit legalizînd jefuirea bătrînilor sînt cetățeni de a căror onorabilitate procurorul român nu pare să se îndoiască. Am toate motivele să mă îndoiesc că într-o democrație a tuturor posibilităților, cum e a noastră, legea n-ar putea fi interpretată și în favoarea bătrînilor care ajung sclavii condamnați la moarte ai celor care îi cumpără pe nimica toată
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
țara asta intră în pușcărie nefericiți care fură cîteva kilograme de cartofi, dar notari ticăloși care s-au îmbogățit legalizînd jefuirea bătrînilor sînt cetățeni de a căror onorabilitate procurorul român nu pare să se îndoiască. Am toate motivele să mă îndoiesc că într-o democrație a tuturor posibilităților, cum e a noastră, legea n-ar putea fi interpretată și în favoarea bătrînilor care ajung sclavii condamnați la moarte ai celor care îi cumpără pe nimica toată. Iar dacă legea e proastă, de ce
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
pentru simplul motiv că încercările la care este supus sînt peste puterile unui muritor. "Acestei ispite nu-i rezistă în cele din urmă neprihănitul rob al lui Dumnezeu și nu-i va rezista nimeni niciodată. În fața ei însuși Christ se îndoiește o clipă pe crucea sa)", notează, ca o concluzie, autoarea, lăsînd subiectul de meditație, evident, deschis. Am insistat mai mult asupra acestui aspect, nu numai pentru că mi se pare semnificativ din perspectiva concepției vitaliste a Ilenei Mălăncioiu în privința tragicului, dar
Subversivitatea tragicului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15984_a_17309]
-
pauzele scurtei conversații dorința de a-i vorbi Domnului... se transformă într-o îndrăzneală ce frizează tupeul. "Doreați să-i vorbiți?" se miră cea care devine purtătoarea capitalului simbolic al șefului ei. Urmarea nu se lasă așteptată, modestul solicitant se îndoiește de necesitatea apelului său, oare ce-l apucase, chiar așa?, pînă la urmă nu era ceva foarte important. Un transfer de putere într-o ipocrită sintaxă socială, cu atît mai rafinată cu cît celălalt a fost redus la statutul de
Clipa cea repede și alte plăceri minuscule by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15973_a_17298]
-
au fost începute în timpul precedentei guvernări, meritul și răspunderea pentru parafarea lor revin echipei Năstase. Iar dacă cineva de la Cotroceni n-ar fi fost de acord cu aceste, repet, vînzări ale unor firme de stat dintre cele mai importante, mă îndoiesc că Adrian Năstase, oricît ar fi el de premier și de președinte al PSD, ar fi riscat să le ducă la bun sfîrșit. În cazul acestor privatizări nu mai putem vorbi despre lovituri de imagine, ca la celebra schimbare de
Privatizarea ca ironie a sorții by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15993_a_17318]
-
fericire, nici pe departe atît de gravă cum arată autorul răspunsului la anchetă. Există voci și instituții culturale, publicații importante, studii și cărți datorate unor români care infirmă, cel puțin în parte, severul diagnsotic al d-lui Antohi. Cronicarul se îndoiește că dl Antohi a citit cu atenție tot ce se publică în România de azi. Un spirit acut și fin ca al d-sale nu putea rămîne impasibil, dacă citea, la coerența și consecvența unor atitudini democratice și educative existente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16024_a_17349]
-
o moștenire neașteptată) sau după muncă susținută și exasperantă (dacă ideea serialului este că femeia poate depăși orice greutăți) presidenta în cadrul unei firme importante din țara lor. Evident, se descurcă admirabil și le dau peste nas celor care s-au îndoit de ele. Rămîn pînă la sfîrșit persoane fidele valorilor familiei și mai degrabă interesate de succes ca încununare a eforturilor depuse și ca dar făcut celor dragi decît de aspectul financiar al situației (interesul pentru bani apare întotdeauna în ipostaza
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
ale Uniunii Scriitorilor ori ale unor instituții locale. Poți bate orașul în lung și-n lat degeaba. Bibliotecile nu sînt abonate la toate. Ce zic eu? Nici măcar la majoritatea. Poate BAR, BCS și BCU, care au depozit legal. Dar mă îndoiesc că ele înseși primesc toate revistele (unele, foarte bune) din țară, de la Hunedoara ori de la Satu-Mare, să zicem. Cheltuielile sînt suportate de obicei de Consiliile Județene, de Inspectoratele de Cultură ori de oameni de afaceri care au edituri sau tipografii
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
cităm decît Bolintineanu al lui Teodor Vârgolici, Maiorescu al Georgetei Rădulescu-Dulgheru și al Domnicăi Filimon, Rebreanu al lui Niculae Gheran ori P. P. Negulescu al lui Gh. Pienescu) au avut posibilitatea (căci de competență - cum se vede - nu ne putem îndoi!) să formeze, la rîndul lor, dacă nu o ,,școală", măcar cîțiva editori mai tineri? ,,Falanga de specialiști", de care vorbește Z. Ornea, se rezumă, în fond, la ,,vechii" noștri editori, iar șansele de a o spori cu tineri sînt minime
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
astfel de mediator. Luăm cunoștință de ce se întîmplă prin felul ei de a ,,citi" lumea din roman. Acest filtru înseamnă sfîrșitul omniscienței clasice și al uriașei încrederi în pozitivitatea lucrurilor care făcea farmecul romanelor unui Jules Verne, bunăoară. Reflectorul se îndoiește, se simte limitat în capacitatea lui de a înțelege, se poate înșela sau minți. Lui, omul nu i se mai prezintă ca o ființă omogenă: așa încît nu-și mai poate face observațiile pe eșantioane, ca să le generalizeze pe urmă
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]