9,974 matches
-
care să arate cât de chipeși, sexy și inteligenți sunt. Până în prezent, s-au înscris în concursul burlacilor 420 de tineri din toată țara. Cât de mult merită aceștia statutul de burlac sexy aceasta o vor hotărî cele care vor îndrăzni să aleagă. Premiul cel mare pentru Burlacul Anului este o excursie gratuită în Grecia, călătorie pe care o va împărți cu una dintre votante. Prima probă se desfășoară până pe 25 iulie, pe site-ul http: //noi2. neogen. ro/, unde 420
Agenda2004-29-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/282662_a_283991]
-
se va mai ști cum arătau aceste balade în originalitatea lor virginala (variantele din monografia lui Adrian Fochi pentru Miorița sînt pedestre și fără fior). Pentru totdeauna ele vor umblă în lume sub vestmîntul trimis de condeiul lui Alecsandri și îndrăznesc a crede că acesta este actul liric fundamental al poetului, mult mai important decît, poate, întreaga să opera în versuri, azi sunînd a lînced (cu exceptia posibilă a pastelurilor). De altfel, în 1921, Sadoveanu spusese că "balada această (Miorița), fără seamăn
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
să le țină departe de executiv, înainte de a-și pune la încercare forță în propriul său partid, se poartă acum pe deasupra capului sau, tot mai primejdios. Motivul e că se apropie alegerile. Or, la noi, într-o tradiție căreia nu îndrăznesc să-i caut începutul, pentru a nu ajunge la vremurile democrației mitizate din România, sacrele interese de partid au fost totdeauna mai importante decît micile probleme ale țării. Iar cînd aceste sacre interese au fost neîncăpătoare pentru persoanele nemulțumite de
Consolări pentru o criză cît un cutremur by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17688_a_19013]
-
Ne-am comentat reciproc cărțile și atît. Între soții Petrescu și mine nu era ceea ce se numește o prietenie. Prietenii fac ce fac și sînt împreună din cînd în cînd. Poate, o prietenie literară. Cu siguranta, o admirație pe care îndrăznesc s-o cred reciprocă, manifestată prin cronicile la cărți pe care ni le-am consacrat unii altora. Între București și Cluj sînt cinci sute de kilometri. Am fost la Cluj adesea, de prin 1958, cînd am călcat prima oara în
O simplă amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17757_a_19082]
-
Levantului, iar apoi al românului Orbitor? - Este un mare scriitor; nu, însă, doar prin harul propriu, ci și prin lunga-i respirație, pe care și-o reglează optim. Își spun cuvântul, într-aceasta, inteligență și cultură acestui autor complex și, îndrăznesc s-o spun, complet. - Nu l-am văzut decât în treacăt, de mult, si am vorbit puțin. I-aș spune azi, de l-aș vedea, ca, vrând să scriu, prin ^82, o replică la cele 7 priveliști levantine proprii, care
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
le-a repus în scenă cu trupe diferite și, poate, cu același timp de emoție. Gin-rummy de la Teatrul Bulandra - vă amintiți montarea lui Liviu Ciulei cu Petre Gheorghiu și Clody Bertola - este, în fond, tot o reluare pe care a îndrăznit-o Petre Gheorghiu invitînd-o alături de el pe scena pe Tatiana Iekel. Un spectacol cu parfum. Îngeri în America și Dadadans sînt două proiecte ale Companiei teatrale 777 în colaborare cu Teatrul Nottara, două montări diferite, în limbaje diferite: cel dintîi
Stagiune în regres by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17750_a_19075]
-
o aventură donquijotesca. Cum existența nu e literatura i-am povestit doamnei celei de mai sus adăugând că de fragilitatea sau de duritatea, de rezistență unei naturi artistice depinde afirmarea sau risipirea ei. De va fi fost copilul meu, am îndrăznit să spun, nu l-aș fi silit să facă decât ce dorește. Am adaugat: este asumarea unui risc enorm! Oricum, responsabilitatea părinților care urmăresc, voluntar, cu focalizare excesivă succesul rapid este un subiect care comportă note severe. Acestea fiind scrise
Etape si zări by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17879_a_19204]
-
citit de mai multe ori și nu mi-a venit să cred. Las' că în afara bisnitărelii intense și a mișmașurilor deochiate diplomatii-securisti altceva nu fac. De ce spionaj e capabil cineva care trăiește în ambasada că într-un bunker, iar atunci când îndrăznește să se aventureze o sută de pași dincolo de zidurile misiunii diplomatice e trădat de accentul îngrozitor de Oltenița (sau de Blaj, sau de Pașcani) și de manierele de groapă lui Ouatu? Nu-mi dau seama ce a prevalat în mintea parlamentarilor
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
mii de feluri în care te poți exprima. Dar ești de o parte sau alta a baricadei. Acum există o baricadă. Care? Puterea. Cei care sunt împotriva puterii, puterea propriu-zisă. O nedreptate din ce în ce mai puternică, ce-i desparte pe aceia care îndrăznesc, de cei care n-au îndrăznit. Să luăm Africa de exemplu. Dacă-i cunoști pe africani, ei n-au aceeași concepție despre bani ca alții. Pentru africani, banii sunt echivalenți cu gunoiul. Or, gunoiul există și trebuie să te descotorosești
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
poți exprima. Dar ești de o parte sau alta a baricadei. Acum există o baricadă. Care? Puterea. Cei care sunt împotriva puterii, puterea propriu-zisă. O nedreptate din ce în ce mai puternică, ce-i desparte pe aceia care îndrăznesc, de cei care n-au îndrăznit. Să luăm Africa de exemplu. Dacă-i cunoști pe africani, ei n-au aceeași concepție despre bani ca alții. Pentru africani, banii sunt echivalenți cu gunoiul. Or, gunoiul există și trebuie să te descotorosești de el. Banii trebuie să servească
Henri Cartier-Bresson - "Pentru mine intuiția e capitală" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17167_a_18492]
-
căută ceva în buzunar și îmi aruncă în palmă o hîrtiuță borborosind "de sufletu' lu' bunicu'!" N-am zis nimic. Încremenisem. N-aș fi putut fi luat drept cerșetor decît, poate, după un anumit aer, cel mult... Care? N-aș îndrăzni să spun. Am cotit spre Universitate. Am trecut pe lîngă cîțiva cerșetori de rutină, - profesorul meu de psihologie lipsea. În dreptul unuia care murmura clătinîndu-se o rugăciune, cred, am depus sărmana hîrtiuță lăsînd-o să pice într-un fel de platou gri
Ziua recunoștinței by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17219_a_18544]
-
A urcat Golgota" (p.62), Nerăspunsurile - "Căutăm/ Suntem bolnavi de aflări/ Nerăspunsurile/ Îl vor dispărea/ Mult mai repede/ Pe cel ce-a gîndit" (p.42). Apelul la instanțe divine este la fel de serios: A pleca de lîngă tine/ E ca și cum aș îndrăzni/ Fie și-n șoaptă să spun:/ "Doamne,/ Eu am aflat/ Un alt Dumnezeu."" (Impietate, p.86) sau o Iluminare, mai puțin blagiană: "Fără tine/ Viața mea ar fi fost/ Ca poezia română/ Fără Eminescu" (p.89). Delicat spus, volumul este
Poezia și deșertăciunea by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17229_a_18554]
-
căruțele, că nici salvări nu aveți,... vai și vai! ce nenorocire pe capul vostru, - mi se adresa mie, cu palmele împreunate, de jos, în genunchi, cum ședea, știind că veneam din România. Se făcuse o liniște de moarte. Nimeni nu îndrăznea să se apropie de ea, s-o ajute... Atunci, m-am apropiat, am îngenuncheat lîngă ea, cum se zguduia de plîns, am luat-o în brațe ca pe o soră nefericită, legănînd-o în brațele mele și spunîndu-i într-o engleză
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
Constantin Țoiu V., - să-i spunem Virgil, - este poet și nu știe multe. E și omonimia de vină care, aici, la Roma, îl face tot timpul să îndrăznească, să atace, să ridice vocea, ca și cum "ar fi la el acasă." Și, într-un fel, este. Roma, - spusei, - mă face trist. Mă întristează. Și aceasta numai din cauza grandorii defuncte; și de vină mai e și gîndul că în acest loc
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
doream să scriu, să scriu... De la 14 ani am vrut să devin scriitoare, dar nu știam cum... Păi, întîlnirea mea cu Lovinescu a fost un miracol, Domnule Genaru, îți imaginezi? Să ajung să fiu atît de prețuită de el, nu îndrăznisem să-mi închipui asta... De fapt el mi-a făcut calea mea. Dacă eu exist și sînt, o datorez lui Lovinescu... O.G.: Ați publicat o vreme și în "Națiunea" lui Călinescu... I.P.:Da, în pagina a doua, cîtva timp
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
violent-distractiv. O incurabilă difidență derivă din imensa traumă inițială, astfel încît reprezentarea (reprezentația) universală nu se mai poate sustrage impresiei de joc caleidoscopic, de irațioanlă perindare de elemente capabile, concomitent, a da corp totalității și a o persifla: "și nu îndrăznesc să bat la ușa vecinului de deasupra/ l-am auzit toată noaptea cîntînd:/ "Let me kiss your cheek your brown/ Toudoritza, darling!/ Kiss your eyes and Lashes now,/ Toudoritza, darling!"/ m-aș trage totuși la căldură pe undeva mai aproape de
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
o seară, - taman sub o claie - proaspăt ridicată cu furcoiul încă înfipt sus în ea, nu știa ce să-i mai spună, s-o cîștige. Și-atunci, cum era un început de noapte de iulie, înstelată o întrebase, fără să îndrăznească să puie mîna pe ea, în timp ce fata ședea cu picioarele dezvelite pe paiele călduțe,... o întrebase că uite ce seară frumoasă e și că de ce nu se uită și ea la cer?... Fata îl privise mai întîi. Își trăsese apoi
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17323_a_18648]
-
Nicolae Manolescu În plină lună (și an) Eminescu, trece neobservată aniversarea lui Caragiale (30 ianuarie), mai tînăr cu doi ani și neaflat în cifră rotundă. Dar chiar dacă s-ar fi aflat, sărbătorirea ar fi avut oare același fast? îndrăznesc să spun că nu. Caragiale nu beneficiază, nici pe departe, de emoționalitatea care-i cuprinde pe români cînd e vorba de Eminescu. La mijloc nu e o problemă de spirit critic, ci de sensibilitate. Sînt ispitit să încerc o explicație
Eminescu și Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17365_a_18690]
-
În comparație cu ce se întîmplă la noi, sînt un actor bun. Acum la noi toți sînt "mari actori", "mari personalități", "maeștri". S-a pierdut noțiunea de valoare. Țara aceasta a avut într-adevăr actori mari, unii monumente de teatru. Eu nu îndrăznesc să mă compar cu ei. I-am văzut jucînd, nu puteai să stai în fața lor cu pălăria pe cap și mîinile în buzunar. Mă gîndesc la Aura Buzescu, Maria Filotti, Nicolae Bălțățeanu, Sonia Cluceru și alții. În vremurile acestea golănești
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
În sfîrșit, Masaryk considera: "La întrebarea dacă trebuie 363. E mult, e puțin? E prea mult, denivelînd ediția. Alte douăzeci de pagini - numai! - sînt ocupate cu corespondență emisă de filosof, toate scrisorile reluate aici din revistele unde au fost publicate. Îndrăznesc să apreciez că epistolele acestea n-au prea mare însemnătate, că mai nici una nu e inedită cu adevărat și că reluarea lor este cu totul întîmplătoare, neavînd deloc siguranța că au fost reproduse toate scrisorile semnate de filosof apărute, de-
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
pe care l-a produs apariția "romanului-problemă" De două mii de ani în care, la jumătatea anilor ^30, un evreu prezenta cu luciditate condiția propriului neam fără să iși îngăduie nici un fel de pactizare, sionista sau antisemita, ba chiar mai mult, îndrăznea să accepte prefață în care Nae Ionescu reducea dramă iudaica la ideea că "Iuda suferă și trebuie să sufere". Revenind la intenția de a introduce o taxonomie în prezentarea publicisticii lui Sebastian, autoarea afirmă cu onestitate de cercetător riguros că
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
erau șase cu toatele) se explică prin dezideratul diminuării formatului cărții la unul obișnuit, renuntîndu-se la cel prea mare și nemaniabil al ediției academice (id est Perpessicius). Autorul testamentului acorda o mare prețuire teatrului eminescian, față de care Perpessicius exprimase consistente rezerve. Îndrăznesc a crede că regretatul Petru Creția exagerează. Teatrul eminescian e, în mare măsură, lăsat nefinisat și nu cred că e productivă modalitatea propusă de el în ediția teatru apărută, sub îngrijirea să, la Ed. Eminescu, în anii optzeci, în care
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
Constantin Țoiu Potopul de știri și de comentarii abătut peste "mineriada a șasea" m-a copleșit, neîndrăznind să mai spun și eu o vorbă pe tema această apocaliptica, avînd un a de rutină... E ce m-a făcut să-mi aduc aminte de un reportaj scris pe vremuri la îndemnul lui Geo Bogza despre lucrătorii din adîncuri
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
prin biblioteci, pe la toți oamenii de teatru pe care îi cunoșteam, pe la Facultatea de Litere, de Filosofie, la Arte plastice, ca să fim cît mai informați pentru cursul ce trebuia susținut: treagedie sîngeroasă, medievală. Tiranul îl ucide pe cel ce a îndrăznit să se considere om liber și să iubească și să trăiască liber. Ne duceam prin teatre, la mării regizori care erau atunci. Așa pot să spun că adevărații mei profesori de regie au fost aceia pe care nu i-am
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
am avut pe el. La noi s-a întîmplat exact ca în Evul Mediu, pe care l-am iubit atît. Dominic Stanca, soțul meu, a spus atunci că trăim o tragedie sîngeroasă, medievală. Tiranul îl ucide pe cel ce a îndrăznit să se considere om liber și să iubească și să trăiască liber. Nu vreau să vorbesc mai mult despre asta. Fratele meu a fost omorît, ucis, subliniez, la 36 de ani, în închisoarea teribilă de la Rîmnicu-Sărat, la un an și
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]