1,226 matches
-
de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin împunsături ideea. Ideea gândului ei de țărancă naivă și calmă, prea calmă, ideea mirosind a pământ ars, pământ rumenit când și-a îngăduit a o înfiripa. Treburile n-așteaptă, sosesc de-a valma, n-o oțărăsc dar nici n-o sperie, o numesc că le-ar fi îndemânatică și i s-ar potrivi ca să le pună-n pagina zilei, să le isprăvească cum o știi, fără
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
de cânepă înmuiată și tocată la topilele din Poarta Câmpului, lângă Braniște scoțând la iveală povești de demult auzite de la bunii ei. Ca să-și astâmpere zelul, se trage la umbră în coliba din mijlocul luncii, gândul i se așterne domol înfiripând visuri pe care altfel nu le-ar cuprinde cu mintea și le-ar lăsa baltă fără a le da ghes pe ăle coclauri puțin folositoare, unde privirea mai alunecă câteodată fără o pricină evidentă.... La povara muncii de-afară gândul
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
strecoară vânturând aerul curat și rece al odăii, se înfrățește cu penumbra în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit, fără astâmpăr. Pe un ecran nevăzut, personagiile de pe carpetă sau de pe flanelul de lânică începute în după amiaza asta se înfiripă o legendă, țesută și coniventă cu miracolul mișcărilor de mână ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la înființare după ce Ceaușescu a împărțit țara în
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
a zărit vreo durere din mine țipând. Mă vor deopotrivă bătrâni și cei tineri Săruturi lascive cu mine visând. Acesta mi-e rostul, trăirea, mi-e viața Dau totul pe-o clipă de vis și fiori ; De unde tristețea în mine-nfiripă Aceste bolnave și veștede flori !? Nu mai aud cântând viori Și curcubee nu se mai arată În suflet ; dați-mi alinări, Dați-mi distracții, dați-mi plata ! ● Prea greu e petecul de cer Care pe creștet mă apasă. Sunt prizoniera
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
cu zori în capitală pentru aprovizionare cu alimente cu speranța cheltuirii banilor care, în provincie, își găseau din ce în ce mai puțin rostul. După o zi de orbecăire pe aleile din spatele blocurilor cu magazine alimentare în căutarea oricărui semn că s-ar putea înfiripa o coadă la nu știu ce, după o zi de certuri sau de răbdare tâmpă, chinuiți de frigul de peste zi, chinuiți de speranța că ar mai putea prinde să cumpere căte ceva de-ale gurii, acum așteptau ca trenurile mizere și reci
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
603 din 25 august 2012 Toate Articolele Autorului Să nu las soarele să mă apună Să nu las gândurile să mai cânte E ceea ce doresc să mi se-ntâmple Acum când doare totul ..e totuna... Poate un vis se va înfiripa în treacăt... Și-mi va cuprinde inima-mi nebună Să mai aștepte ce întotdeauna I-a fost doar gând necugetat... Oh, ce puține sunt clipele de fericire Și ce ușor se-ngrămădesc în amintiri... Și ce se-ntunecă oceanul de
SĂ NU MĂ VĂD AŞA CUM SUNT... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365694_a_367023]
-
-i așteaptă ademeniți? Victorii pe fiecare treaptă Mereu mai iluzorii Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jertfele obolul Dau biete caravele Mai cade o cortină Și cresc dezamăgiri Norocul iar combină Hazardu’-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Azilul de zevzeci Închipuiri deșarte și vanități. Abise din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
și tu. Țiganii vor să-ți ia munca mai pe degeaba dar vând tinichele lor cât nu face. Numai să te păcălească fi-le-ar mama lor a dracului de borâturi, spuse tata cu obidă. În mintea mea s-a înfiripat imediat dorul de aventură. Ce-ar fi să merg și eu la Constanța? Nu am fost niciodată, așa că am să mă strecor din pat fără să observe părinții preocupați cu pregătirile plecării, mă voi îmbrăca și țuști peste gard să
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
de la „Tioxide” de 10 milioane de dolari, produs la Huelva. Dar, pe lângă ICI se mai aciuase și o firmuliță de cosmetice pentru bărbați, ape de colonie, after shave, deodorante etc. Ei aveau o fabrică numai în Anglia, care abia se înfiripaseră și îi puseseră și un nume curios de alde „Francisco de Goya”, numele celebrului pictor spaniol îndrăgostit de Ducesa de Alba, datorită careia a creat pe celebra și splendida lucrare „La Maja Desnuda”, care o prezintă pe ducesă întinsă lasciv
EU ŞI... BRIGITTE BARDOT de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351887_a_353216]
-
de la „Tioxide” de 10 milioane de dolari, produs la Huelva. Dar, pe lângă ICI se mai aciuase și o firmulița de cosmetice pentru bărbați, ape de colonie, after shave, deodorante etc. Ei aveau o fabrică numai în Anglia, care abia se înfiripaseră și îi ... Citește mai mult ICI (Imperial Chemical Industries Ltd.), avea o mulțime de „sateliți”. Avea multe firme și firmulițe cu profil mai mult sau mai putin chimic, ce se lipiseră de gigantul ICI. De pildă avea asociat firma „Tioxide
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
de la „Tioxide” de 10 milioane de dolari, produs la Huelva. Dar, pe lângă ICI se mai aciuase și o firmulița de cosmetice pentru bărbați, ape de colonie, after shave, deodorante etc. Ei aveau o fabrică numai în Anglia, care abia se înfiripaseră și îi ... ÎI. OVIDIU CREANGĂ - AH... ȚI, GHERACLE !, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013. Înainte de a începe să povestesc ce am de gând, vă previn că este o întâmplare puțin cam picanta, dar totuși
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
pământului rod sunt acri! sunt acri! sunt acri! câteva boabe cad din crucea ciorchinelui sunt dulci! sunt dulci! sunt dulci! cântă roșcatele din ieslea de piatră a glasurilor ascuțite e cântecul lor. nu judec încercările roșcatelor au tandrețea lor când înfiripă corul minuscul al minciunilor se aruncă filele în aer explodează un mugure de liniște uit zgomotul. fanioanele se ridică. începe cursa din ea rețeaua pașilor se multiplică alerg alerg printre literele curate murdare sunt colțurile meselor colțurile buzelor înfuriate de
CÂT O SĂGEATĂ CÂNTĂ-MI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352346_a_353675]
-
interioare spre cele exterioare, de la per¬șoana la societate. Această pentru că relele sociale își au izvorul în inima omului și de acolo devin ele exterioare și se manifestă în relațiile sociale dintre oameni. Acolo se plămădesc gândurile rele, acoio se înfiripa gândurile de dominare și oprimare a vietii semenului, acolo apar gândurile de jaf, de exploatare sau de mărturie mincinoasă, acolo își fac apariția gan-durile de calomnie care alimentează atâtea adversități. Atunci cand Mântuitorul Iisus Hristos le spune fariseilor că nu spurca
MISIUNEA BISERICII IN LUMEA NOASTRA CONTEMPORANA. DESPRE EXIGENTELE MISIUNII BISERICII IN ACEASTA SOCIETATE SECULARIZATA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352229_a_353558]
-
ridicată la nivelul umărului doare. ruga o păstrez în suflet în inimă... izbucnește de câte ori privesc o fereastră care-mi trezește alergarea spre infinitul frumuseții seninului și al smaragdului câmpului pe care macii îmbobocesc somnul ființei mă trezește pe cale... adevărul se înfiripă ca un sugar matur prins în pictura ta la sânul cuvintelor pline cu esențele intacte. Doamne cât de mult îmi place să-mi fii să-ți fiu... între tine și chipul meu penelul râde se scutură de culoare apoi se
SEMN DE CARTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352509_a_353838]
-
și tu. Țiganii vor să-ți ia munca mai pe degeaba dar vând tinichele lor cât nu face. Numai să te păcălească fi-le-ar mama lor a dracului de borâturi, spuse tata cu obidă. În mintea mea s-a înfiripat imediat dorul de aventură. Ce-ar fi să merg și eu la Constanța? Nu am fost niciodată, așa că am să mă strecor din pat fără să observe părinții preocupați cu pregătirile plecării, mă voi îmbrăca și țuști peste gard să
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
un eu poetic de asemenea fixat pe o programatica melancolie a trecerii, își dezvoltă în poemele din acest volum o adevarată elegie a timpului, cel care te îndepărtează de singura casă, cea a copilăriei și a adolescenței. De aici se înfiripa versuri, unele de o sensibilitate aparte, altele croind imagini demne de reținut, în care vârstă dintâi respira prin ochii adumbriți de trecere printr-un periplu existențial pe care autoarea îl numește undeva „pelerinaj pe ghețuri”. Mărturisesc că în ultima vreme
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
1883, ei devin părinții unei fetițe, Elisabeth Marie, alintată cu numele de Erzsi - care va fi nepoata favorită a lui Frantz Josef. Lui Stephanie și Rudolf nu le este dat să mai aibă și alți copii. De altfel, mariajul lor, înfiripat din rațiuni politice și din voința unei terțe părți, este unul nefericit, lipsit de bucurie și de încredere. Afectat de această alianță ce îi fusese impusă de către tatăl său, cu o femeie pe care nu o iubea și pe care
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
după căsătorie, pentru ca după aceea să înceapă să bea și să ia morfină. Dezechilibrul familial provocat de căsnicia sa nedorită face ca prințul moștenitor să acționeze în continuare ca un bărbat liber, aflat în căutarea marii, unicei, adevăratei iubiri. Se înfiripă o idilă Prin urmare, Rudolf este prezent la majoritatea evenimentelor din înalta societate. Așa se face că în vara lui 1888, cu ocazia unor curse de cai ce au loc în parcul de distracții Prater din Viena, arhiducele, pe atunci
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
Mariana Ciurezu Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dureri.... Dor aripile gândurilor scuturate de tăcere, Aerul se risipește învins de atâta durere, Iar în liniștea așternută peste efemere clipe Nici lumina nu-ndrăzneste umbre să-nfiripe... Dor fulgii de zăpadă când s-aștern peste vechi amintiri Și acoperă cu strat gros de nea tăinuitele iubiri... Rădăcinile gem strânse de gheara aprigului ger, Vântul întețește dorințe învăluite-n mister. Trecerea timpului împrăștie fără să vrea dureri Când
DURERI... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350932_a_352261]
-
fii răbdător, / nu provoca ninsoarea, / nici albul până când vine el în ochiul tău/ neînvățat cu lumina,/ eliberat din tăcere...// O, anotimp, ca o cușcă de aur/ în care l-ai prins,/ anotimp în care locuiește/ bărbatul fără de trup...”. Astfel se înfiripă și rămâne în memoria cititorului o imagine originală, aceea a creatorului de text artistic, ins dual, “ființă geamănă”, a cărui existență este mereu bănuită, care revine de-a lungul întregului discurs și pe care eul liric o așteaptă să se
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
zbor Peste albastre zări Și când coboară noaptea, Iar Glavaciocul lin șoptește, Când curge pe sub rămuriș de sălcii Pe care și vântul ațipește, Atuncea, eu, Mă las ușor în zbor, Plutind pe-un nor de-argint. În suflet speranța se-nfiripă Iar inima-mi tresare Fericită... Ce zi senină și frumoasă! Privește, codrul, înverzește, Sub raza soarelui arzând, Din cele patru zări îndepărtate, Zvâcnește iarăși Primăvara pe pământ. Referință Bibliografică: Satul meu, Purani / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SATUL MEU, PURANI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351739_a_353068]
-
transmite microbul și micuțului Gabriel. După aceste nenorociri, Rafael, un profesor de matematică, o descoperă pe Maria, leșinată pe o bancă în parc, în apropierea Spitalului Universitar, unde îi era internat copilul, și o duce la urgență. Dragostea lor se înfiripă la prima vedere. Rafael fiind și el cast și credincios, potrivirea lor va fi perfectă. Discuțiile dintre Maria și Rafael abordează în special problemele condiției umane contemporane și teme religioase. Mihai, ateu prin excelență, sub impulsul dorului vrea să se
CRONICĂ DE CARTE: „GABRIEL” DE VICTORIŢA DUŢU de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/346601_a_347930]
-
este și acum controversată și plină de întrebări, generând păreri contrarii. Cei doi se cunoșteau, erau chiar prieteni încă din copilărie. Amândoi erau din neam de protopopi, amândoi și-au făcut studiile liceale la Sibiu. Relația dintre ei s-a înfiripat când erau căsătoriți, ea cu Lazăr Triteanu, care a devenit apoi episcop de Roman, el cu mai sus pomenita Hortensia Cosma. Veturia era fiica preotului Zevedei (Zacheiu) Mureșan din Sebeș, care, în afară de cântările bisericești, prețuia și cultiva cântările mirene. Apropierea
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
este și acum controversată și plină de întrebări, generând păreri contrarii. Cei doi se cunoșteau, erau chiar prieteni încă din copilărie. Amândoi erau din neam de protopopi, amândoi și-au făcut studiile liceale la Sibiu. Relația dintre ei s-a înfiripat când erau căsătoriți, ea cu Lazăr Triteanu, care a devenit apoi episcop de Roman, el cu mai sus pomenita Hortensia Cosma. Veturia era fiica preotului Zevedei (Zacheiu) Mureșan din Sebeș, care, în afară de cântările bisericești, prețuia și cultiva cântările mirene. Apropierea
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
Și pe pământ pe cel ce groapa-și sapă / Cum se-mormântă-n propria lui groapă, / Fără să-și poată ști deznodământul. Cu-atâtea amintiri desperecheate, / Ce bat insidioase din aripe, / Zborul mă poartă prin eternitate ... // Și-n mine prinde să se înfiripe / — Cât înainte tot pe-atât în spate - Eternitatea fiecărei clipe ... Plutesc ) Și mai există aici plăcerea lecturii care face parte din esența poeziilor lui Adrian Erbiceanu, ce se conține în ea însăși. „ Les rêves — autant d'essaims d'etoiles ephemères
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]