978 matches
-
tot ce se întâmplă la Moara cu noroc, încât "Lică reprezintă forța în stare să sfideze legile divine și umane" (Mircea Zaciu ). El domină pe cei cu care intră în contact, îi umilește, simte slăbiciunea lui Ghiță pentru bani, îl înfricoșează: "Acu nu te mai las să pleci; ai stat până acum din încăpățânare; trebuie să stai de aici înainte de frică". Lică Sămădăul are o putere de "seducție demonică" (Mircea Zaciu). Mai marele porcarilor o seduce și pe Ana, căreia îi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mai departe: „Streinu era un castelan melancolic, dar de o melancolie studiată, lustruită ca o poză continuă.”3 Structural, criticul este un clasic ce respinge cu obstinație și fermitate prea marile îndrăzneli creatoare, obscuritatea poetică, iconoclastia: „Retina sa apolinică e înfricoșată de tenebrele „vrăjmașe” ale obscurității poetice, pe care o înfățișează în rânduri demne de un spirit latin, avertizând asupra apropiatei invazii barbare.”4 Detectându-i cu sagacitate anumite contradicții, Grigurcu admite condescendent: „Aplicațiile criticii lui Vladimir Streinu vădesc o anume
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
evadează de pe moșia Palmela, singura ce-l va părăsi pentru un melodramatic love-story, sfârșit în sărăcie, decrepitudine și demență. Joaõ este copilul lui Isabel, cu totul altă plămadă decât tatăl său, Francisco. Crescut de doica Titina, dependent de aceasta și înfricoșat de comenzile cazone paterne (singurul fel de afectivitate cunoscut), micul Joaõ este senzorul/martor al vieții de la Palmela, metamorfozată în imaginarul său infantil într-o seamă de coșmaruri cu vedenii tip Goya. Ca adult căsătorit, va fi repudiat de familie
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu ne roadă dincolo viermele cel veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
lumânări aprinse, dând drumul la stropii de ceară întrun castron cu apă. învârtea apa apoi cu una din lumânări spunând fel de fel de lucruri și unele erau adevărate. Știa să spună și o serie de blesteme de care te înfricoșai numai când le auzeai. Cu toate câte le știa mătușa Zoița, într-o noapte hoții i-au furat vaca. Nu mai știu dacă a aflat ceva, dar știu că vreo câteva zile a blestemat puternic pe toate drumurile din sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lor mare de lemn, rânduită ca acasă, și porneau cu corăbiile pe mare, atacând insule sau cetăți de pe țărmuri sau, uneori, pe jos, căutând pradă prin văile și pe coastele Dardaniei, dominate de muntele Ida. Troienii, încercuiți de ahei și înfricoșați de Ahile, nu cutezau să iasă din cetate, iar oamenii aceștia puternici, în floarea vieții, făceau ce voiau pe acele meleaguri bogate și neocrotite. Și apoi aduceau totul în tabăra lor și se făcea împărțeala, mai mult sau mai puțin
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
același context, Ahile, îngrozit, iese din apele înverșunate ale râului și caută să se îndepărteze, alergând: părea că e mai iute decât vulturul negru, care este, între păsări, cel mai puternic și cu cel mai iute zbor. Era atât de înfricoșat, încât i se părea că-l hăituiesc toți zeii cerului nemărginit. Cele mai numeroase comparații legate de Ahile sunt cele care ilustrează strălucirea. Ele instituie, în felul lor specific, o relație între Ahile și fenomenele luminoase produse de combustie. Când
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
își încearcă salvarea prin cuvănt, înlocuiește vidul universului, prin simbolul însuși al vidului. WU, golul Pentru acesta nu mai există schimburi spontane cu realul; izolat de uneltele sale, constrăns la o autonomie primejdioasă, el parvine la o identitate care îl înfricoșează. Cine a avut ghinionul să treacă prin această experiență, va păstra mereu fetișismul formulării sau cine știe ce superstiție de care doar cuvintele beneficiază. Dispunănd, așadar, de un talent de care se teme, el se va avănta fără convingere în opere în
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Bianca Iuţuc () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2301]
-
să exploateze cursul inferior navigabil al fluviilor pentru a pătrunde spre interiorul masei continentale (spre centrul, nordul și estul Europei). Gurile Dunării și litoralul Mării Negre au devenit principalul segment teritorial care a dat valoare strategică pământurilor noastre. b. Miracolul agriculturii Înfricoșat peste măsură de puterea destinului asupra vieții sale, omul s-a hotărât să-l înfrunte. Prea mult timp somnul din peșteră fusese alinat de speranța colților de mamut și tulburat de spaima felinelor uriașe care se lingeau pe bot de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
o clipă că trupele îi erau atacate de niște urși turbați încotoșmănați cu sumane și cojoace. Degeaba încerca pașa să-i facă pe toți să reziste. Să apere steagurile de luptă ale preamăritului. Nu-i mai dădea nimeni ascultare poruncilor. Înfricoșați peste măsură, fiecare începuse a fugi care încotro. Baș-agalele o luaseră la goană mai abitir decât toți. Se uita, buimac, cum o droaie de ieniceri încerca să scape de ascuțișul sabiei. Cu paloșul, ghiaurul își ridica biruința pe movile din
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Ne-am ridicat și ne-am menținut doar la suprafață. Nu am reușit să le pătrundem tainele pentru a le găsi menirea și astfel să putem a ne afla rostul. Ne limităm la a le contempla, admirându-le și, totodată, înfricoșându-ne de puterea și măreția etalate în desfășurarea lor grandioasă. Să nu uităm niciodată, pe cărarea care ne poartă spre vârful muntelui, că formăm axul central al spațiului cosmic. Reprezentăm manifestarea conștientă a materiei și, implicit, nucleul în jurul căruia se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
păpușar și marionetă, reprezentant al "răului" și motor al "binelui", cel ce face universul să existe. Antinomiile pe care se bazează portretul său sunt, într-un anumit sens, antinomiile literaturii, aceasta funcționează ca ghid prin marasmul spiritului uman, seduce și înfricoșează, aduce în prim-plan spaimele cele mai profunde și aspirațiile cele mai înalte. Discursul literar se lasă condus de scriitorul care se află în căutarea "cuvântului potrivit", se lasă spart în fărâme și recompus la cererea creatorului pentru a reflecta
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu ne roadă dincolo viermele cel veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
incendiare în clădiri. Carlo îi va scoate lui Rolla lațul din jurul gâtului. Între timp sosește vestea că locuitorii înarmați ai orașului incendiat sunt pe urmele bandiților. Grupul de bandiți rătăcește prin pădure pentru a-și pregăti scăparea. Bandiții se întorc înfricoșați de faptul că au constatat că sunt înconjurați de urmăritori. Singura lor soluție pentru a ieși din această situație este să lupte pentru libertatea lor. Act III Tabloul 1. O zonă izolată la marginea pădurii de lângă castel. Amalia, pierdută, se
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
că aceasta a fost scoasă din cazărmi pe străzi, în după-amiaza zilei de 22 decembrie, nu pentru a apăra populația (neatacata de nimeni până atunci, sau Revoluția, nici pentru a "opri măcelul" (așa cum s-a vehiculat), ci pentru a o înfricoșa și pentru a dizolva și împrăștia manifestațiile din piețe, care începuseră să aibă un tot mai pronunțat caracter anticomunist și care îi putea matură și pe proaspeții "emanați" și beneficiari ai "pârghiilor și butoanelor" puterii după fugă lui Ceaușescu?"8
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
trebuit să lucrez încet și cu mare atenție pentru a fi sigur că nu greșesc; A trebuit să verific de mai multe ori tot ce făceam). 3. Anxietatea (10 itemi, ex.: Am avut stări de nervozitate și agitație ; Am fost înfricoșat). 4. Depresia (13 itemi, ex.: M-am simțit trist și deprimat; Viitorul mi-a apărut a fi lipsit de speranță). 5. Sensibilitatea interpersonală sau senzitivitatea (9 itemi, ex.: Am fost excesiv de critic față de cei din jur; M-am simțit
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
încrederea noastră în pacea dată de conștiința că Hristos lucrează în noi spre Slava Sa. „Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă, nu precum dă lumea vă dau Eu. Să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoșeze!” (Ioan, 14, 27). Mântuitorul a precizat expres diferențierea între pacea Sa și pacea lumii. Mai întâi, starea de pace sălășluiește dacă sufletul tău este ancorat în credința că Cel care a creat totul este și Purtător de grijă, Pedagog suprem
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
brațe de lumină te cheamă. Îndrăznește! Împotriva îndoielii, a deznădejdiei! Dă din mâini, din picioare, înoată, zbate-te, zvârcolește-te, dar ține capul sus, privirea minții sus, la această lumină cuceritoare. Nu renunța la speranță, căci vei birui! Nu te înfricoșa de mâlul care se încleștează să te tragă la fund. Faptul că te-ai aruncat în mlaștină e dovada încrederii că vei birui. Abia acum începi să fii conștient de tine, de valoarea ta spirituală. Ești în lume, dar nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pregătesc o sticlă cu apă fierbinte care, împreună cu oboseala, m-au expediat rapid în somn. M-am deșteptat târziu, țeapăn și înghețat, și când m-am dat jos din pat, dinții s-au pornit să-mi clănțăne. Poate că eram înfricoșat de ceea ce-mi propusesem să săvârșesc în acea zi. Mi-am îmbrăcat lucrurile cele mai calde pe care le aveam la îndemână, plus puloverul de lână groasă, irlandeză, pe care mi-l dăduse sărmana Doris, dar continuam să dârdâi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prezenți cei din Moldova... Stoian care va fi executat... Livinschi... el parcă a scăpat... Stoian a fost un om foarte rău și a fost executat în grupul lui Țurcanu... Cunoașteți povestea, așa... Și erau mai mulți dintre ei care erau înfricoșați... Pe de altă parte, parcă-mi vine să-i cred acuma, pentru că închisoarea de la Suceava a fost foarte dură... Poate să fi fost mai grea pentru că au avut acolo pe Țurcanu și pe Bogdanovici... Ați auzit de numele ăstea. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
amintesc bine, cum ploaia bătea în fereastră, încă, de dimineața... O pânză de apă aluneca pe geam ca o ceață... și, mă uitam la ea cu un fel de nedumerire... fără să știu de ce.. În aer, parcă plutea ceva... care înfricoșa... Un fior, ca un vânt rece trecu printre noi. Așteptam..!.. Așteptam, să se petreacă ceva, ceva devastator care să trântească ușa de perete și să intre. Stăteam parcă, pe un butoi de pulbere... o scânteie doar, și... să ne spulbere
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
așezat-o în calea răutăților, se găsește și de data aceasta în mijlocul pârjolului și nimeni nu poate spune ce va aduce anul, al cărui prag abia l-am trecut cu sufletul plin de griji...”. Liniștea din Sala de mese, ne înfricoșa, fiecare își auzea bătăile inimii, parcă le-ar fi numărat... Patetismul, poate neintenționat, cu care Sfinția Sa ne vorbea, adâncea teama în sufletele noastre și mai mult. La Prut, bubuitul tunurilor se auzea tot mai tare. Pământul se cutremura de violența
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cazarea la Timișoara, pe tot timpul refugiului. Elevii trebuiau să plece acasă și să hotărască cu părinții... Simțeai cum se apropia ceasul ursitei, că nimic nu mai poate opri furtuna care se pornise... Totul se făcea cu o grabă care înfricoșa... Către amiază, ploaia pornită de dimineață încetase... Ceața se ridică și se risipi repede... În cer se simțea boarea primăverii care venea... Se înserase... curând se întunecă de-a binelea. Ultima zi a lui martie... acea miercuri de neuitat, era
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-se, cât mai mult de moarte... Înghesuiți în compartiment unul în altul, simțeam că ne tremură genunchii, cu spaima ca o mască pe figură, la gândul că dintr-o clipă în alta, s-ar putea să... Gândul acela neterminat ne înfricoșa. „Poate ne va păzi Dumnezeu... poate ne va păzi...!”, ne rugam în gând, înălțându-ne ochii spre Cer, așteptând de acolo să vină mântuirea. Preț, de o oră a ținut moartea atotputernică... Gara de Nord fu transformată într-un morman de moloz
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vină mântuirea. .. După încă o zi și o noapte, de mers bezmetic, în revărsatul zorilor zilei de 5 aprilie, trenul cu refugiați din Moldova intra în gara Timișoara. În urma noastră, Iașii se goliră, în scurt timp, într-o grabă care înfricoșa. Doar armata și-a întărit liniile de apărare, în partea de Nord a orașului, în pădurea Breazu și satele Rediu și Tătăruși. Se zvonea că Moldova era lăsată în seama bolșevicilor. În zilele și săptămânile care au urmat, evacuarea Moldovei
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]