929 matches
-
ocean, cu mai multă grijă și folos sufletesc, decât în albumele pe care, cu greutate din toate perspectivele, le izbutesc azi cântăreții?! O colecție de cântece însemnează pentru artist ceea ce-i parfumul pentru istoria florilor, bolta curcubeului pentru orizont, frunțile îngândurate, pentru poezie, arcada catedralei pentru linia dintre lumesc și spiritual, perla pentru scoica depusă pe funduri acvatice. Fiecare colecție de cântece nu duce mai departe în timp numai muzica, ci e zguduită și de rezonanța pe care o lasă în
POEME ŞI MELODII AIDOMA SUFLETULUI. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/_benone_sinulescu_poeme_si_aurel_v_zgheran_1373026481.html [Corola-blog/BlogPost/357187_a_358516]
-
mâncând un colț de pâine. E ocupat probabil, își spune mama-n gând, Privind tablou-n care băiatul îi zâmbește, Se scurg stropi mici, fierbinți, pe fiecare rând, Citind scrisoarea-n care îi spune c-o iubește. Neputincios tătucul privește-ngândurat, Și-și sprijină-n baston firavul trup, slăbit, Să fi uitat de noi? Măcar de-ar fi păstrat, Icoana amintirii și-ar ști cât ne-a lipsit. Ce grea e-nsingurarea, aproape-un fel de moarte Și cui să i te
LACRIMA DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1428569324.html [Corola-blog/BlogPost/350335_a_351664]
-
Un turn pica, era evident, iar eu îmi frecam palmele de bucurie. Ce veste grozavă o să scrie ziarele, că robotul Atom-64 a lui Viorel Darie l-a bătut pe maestrul Drimer. Dar maestrul, poposind câteva clipe la masa mea, privi îngândurat situația, se minună, și cu unul din turnurile la ananghie îmi „bărbieri” un cal, iar până să iau eu celălalt turn, maestrul mi-a mai luat o figură, așa că robotul meu a ieșit în pagubă de-un poin. Și partida
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitorul_viorel_mihai_leonte_1391080889.html [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
limbă vibra într-o adâncă tristețe, părea că se făcea simțită mai acut ca oricând. Începea să înțeleagă că prezența acestei senzații, oriunde s-ar fi aflat ea, ca persoană, fie în înspumatele valuri, fie pe plaja fierbinte, fie privind îngândurată, neînsemnatele cruci de lemn de la mormintele bunicilor săi - morminte aflate pe undeva, pe acolo, într-unul sau altul dintre cimitirele ce străjuiau drumul care ducea spre plajă și prin care pașii săi, doar după o singură încercare, refuzaseră să mai
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Nevazutul_tania_nicolescu_1358224198.html [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
de câini de pripas rostogoleau câte o cutie de conserve ori resturi alimentare adunate din piața de alături ori se alergau pentru cine știe ce pricină numai de ei știută. Fără să-i bage în seamă, Fănel mergea fără grabă, abătut și îngândurat. De când se întorsese de la Constanța, seară de seară, bătea drumul ăsta trăgând parcă de timp, să ajungă cât mai târziu acasă. Atmosfera de familie încă nu se detensionase. Chiar dacă admitea uneori faptul că este primul vinovat, nu încerca ori nu
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_17_.html [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
vine să te arăți lumii așa cum ești, răvășită, cu urmele nedormirii sub ochi, ținând în brațe perna ce poartă încă, însemnele unei alte nopții plânse. Poate că așa lumea va înțelege tot și nu-ți va mai zâmbi tâmp, când îngândurată vei trece pe lângă ea, iar tu din complezență trebuie să-ți afișezi masca pe care ți-o pui zi de zi, pentru a nu-ți fi dezvăluit sufletul, și-atunci le răspunzi și tu cu același zâmbet tâmp. Le cunoașteți
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_dumitrescu_1409821521.html [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
strângă unul în altul... Lumea se urca în trăsuri, ei o luară pe jos spre locurile lor taince, departe de ochii lumii. Câtva timp se-auziră doar pașii rătăciți pe trotuare. Eminescu îi prinse brațul și mergeau amândoi tăcuți și îngândurați. - Cât timp a trecut de când ne cunoaștem, Mihai? - se gudura Veronica la brațul lui. - Timpul? - întrebă Eminescu. Timpul e grija tiranilor; pentru tot ce-i etern nu există timp și sper ca dragostea noastră să fie eternă. - Nu mă lua
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398513630.html [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
ne conduce pe un drum pe care el dorește să-l urmam.In orice caz,se întuneca,trebuie să vorbesc cu familia Knight.” Omulețul înainta pe drumul încă umed spre casă mătușii,sprijinindu-se din când în când în baston,îngândurat și dornic să dezlege misterul acestei crime.Pe când ajunses era întuneric deja,iar de la fereastra se vedea Karon și Aongus care vorbeau în salon pe canapea lângă semineu.Inspectorul ciocani,iar în fața uși apăru o tânără care îl pofti înăuntru
KARON,CAP 11 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1493321825.html [Corola-blog/BlogPost/360151_a_361480]
-
Cornel!” Când domnul director ieșise pe poartă de la serbare, toată suflarea venită se sculase în picioare, spectacolul se oprise și mulțimea era cu ochii pe dascăl. Dia, mai sprintenă, o luase la sănătoasa înainte și el în pas grăbit mergea îngândurat, știind ce-l așteaptă. „Noroc că vine vara și-i mai ușor cu îmbăiatul și spălatul scutecelor!” Aproape că fugea. Transpirația îi năvălea prin toți porii și cămașa de pe el se udă pe spate și la subțiori. Ajuns acasă, Vetuța
CAPITOL DIN ROMANUL „COPILUL NEDORIT” de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1496751310.html [Corola-blog/BlogPost/372295_a_373624]
-
de credință, despre cum tânjesc să fiu. Mă gândesc că la fel ca mine, și cititorul trece prin aceleași lupte interioare și vreau să știe că nu este singurul. Vreau ca inima îndurerată a cititorului, sufletul mistuit de dor, mintea îngândurată să primească din Mâna Divină eliberare. Iar peste toate lucrurile, să nu uite că există Unul care veghează și care nu va îngădui nici o încercare peste puterea firească a fiecăruia de a o suporta. - Ai putea să ne faci un
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_nu_stiu_cata_nevoie_are_poezia_de_mine_stiu_cata_nevoie_am_eu_de_ea_.html [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
sub formă de claxoane de mașini, sirene, glasuri. Nimeni nu le aude. Oamenii s-au așezat cuminți pe scaune, ca și cum cineva le-ar fi poruncit să stea smeriți și să aștepte. Să aștepte până la începerea slujbei Sfântului Maslu. Oricât de îngândurate le-ar fi frunțile, nu poți să nu le remarci chipurile îmblânzite în lumina galbenă a lumânărilor. Ochii lucesc intens și se îndreaptă toți, ca la comandă, spre Părintele Nicolae Bordașiu. Este primit cu mare drag în mijlocul lor, îi sorb
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1399982915.html [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
din noi“. Asupra multor versuri planează un sentiment nostalgic: „preocupați să redresăm himere“, “temniță-i al nostru trup”, „pulberi de tăceri”, „fiorul unui plânset stins”, „sigla-nsingurării“, „bagaje de speranțe sfărâmate“. Natura este, nu rareori, personificată: „valsează norii“, “luna-ndurerată”, “ceru-ngândurat”, „o zi își deapănă azurul”, „toamna amorțită“. Alteori e surprinsă metaforic: „pădurile de ploi”, “smârcurile toamnei”, “horă de stele”, “bolta sângerie”, “castele de zăpadă”, “cerul stors de lacrimi”. Expresivitatea poemelor este asigurată de stilul metaforico-simbolic. „Suspectă de iubire“, poeta pledează
SUFLETE DE CEARĂ, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474729847.html [Corola-blog/BlogPost/373816_a_375145]
-
ceruri, cum florile răsar, Și cum albina zboară, culegând nectar. Tu ești pentru mine, astrul pământean, Iar eu pentru tine, steaua de la geam. Voi însoți cu dragostea-mi divină Visurile tale, din nopți cu lună plină, Iar dimineața, trezindu-te îngândurat, Vei crede, că și visul tău, a fost adevărat”. VIRGIL STAN 30 decembrie 2010 - Mangalia Referință Bibliografică: CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 167, Anul I, 16 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Calatorind_spre_calea_lactee.html [Corola-blog/BlogPost/341738_a_343067]
-
un spectacol organizat de BCR. A doua zi dimineață, iar avea de mers la TVR. Peste câteva zile, iar un spectacol. Exact în ziua și la ora la care, la “Casa Speranței”, unde lucrează mama, era serbare. Era încurcată și îngândurată că nu putea fi în ambele locuri deodată. Încă nu știa cum o să rezolve. La școală are note mari. Învățătura e la fel de importantă ca muzica. Ultima carte citită - “Caragiale, Momente și schițe”. Îi zic să citească cât de mult poate
Lumea ca un cântec by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21305_a_22630]
-
însoțitor poate fi comparată cu o călatorie prin tunelul timpului, dar taxată conform anului pe care îl vezi în calendarul agațat de un cui pe peretele din hol, destul de slab luminat și aglomerat pentru o zi de weekend. Lume tristă, îngândurată așa cum gasești în general în spitale. Dar parcă în spitalele de stat din România totul este mult mai apăsător și amplificat de câteva ori. Îți recomandăm Trimis înapoi în viață, vă scriu de pe patul de convalescență despre sufletul spitalului... Ce
Între Doamne ajută și Doamne ferește: Decont de cheltuieli pentru spitalizare într-un spital aparținând Primăriei Capitalei by https://republica.ro/intre-doamne-ajuta-si-doamne-fereste-decont-de-cheltuieli-pentru-spitalizare-intr-un-spital-apartinand [Corola-blog/BlogPost/337747_a_339076]
-
sufletul plin de suspine. Iubirea de nu vrei să-mi dai Am s-o trăiesc din depărtare, Cu gând născut din colț de rai Am să-ndulcesc lacrimi amare. Când te aștept îndurerată, Te simt privind printre ruine Și invoc îngândurată Iubirea mea ce nu mai vine. Referință Bibliografică: invocare / Mihaela Mihăilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 348, Anul I, 14 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Mihăilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
INVOCARE de MIHAELA MIHĂILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Invocare.html [Corola-blog/BlogPost/351124_a_352453]
-
începutului, nuanțelor, culorilor... Pe ici, pe colo, mai trece grăbit câte-un om Îl cheamă rostul lui, pâinea să-și câștige, Clipa sărind dintr-o oră în alta pare un atom Când vântul suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Ascuns în cuvinte Din când
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ascuns_in_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/356186_a_357515]
-
Orele de studiu susținute sunt parcă de râs sau parcă de plâns - se fac demonstrații despre cum se caută sau se ascunde o carte, un fișier, o sursă scrisă de informare. Cărțile sunt condamnate pentru că „îi fac pe oameni nefericiți”, îngândurați și antisociali; sunt „prostii care pot înnebuni omul” și “cei care le citesc devin nemulțumiți de viețile lor”. Biografiile sunt „povești despre morți”, iar fericirea este posibilă doar cu prețul egalității (un fel de comunism - în fond, toți locuitorii se
Fahrenheit 451 (film) () [Corola-website/Science/302755_a_304084]
-
și sunt lăsați să plece în Dor-lómin. Acolo, Húrin se căsătorește cu Morwen Eledhwen, cu care are doi copii, un fiu pe nume Túrin și o fiică, Lalaith. Lalaith moare în copilărie, dar Túrin crește, devenind un adolescent tăcut și îngândurat. După înfrângerea dezastruoasă din Bătălia Lacrimilor Făr' de Număr, Húrin este capturat și dus în Angband, fortăreața lui Morgoth. Acesta îl torturează pentru a afla locația Gondolinului, dar Húrin îl sfidează, atrăgând blestemul asupra sa și a întregii sale familii
Copiii lui Húrin () [Corola-website/Science/314764_a_316093]
-
soarta și trăiește în America, a stat un timp în aceiași celulă cu Ianolide și își aduce bine aminte de el și de marea lui credință în Iisus. L-am sunat să-i cer unele confirmări și mi-a raspuns îngândurat: dintre ei se pot scrie volume întregi. Pe părintele Calciu l-am “ Poate e mai bine să se uite ce a fost acolo, să nu afle adus la biserică Sfântă Cruce de lângă Washington când eu toată lumea cât de jos au
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
cu poftă și a dat indicații ca Nicolaescu să se ocupe doar cu regia, iar rolul principal să fie dat unui actor. Responsabilul CC i-a comunicat regizorului decizia șefului statului, iar Nicolaescu „a plecat opac, înstrăinat, iradiind o răceală îngândurată, parcă venind dinspre viitor”. Filmul "Mihai Viteazul" a fost realizat de Studioul Cinematografic București în colaborare cu Ministerul Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. În realizarea filmului au fost folosiți mai mulți consilieri și anume: consilieri istorici - acad. prof. Andrei
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
în redingotă, pe umărul drept cu o manta care-i acoperă spatele și cade apoi la pământ, în falduri grele. Gestul simplu și natural al mâinii stângi dusă la bărbie, frecvent multora în momentul când meditează, înclinarea ușoară a capul îngândurat, sunt detalii juste, bine găsite și evocatoare insuflând viață acestei opere”".. Imaginea statuii lui Vasile Alecsandri din Iași este prezentată liric și într-unul din sonetele lui Mihai Codreanu (1876-1957), sonet intitulat ""Statuia lui Alecsandri"": <poem>"„E viu în bronz
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
întregii mișcări, ce se încheie cu o "cadență" grandioasă. După cadență, urmează o scurtă repriză în care cele două teme amintite apar încă o dată, formând epilogul unei povestiri dramatice. "Partea II, Intermezzo" este un "Adagio" în care o melodie tristă, îngândurată, amintește de refrenele unor cântece rusești. Tema, la început senină și contemplativă, devine din ce în ce mai agitată, iar melodia pastorală capătă accentele unei declarații extatice de dragoste. Dezvoltarea ideii muzicale inițiale este întreruptă de un scurt episod - un vals elegant și grațios
Concertul nr. 3 pentru pian și orchestră în Re minor () [Corola-website/Science/334857_a_336186]
-
Este locul viu, permanent în mișcare, în care viața palpită neîncetat. Este locul ideal pentru toți cei care mai așteaptă ceva sau pe cineva, locul întâlnirilor neplanificate, locul prieteniilor câteodată ideale. Privesc un călător. Aparent nu se deosebește de ceilalți. Îngândurat, atent, pare să caute ceva. Îmi dau seama imediat: este o PAFA (persoană adultă fără adăpost). Caută un loc pentru noapte. Un vagon abia sosit din călătorie, încălzit, îi poate asigura minimum de confort. O sticlă pe jumătate golită, o
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
sclavă etiopiană din suita fiicei faraonului - pe care o iubește în taină. Apare Amneris, fiica faraonului, care-l iubește cu pasiune pe Radames, fără ca acesta să-i împărtășească sentimentele. În curtea interioară a palatului își face apariția Aida, tristă și îngândurată. Și ea îl iubește pe Radames, dar în același timp gândurile i se îndreaptă spre patria sa scumpă, de unde tatăl ei Amonasro, regele Etiopiei, a pornit revolta împotriva Egiptului. Amneris surprinde privirile pe care le schimbă Radames cu Aida, devenind
Aida () [Corola-website/Science/307369_a_308698]