917 matches
-
duce spre lumea de tăcere și mister a munților Bucegi, când mi-am amintit de trecut și am văzut prezentul. Mă gândeam, pe când revedeam orfelinatul cu frumoasele lui alei, de pe coama de deal, dar și când întâlneam fețele triste și îngândurate ale copiilor orfani, cât îi iubește de mult și le poartă de grijă acestora Mântuitorul.... Să ne apropiem de sufletul orfanilor cu gingășie și să punem pe rănile sufletului lor balsamul de mângâiere și alinare; și uleiul binefăcător al credinței
AM REVAZUT IZVORUL! de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342504_a_343833]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DE-A PIERDEREA REALITĂȚII Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tiptil, pe sub frunze incandescente ca într-un joc ”de-a pierderea realității”, te ascunzi, te adâncești pe poteci îngândurate, departe, tot mai departe, în hățișul unui tăvălug de amintiri fără culoare, aplatizate sub greutatea infinită a necunoașterii prin cunoaștere, cuprins de tremurul unei alte zile rătăcite, cu umerii uimiți și coloana gotică în forma semnelor de întrebare, cuprinzi tot
DE-A PIERDEREA REALITĂȚII de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342663_a_343992]
-
înăuntru. Acum povestea asta m-a cam indispus. Dar vorba lui,așa e viața asta.. Trebuie să accepți și negrul ca să-nțelegi și să te bucuri când îți este roz. - Și într-o zi toată încrederea s-a dus,continuă îngândurat povestea vieții lui. Eram atât de supărat că nu mai vrea să mă ajute. Și-n altă zi ,am luat poza de pe birou și-am aruncat-o în sertar. Iar drumul meu a luat o altă întorsătură. Stăteam îngândurat pe-
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
ceruri, cum florile răsar, Și cum albina zboară, culegând nectar. Tu ești pentru mine, astrul pământean, Iar eu pentru tine, steaua de la geam. Voi însoți cu dragostea-mi divină Visurile tale, din nopți cu lună plină, Iar dimineața, trezindu-te îngândurat, Vei crede, că și visul tău, a fost adevărat”. VIRGIL STAN 30 decembrie 2010 - Mangalia Referință Bibliografică: CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 167, Anul I, 16 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CĂLĂTORIND SPRE CALEA LACTEE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341738_a_343067]
-
că... ajungem noi pe Tărâmul Făgăduinței și pe toți care au alte opinii decât cele ale lui Marx, Engels, Lenin și Stalin, inclusiv ale lui Fidel Castro le aplicăm corecțiile celor patru pereți cu... fereastra spre cerul încătușat cu gratii. (Îngândurat) - Să nu credeți că sunt credincios. Să mă ferească... Michiduță, cel cu coadă, de acest lucru. Eu sunt ateu. Cred în materialismul dialectic și în evoluția speciilor a lui Darwin. Biblia mea este „Capitalul” lui Marx. Iar Noul Testament îmi este
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
mă transform alături de el,într-o variantă mai bună a mea din toate punctele de vedere. -Știu,Karon.Doar te tachinam și eu.Dar ce ți-a sugerat că e o persoană rece? -Nu știu,dar mi s-a părut îngândurat de parca ceva l-ar fi făcut să-și amintească un lucru dureros din trecut.In orice caz,nu investighez mai mult de atat.Ma voi duce împreună cu mătușa la cină la care ne-a invitat și după aceea nu-l
KARON,CAP 5 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340653_a_341982]
-
însoțitor poate fi comparată cu o călatorie prin tunelul timpului, dar taxată conform anului pe care îl vezi în calendarul agațat de un cui pe peretele din hol, destul de slab luminat și aglomerat pentru o zi de weekend. Lume tristă, îngândurată așa cum gasești în general în spitale. Dar parcă în spitalele de stat din România totul este mult mai apăsător și amplificat de câteva ori. Îți recomandăm Trimis înapoi în viață, vă scriu de pe patul de convalescență despre sufletul spitalului... Ce
Între Doamne ajută și Doamne ferește: Decont de cheltuieli pentru spitalizare într-un spital aparținând Primăriei Capitalei () [Corola-blog/BlogPost/337747_a_339076]
-
facut neam de eroi Oare nu putem și noi Să fim OAMENI fiecare? TATĂLUI MEU E ziua Sfântului tău nume Și-n zori ți-am sărutat icoana, TATĂ! Mă simt stingher-acum în astă lume Când nu-ți mai simt privirea-ngândurată. Pe creștet, tu ades mă mângâiai Și ochii-ți plini de lacrimi de iubire Mă-mbărbătau în serile de mai Când număram trifoii...ce dulce amăgire. Revăd tabloul sacru al bunătății tale Cu drag, în poarta casei de sub munți Mă
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
grăbiți spre întâmplări tulburătoare. În fâlfâiri domoale, gânduri nerostite îmbrățișează nemărginirea. Peste semeția muntelui, tăcută se rostogolește luna, străjuind pădurea bătrână. E vremea rotirii cocoșului de munte... Nocturnă Peste vârful muntelui întunecat, Luna se rostogolește, Străjuind pădurea bătrână; Tăcută și îngândurată, Nu povățuiește pe nimeni. Luminează calea drumeților Și își anină la grumaz Șirag din lacrimile nopții. Mândră, se ascunde După norii plumburii, Să n-o vadă îndrăgostiții. Când cerul prevestește zorii, Blândă, adoarme Pe umărul Luceafărului. (Semnate de Veronica Oșorheian
POEME de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344352_a_345681]
-
Acasa > Poezie > Amprente > "EȘTI NELINIȘTIT" "DIN LABIRINT" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1758 din 24 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Ești neliniștit Ești neliniștit. Simți Cuvântu-aproape. E îngândurat privindu-ți de-o vreme viața care vrea pentru-un timp să scape dintre dileme. Nu poți să oprești iureșul căderii în acest neant care te absoarbe și te temi văzând cum rugul durerii de-abia mai arde. Tot ce
EŞTI NELINIŞTIT DIN LABIRINT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344400_a_345729]
-
nr. 615 din 06 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Sunt dimineți în care mă trezesc și spun că visul este-o poezie. Și-n altele, când simt că lâncezesc și spun că viața este-o erezie. Sunt amiezi când sunt îngândurată și spun că toate, în lume, nu au rost. Nesigură și îndurerată, mă pedepsesc; plâng ziua-ntreagă și țin post! Sunt seri când vreau să- ntorc timpu'-‘napoi și-am același gust amar, ca de pelin. Vremea perechilor s-a
AŞTEPTARE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343791_a_345120]
-
cunoscusem... Nu-mi place deloc. Doream și eu o femeie serioasă, ca tot omul... Este ceva greșit în asta?”. Bineînțeles că nu avea cine să-mi răspundă la o asemenea întrebare. Drept urmare mi-am văzut de drum, dar mult mai îngândurat, nemulțumit de mine și de viață, în general vorbind... Ne-am telefonat în mai multe seri și ne-am întâlnit de două ori până m-a invitat la ea, refuzându-mi politicos invitația de a veni la mine. Locuia singură
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
umiliți, părăsiți în dureri până la uitare, până la iertare, până la primirea dragostei Tale !. ASEMENEA ÎNGERULUI Asemenea Îngerului, astăzi voi invoca zorile - poate va ploua peste câmpurile arse, poate gura mea va sorbi aerul proaspăt al crângului înflorit lângă lacrima Cerului și îngândurată voi rosti cuvinte de lumină, voi număra stelele albe și roșii din icoana în care Iisus Hristos pogoară de pe Crucea înaltă și trece prin lanurile vii, cu brațele deschise într-un alt veac!... CRED Cred, Doamne, ajută așteptării mele!... Oglinda
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
se înalță în vântul de seară, cum numai trandafirii știu, înfiorați de un sărut! SEMNUL ÎNGERULUI Când va fi, nu vreau să știu dinainte, ci doar să lunec precum frunza de aur, pe apele râului străjuit de arini - spune bărbatul îngândurat, în timp ce privește Cerul înalt!... Când va fi, vreau să mă înfășați în vălul de fum al câmpiei, dar să nu îmi acoperiți mâinile, pentru că va veni vremea când Îngerul va suna din trâmbița de argint și mă voi închina - spune
POEME SFERICE de IULIANA PALODA POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344004_a_345333]
-
Lui moarte... (Giovanni Papini - „Viața lui Iisus”) Introducere În fața Ierusalimului, în acea duminică de aprilie a anului 33 de la Nașterea Sa, Dumnezeu - Fiul, Domnul Iisus Hristos întrupat într-un om încă tânăr, în vârstă de numai 33 de ani, privea îngândurat locul unde va gusta de bunăvoie, până la capăt, urmările și consecințele neascultării adamice. Mireasa lui dragă, Ierusalimul, îi va fi încăpere de tortură, loc al umilinței, mormânt. Ultimul act din istoria așteptării mesianice va fi unul sângeros, cumplit, mirosind a
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > RUGĂCIUNE IV Autor: Florin T. Roman Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o după-amiază mohorâtă de toamnă târzie mă întorceam de la muncă, îngândurat și trist, pe aceeași imuabilă alee din același imuabil parc, printre aceiași imuabili castani, iar o frunză desprinsă de undeva de sus mi-a căzut pe creștetul capului, mi s-a prelins pe frunte, apoi pe umăr și s-a
RUGĂCIUNE IV de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342821_a_344150]
-
tare-s mulți. Oare ce-or fi mâncând săracii de ei? Zile în șir a râs fata mea. O auzeam bodogănind: ,,Auzi! Ce-or fi mâncând săracii? Numai grija chinezilor n-a avut-o mama’’. De atunci, când mă vede îngândurată, îmi pune mâna pe umăr, mă zgâlțâie ca să mă trezească și-mi spune încurajator: ,,Mama, lasă-i, că au ce mânca! ‘’ - Simona, ia zi, cu cine te certai acum câteva minute? Nu mă certam. Recitam niște versuri care mi-au
TĂLMĂCEŞTE, DRAGOMANE! de SAVETA VĂRĂREANU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342996_a_344325]
-
Pe-un deal aflat de-acurmeziș. ‘Geaba Dănilă se-opintea, / Căci carul înapoi dădea. Dănilă zise supărat: / „Car am voit? Car am aflat! Ce să mă fac cu el acum?” / Cu greu l-a tras, apoi, din drum Și necăjit și-ngândurat, / Sus pe proțap, s-a așezat. „Da’ asta-i bună! Ce să fac? Sunt eu Dănilă Prepeleac, Da’ uite că am reușit / Boii de mi i-am prăpădit!” Pe când gândea în acest fel, / Tocmai trecea pe lângă el Un om care
DĂNILĂ PREPELEAC de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343155_a_344484]
-
în orașul meu... Din spate apare Iohana și se uită la al său copac. Idris o vede și tace. Iohana îi mângâie numele iscălit pe care îl imprimase Idris, în timp ce-și curbează buzele schițând un zâmbet. Trist și îngândurat Idris dă să plece, iar Iohana încearcă să îl oprească din priviri, dar nu reușește. Îi este prea frică să îl atingă și să nu se îndrăgostească mai tare de al său trup puternic, de a sa privire curajoasă și
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
solda arhiereului. De aceea nici nu-i de mirare că nu l-am putut prinde! -Ești sigur că acesta n-a ieșit pe una din porțile cetății? -Poate în zbor ilustre dus de Eol! -Sau pe sub pământ! spuse Ponțiu Pilat îngândurat. Iocentus înțelese aluzia procuratorului. -Dacă am avea permisiunea împăratului de a percheziționa Marele Templu sau anexele, probabil că am găsi ușor intrările subterane. Precum știți, magnificul Tiberius și mai înainte divinul Augustus au acordat prea multe privilegii iudeilor. -Dar ieșirile
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
mă cunoaște. Sau acum îi povestește bunicul despre mine? - Cine știe maică ce-or face ei doi, că nimeni din cei plecați nu s-au mai întors să ne povestească cum o fi pe acolo, pe la ei! îi răspunse Natalița îngândurată. - Babo, știi ceva! Mie îmi place mai mult aici cu tălică[26 - Mătălică, matale, dumneata. DEX], chiar dacă nu mă prea lași să mă joc și stai toată ziua cu gura pe mine. - Lasă moțato, că ai tot timpul din lume
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp, soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlneau în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
făcut planu’ la cărbune ? Și așa stăm ca naiba la aprovizionarea cu materiale. Nu sunt bani că nu dăm noi cărbune suficient cică ! Tu’le muma lor la ăștia de la aprovizionare. Mai sunteți aici ? Cei doi ortaci ieșiră din abataj îngândurați. Nu erau defel în apele lor. Riscau mult, riscau mult prea mult ! Ajunseseră în galeria principală, mai aveau de mers până la transportorul paișpe cam vreo cinci-zece minute, când o bubuitură infernală se năpusti asupra lor, suflul exploziei aruncându-i la
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
fără să îți dai seama că sunt eu, m-ai întrebat: - Cum te cheamă? Intrigată că nu mă recunoști și curioasă să văd dacă te pot păcăli, ți-am răspuns: - Nu am nume! - Îți dau eu unul, ai spus tu îngândurat! - Și eu ce să îți dau pentru el? mi-am continuat eu joaca! - Puțină dragoste! Ai spus tu atât de încet de parcă nu ai fi vrut să te audă și altcineva. - Atunci, numește-mă, ți-am spus eu! Am văzut
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378805_a_380134]
-
sun, dar, ba eram supărată pentru că nu m-ai recunoscut, dorind, astfel, să te pedepsesc, ba mă amuzam, privindu-te cum mă căutai, încruntat, pe cer. Vineri, iarăși fără să-ți dai seama, ți-am mângâiat cu o rază fruntea îngândurată. Sâmbătă, gândurile tale m-au lovit atât de tare, încât au lăsat urme adânci în ființa mea. Duminică, m-am certat foarte tare cu Luna, care era furioasă că mă folosesc de ea pentru a mă ascunde de trăirile mele
SĂPTĂMÂNA ÎN CARE AM STAT ÎN ECLIPSĂ de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378805_a_380134]