7,890 matches
-
ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar în acest caz nu ai putea să te împotrivești nici altei patimi<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 297. footnote>. Sfântul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care la prima vedere ne miră: mânia. Dar aceasta este singura formă acceptată, nu furia otrăvită<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 196. footnote>, ci mânia față de patimă<footnote Sf. Teofan Zăvorâtul, op. cit., p. 244. footnote>. Doar astfel este îngăduită și de folos<footnote Ibidem. footnote>, deoarece cu armele blândeții<footnote Sf. Ioan Casian, op. cit., p. 518. footnote> nu poți lupta împotriva trupului și a patimii de care este cuprins. După cum ne sfătuiesc Părinții neptici, în perioada în care depunem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vom ști că El este Cel ce ne judecă și Lui nu-i putem ascunde nici gândurile minții<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 289. footnote>. Nu trebuie să uităm nici o clipă că Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 289. footnote>. Nu trebuie să uităm nici o clipă că Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război încât să ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să fim ispitiți mai mult decât putem duce și nici nu trebuie să ne descurajăm, indiferent de intensitatea luptei: Dumnezeu nu îngăduie să fim ispitiți mai mult decât putem răbda, ci, dimpotrivă, ne va ajuta. Oricum, deoarece avem mândrie, El îngăduie acest război încât să ne smerim. Nu te întrista mai mult decât trebuie, ci cu mare smerenie aruncă-te înaintea Domnului și învinuiește-te. De îndată alungă orice gând rău care îți vine și nădăjduiesc că harul lui Dumnezeu te
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
să slujească acelora peste care primise cu dreptate puterea să împărățească, cu ceea ce singură fusese cinstită de mâna și de cuvântul lui Dumnezeu dintre toate cele ce viețuiesc în lumea supusă simțurilor și fusese făcută după chipul Ziditorului. Iar Dumnezeu îngăduie aceasta, ca văzând omul sfatul la care este îmbiat de cel rău (căci cu cât mai rău este șarpele decât omul!) să înțeleagă limpede că nu este folositor și să împotrivească supunerii față de ceea ce e vădit mai rău, și să
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
cele pe care le-a disprețuit, adică de contemplarea lui Dumnezeu și a celor ce sunt și a pus întuneric care să-L ascundă pe El și ființele nemateriale. Căci nu trebuiau lăsate cele sfinte celor întinați. Ci i-a îngăduit gustarea celor de care s-a îndrăgit, lăsându-l să trăiască prin simțire și prin mici urme ale minții<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din această pricină s-a făcut lupta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) Fondul Aurelia Cionca După toate aceste întâmplări care m-au atins adânc, oboseala brațului meu tot persistă, așa că întreg anul care urmează îl petrec acasă, tristă, fără să cânt, nefiindu-mi îngăduită nici o oboseală. A fost un an tragic, însă căruia urmează altul, și mai trist, 1909. Încă un an fără muzică. Un concert anunțat la Berlin a trebuit suspendat tot din cauza bolii brațului meu. Imi petrec timpul citind toată opera lui
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
cenzurii. A le spune de la obraz unor astfel de autori că se amăgesc înseamnă a le face un elogiu. Ideea că reușeau să-și publice textele doar pentru că așa voia cenzura și că, prin urmare, aveau atâta curaj cât le îngăduia aceasta, le e complet străină. La fel de bine, ne-am putea întreba, fiecare dintre cei care am avut pagini, capitole sau cărți întregi căzute la controlul ideologic, adică marea majoritate a scriitorilor români de dinainte de 1989, de ce unora li se permitea
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]
-
și oamenii de cultură, o bună parte din forțele creatoare ale epocii venea direct din perioada interbelică, era reprezentată de personalități cu o serioasă educație artistică și academică și mulți dintre artiștii importanți erau acum la vîrste care nu mai îngăduiau nici un fel de educație. În această categorie intrau nume ca Iosif Iser, Theodor Pallady, Camil Ressu, Nicolae Dărăscu, Marius Bunescu, Lucian Grigorescu, Ion }uculescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Gheorghe Anghel, Oscar Han, Constantin Baraschi, Vida Geza, Corneliu Medrea, Ion Jalea
O sintagmă abuzivă: realismul socialist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10002_a_11327]
-
relațiile cu directorul acesteia, nevoind să facă distincție între editorul Mușina și scriitorul cu același nume. Primul publică volume într-un regim al economiei de piață și încheie contracte cu diverși autori; al doilea este el însuși autor și își îngăduie prezervarea tuturor libertăților sale critice și creatoare. ,Cămașa de forță" a editorului este atât de strâmtă, încât numai patul procustian al criticului care lucrează și ca PR o întrece în inconfort: ,Cel mai periculos pentru mine, acum, e că risc
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
îndeamnă la rugă: "îngere bunule/ rog nu clinti/ cartea rămasă deschisă" (ibidem). Deoarece "o lumină încolțește/ în naufragiu/ ea naște dorințe/ și prevestiri" (Stampă). Poeta înțelege a înălța în fața stihiei negative prezența sa scriptică, "pulberea fluorescentă" a verbelor care îi îngăduie să înainteze "cu frica bine ascunsă/ în dilatate pupile" (Himere). Lipsei de energie temperamentale și, aparent, de "noroc", pe "o hartă a existenței/ cu ecouri pustiitoare", i se opune chiar figura lirică a condiției d-sale. Capabilă a capta cu
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
științifice, la începutul volumului, autorul își definește crezul poetic astfel: ,Mulțumire adusă tigrului de cel lăsat să îl călărească, înainte de-a fi mâncat, mulțumire adusă limbajului, care-i alină pe cei ce i-a speriat, mulțumire adusă spaimei, ce-ngăduie râsul celor ce frânți de ea încă nu-s, mulțumire adusă batjocurei, care reconstruiește ceea ce a distrus." Imaginea celui călare pe tigru definește literatura ca pe o stăpânire a spaimei și angoasei, prin transformarea acestora în iluzie, visare și joc
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
UE-iste, ecologice și cu gust de mase plastice, încât... - Cum?!?, sare Haralampy să mă sfâșie. Ești nebun? ...E o seară înnegurată bine, noroc că ne scoate din ceață o știre tevé cum că, din 2007, UE nu va mai îngădui tăierea porcilor după tradiție, ci patrupedelor li se va explica detaliat că este vorba despre o simplă anesteziere pentru repararea danturii și spălatul urechilor...; din aceeași știre, aflăm că, în vremea cositului, cosașul va avea atârnat de ceva un clopoțel
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
pedepse, - marele cărturar jurist, contemporan cu iluminiștii francezi ai secolului XVII. Text încredințat Martei Petreu ce conduce cu atât entuziasm minunata revistă "Apostrof". Traducerea, după cum arătam mai demult în prefața clujană, aparține răposatei prozatoare Dora Scarlat. în amintirea căreia, îmi îngădui să public și în România literară un scurt fragment din tălmăcirea măiastră a Delictelor, și-așa depășind cu mult spațiul de tipărire al oricărei reviste. Cap. XXXIX Despre un tip special de delicte Oricine va citi această lucrare își va
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
momentul în care scriu aceste rânduri, în discul CD pe care l-am pus înainte de a mă instala la ordinator s-a ajuns la Sonata nr. 2 ŤFunebrať a lui Chopin, în inimitabila interpretare a lui Yves Nat (...). Cum îmi îngăduisem să uit această minune? Deodată mă întorc în rue Cassini (ce vii mi-au rămas toate detaliile din casa aceea) și parcă bate în ușă proprietara, o doamnă Haas, rugându-ne să punem mai tare muzica. Yves Nat era și
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
strânsă roată în jurul mesei scunde, rotunde, cu trei picioare, așteptând ca mama să răstoarne ciorba aburindă în strachina așezată exact în centrul mesei. Credeți, oare, că țăranul - chiar la acea dată, cu o stare oricât de precară - nu-și putea îngădui mai multe blide pe masă? Cu siguranță, da. Dar strachina, bulgărele acesta de pământ împrumutând forma roții, era de fiecare dată una singură pe masă - unica - pentru că îndeplinea și o funcție spirituală: de uniune și coeziune a familiei, asigurându-i
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
poate și datorită faptului că de foarte multe ori textele păreau scrise pentru a fi publicate. Ceea ce încălca unul din pactele jurnalului - pactul secretului. Dar și pe cel al sincertății. Nu mă mai mulțumeau simplele „dezvăluiri”, ridicări ale cortinei care îngăduiau să pătrunzi în intimitatea unui autor. Acum sunt și mai pretențios: vreau ca jurnalul să fie bine scris. Dacă se poate, la nivelul lui Mircea Cărtărescu. Adică, să fie compus la altitudinea stilistică și ideatică a unui roman. Să fie
Jurnal cu The Boss by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2810_a_4135]
-
URSS și Lagărul Socialist. 7. Suprimarea partidelor istorice, arestarea și uciderea membrilor lor. 8. Crearea unei organizații de poliție politică de tip NKVD. 9. Dezvoltarea industrială și atragerea populației rurale spre fabrici și uzine. 10. Intrarea în România va fi îngăduită numai persoanelor din țările aflate sub influența sovietică. Decretul-Lege, din 21 aprilie 1945 instituise o instanță specială de judecată, fără precedent, sub denumirea de Tribunalul Poporului. Completul era alcătuit din doi magistrați și șapte persoane civile, atent selectate, luate din
Două manifestări de marcă, cu participarea Asociaţiei Canadiene a Scriitorilor Români. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
zilnică a Bibliei și a vieții sfinților, sporind în cuvioșie și sfințenie. La 18 ani s-a produs momentul de cumpănă al vieții ei, când tatăl ei, vrând s-o mărite cu un tânăr de neam bun, ea n-a îngăduit, căci sufletul ei curat o mâna către Hristos, a cărui mireasă se socotea: „Uitând cele ce sunt în urma mea și tinzând spre cele viitoare, alerg la țintă, la răsplata dumnezeieștii chemări de Sus“ (Filipeni 3, 14). preot HORIA ȚÂRU Meteo
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
reveni curând asupra ei. Vă recomandăm să treceți pe la redacție, unde veți putea consulta colecția săptămânalului nostru, inclusiv numerele sus-menționate. răspunsuri juridice Dl Constantin Mateica, Belinț. Dumneavoastră sunteți tolerat în locuința respectivă. Prin „tolerat“ se înțelege persoana căreia i se îngăduie de către proprietar, uzufructuar sau de către titularii unor contracte de închiriere, datorită unor relații de rudenie, prietenie, afecțiune etc., să locuiască în spațiul lor locativ. În practica judiciară s-a decis că această îngăduință, toleranță, nu generează nici un drept propriu de
Agenda2003-44-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281660_a_282989]
-
sunt drumețiile ce se pot organiza de-a lungul lanțului Munților Parâng, areal cunoscut al caprelor negre, până la cel mai înalt vârf - Parângul Mare (2 519 metri), cu un popas pe malul lacului Călcescu, de unde izvorăște râul Lotru. Dacă timpul îngăduie, se pot face excursii peste munte, până la Obârșia Lotrului, care se afirmă ca o stațiune în devenire. Pentru amatorii de schi, există trei pârtii amenajate și numeroase alte pârtii naturale. Cazarea se asigură la cabane, total modernizate, și la pensiuni
Agenda2004-2-04-tursit () [Corola-journal/Journalistic/281940_a_283269]
-
alin. 1 din Codul Familiei stabilește regula potrivit căreia bunurile dobândite în timpul căsătoriei de oricare dintre soți sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune, instituind în acest fel regimul comunității de bunuri. Regimul matrimonial al comunității de bunuri este singurul îngăduit de lege și, față de caracterul imperativ al normelor care reglementează comunitatea, este obligatoriu. Potrivit dispozițiilor exprese ale art. 30 alin. 2 din Codul Familiei, orice convenție contrară comunității de bunuri este lovită de nulitate absolută. Pentru a deveni comune ambilor
Agenda2003-31-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281319_a_282648]
-
care femeia o dăruiește cu grație și generozitate. De la Coco Chanel citire Din dicționarele de modă aflăm că pălăria reprezintă „un accesoriu al ținutei vestimentare“, care pe vremuri avea dimensiuni și forme anume gândite pentru a atrage neapărat atenția, fiind îngăduite toate fanteziile și cele mai năstrușnice combinații. Este de-ajuns, în această privință, să vizităm „Expoziția filatelică interjudețeană“ deschisă în holul Poștei Mari din Timișoara, unde dl Vasile Farcaș prezintă 150 de cărți poștale ilustrate, care ne readuc în actualitate
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]
-
struț; seara mergeau cu capișon la teatru. Apoi a apărut moda pălăriilor enorme, care trebuiau prinse cu ace lungi și primejdioase pentru... bărbați. De pălărie ținea, uneori, voaleta, care acoperea tot obrazul, de trebuia s-o ridici când doamna îți îngăduia s-o săruți; se purta, însă, și voaleta cu picățele, care ajungea numai până sub nas și lăsa liberă gura... Mult mai târziu au început femeile să umble fără pălării. Coco Chanel a fost prima femeie din lume care și-
Agenda2004-40-04-senyational2 () [Corola-journal/Journalistic/282949_a_284278]