12,707 matches
-
murise demult), mai tînără decît el, era întreprinzătoare, ocupîndu-se de tot ceea ce privea gospodăria. Trăia mai mult în Butoiestii natali (unde avea acea sfoară de proprietate), la București ajungînd numai în perioada sesiunilor Academiei sau, în 1947, și în timpul iernii, îngrijindu-se, din vreme, de procurarea combustibilului. Surprind neplăcut, de ce n-aș spune-o?, opiniile sale politice, evidente încă din volumele de început. Era filoantonescian și chiar filohitlerist, condamnînd, încă în 1943, strădaniile Opoziției de a pregăti ieșirea din război și
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
întrevăzut, de pe acum, de bătrînul filosof. Bătrîn, cu vederea slăbită, mai lucra. A elaborat, în 1946, un adaos (care era o revizuire și adăugire) la lucrarea să fundamentală din 1927, Personalismul energetic, pe care a citit-o în plenul Academiei, îngrijindu-se să-i fie publicată în Analele Academiei Române. Din păcate, nimeni n-a luat în seamă această completare, cele două ediții ale cărții (una în anii optzeci, alta în anul 1998, neintregrînd acest adaos). A ostenit, apoi, la elaborarea unui
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
studiu despre democrație, pe care ar fi voit să-l publice în broșură dar nu putea din cauza cenzurii. L-a publicat, apoi, tot în Analele Academiei, nefiind, nici el, reluat apoi. Se interesa de soarta Convorbirilor literare, de care se îngrijea I. E. Toroutiu, care, avînd o tipografie, speră, naiv, să o transforme într-o cetățuie a rezistenței împotriva comunismului. De aceea, deși era conștient de mediocritatea plata a lui Toroutiu, s-a bătut să fie ales academician împotriva lui... Arghezi, ("Eu
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
hitlerismului. Mai credea și în eugenie, deși, de asemenea, știa prea bine cum o folosiseră ideologii hitleriști. Jurnalul lui C. Rădulescu-Motru e, negreșit, un document al unei mărturii probatorii din anii întunecați. Doamnele Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis s-au îngrijit de impecabila apariție a jurnalului, înzestrînd-o cu note lămuritoare foarte bune și corecte. În capul volumului cuprinzînd notațiile anului 1946, dl Dinu C. Giurescu semnează un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
corecte. În capul volumului cuprinzînd notațiile anului 1946, dl Dinu C. Giurescu semnează un solid (că informație și interpretare) comentar, care clarifica, sub raport istoriografic, toate complicațiile acelor ani de tristă amintire. C. Rădulescu-Motru, Revizuiri și adăugiri 1946, 1947, volume îngrijite de Gabriela Dumitrescu și Rodica Bichis. Comentariu de Dinu C. Giurescu. Editură Floarea darurilor, 1998.
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
des, societatea românească îmi sugerează imaginea unui bolnav aflat pe patul de reanimare. Dar e un bolnav cu totul și cu totul neobișnuit: el a fost adus în această situație disperată tocmai de medicii care ar fi trebui să-l îngrijească! Între un spasm și altul, între o convulsie și alta, marele bolnav deschide ochii - doar pentru a-i închide imediat, îngrozit: pentru că, îmbrăcați în alb, zâmbind sardonic, doctorii au în loc de stetoscop un clește de tortură, în loc de compresa cămașă de forță
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
Iacob Negruzzi, care, are dreptate dl Nicolae Mecu, avea cu adevărat vocația comunicării, întreținînd legături cu toți junimiștii. Ce să mai spun de Convorbiri literare, întemeiată în martie 1867, dacă Iacob Negruzzi (apelativul Jacques) n-ar fi devenit redactorul ei, îngrijindu-se de colaborări cu care întreținea (compozițional) revista și asigurîndu-i o apariție regulată? Încît prin aceste servicii devotate benevole (dimpotrivă, mai suporta el, adesea din punga lui, cheltuielile tipografiei), Iacob Negruzzi a devenit nu un personaj, ci o personalitate de
Secretarul perpetuu al Junimii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17198_a_18523]
-
am putea zice, dintr-un al doilea îngheț polar, mai îndelungat și într-un fel parcă mai aspru decât cele treisprezece luni petrecute de nava expediției ca prizonieră a banchizei de gheață. Emil Racoviță, Jurnal. Filmul marii aventuri polare, ediție îngrijită de Alexandru Marinescu, Anca Bănărescu și Alexandru Iftime, proiect editorial și machetă de Adina Kenereși, Compania, 1999, 354 de pagini, preț nemenționat.
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
care îl știa din București ca troțkist și care, doctorand, refuzase, și el, în 1948, să se reîntoarcă în țară, devenind azilant politic). Dl. Ierunca are marele merit de a se fi trezit la vreme, încît, în mai 1949 se îngrijea de apariția primei reviste românești în exil, Luceafărul. Au urmat, apoi, Caiete de dor, Destin, Ethos, Limite, Ființa Românească. De-abia, în 1952, s-a căsătorit cu Virgil Ierunca. Acum renunțase definitiv la ideea obținerii doctoratului (în care crezuse pînă
Vocea inconfundabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17247_a_18572]
-
cine știe ce pustietate a Americii... Îmi aduc bine aminte de acest parti întîi din cauza amfitrionului savant, ce nu știa niciodată pe ce lume se află, care avea patima bucătăriei, nu era însurat, și nici nu fusese vreodată și pe care îl îngrijea o soră devotată și miloasă (cum se va vedea). Un motiv secundar ce îmi păstrase bine întipărit în minte partiul fusese acela că, la atîtea bunătăți ce ne fuseseră oferite ca mîncare și băutură și care, drept să spun, întrecea
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
în străinătate, în special în lumea anglo-saxonă, al cărui principiu de bază, moral, e să nu-ți vorbești de rău locul de unde provii, orișice ar fi fost... Astfel încît, în momentul în care sora amfitrionului, a profesorului pe care îl îngrijea cu atîta grijă, el neavînd soție;... în momentul cînd ea începuse deodată să plîngă cu hohote, cu palmele uscățive ascunzîndu-și fața ei de femeie blondă trecută, cu trupul slăbit cutremurîndu-se de plîns;... plîngea de se scutura rochia pe ea;... în
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
Multe femei nu reușesc doar pentru că au fost convinse că sunt inferioare bărbaților. Și, mai ales, sunt sigure că o femeie respectabilă este o sclavă a menajului, a familiei, a copiilor. Nimic rău în a găti, a spăla și a îngriji copiii, până când acest lucru este privit ca menirea esențială a unei femei. Printr-o practică multimilenară, începută desigur în grotă, o femeie este prin natura ei capabilă să întrețină un menaj mai bine decât un bărbat. Dar trebuie să fie
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
În înlănțuirile logice, totul este posibil pentru Dumnezeu. Necesitatea lumii este o necesitate logică. În afară Dl Marin Diaconu, căruia i s-a alăturat dl Dan Zamfirescu, face treabă bună; cum ne-a obișnuit în edițiile pe care le-a îngrijit, de editor competent, adnotînd succint, dar eficient unele chestiuni pe marginea textului. A rezultat o ediție bună, căreia editorii i-au adăugat un supliment generos, notele de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
A rezultat o ediție bună, căreia editorii i-au adăugat un supliment generos, notele de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu, Tratat de metafizică. Curs inedit stenografiat și transmis de Dumitru Neacșu. Ediție îngrijită de Marin Diaconu și Dan Zamfirescu. Cuvînt înainte și postfață de Dan Zamfirescu. Însemnările inedite despre curs și o mărturie de Nestor Ignat, București, Editura Roza Vînturilor, 1999.
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
Paris... și după aia n-am mai putut scrie nici una în șaptezeci de ani. Pentru că am fost o epică... Cărțile mele sînt groase, n-am știut niciodată cît de groase pot fi... Eu nici de tipărirea lor nu prea mă îngrijeam, lăsam manuscrisul la editură și gata. Ba mă căutau și pe acasă editorii... Țin minte cu Vlașinii, prima din serie, mă pomenesc că editorul îmi face o vizită, manuscrisul era acceptat și lăudat nu însă și finalul cu haiduci, nu
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
în seamă într-un studiu serios. Sfîrșitul anului 1999 ne-a adus bucuria editării inscripțiilor tombale de la Săpînța în volumul Le iscrizioni parlanti del cimitero di Săpînța a cura di Bruno Mazzoni (Inscripțiile la persoana I din cimitirul de la Săpînța îngrijite de Bruno Mazzoni), Edizioni ETS, Pisa, 1999. Autorul este un excelent specialist italian atașat trup și suflet culturii române; la începutul anilor '70 a funcționat ca lector de italiană la Universitatea din București, iar actualmente este profesor de limba și
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
ajutătoare. În mai 1929 îi comunica mamei că "acum vorbesc binișor și scriu corect în limba engleză. Chiar în sanscrită pot conversa. Trebuie să lucrez foarte mult ca să-mi păstrez rangul la Universitatea din Calcutta". În țară Nae Ionescu se îngrijea activ să-i procure bani de la cîte o bancă sau de la Ministerul Artelor, suplimentari bursei sale. Deși mereu se iveau complicații neprevăzute în încasarea banilor în valută și, pe deasupra, îi era frică să nu i se suspende bursa și să
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
făcea mic în ciuda lungii sale înălțimi aproape descărnate. S-a voit (parțial a și fost!) memorialist, publicînd, în 1973, odată cu placheta Ștergar românesc, volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-na Virginia Carianopol, s-a îngrijit de reeditarea acestui volum de amintiri. Autorul le-a subintitulat "pagini de jurnal", deși jurnalul este mai curînd o indicație că acele convorbiri pe care le inserează în sumar sînt, uneori, convenționale, ele hrănindu-se, de fapt, din rememorările autorului
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
sînt recreate cu culoare aplicată. Una peste alta, amintirile lui Virgil Carianopol se citesc cu interes și, pentru unele evocări, pot fi înregistrate și drept contribuții de istorie literară. Virgil Carianopol, Scriitori care au devenit amintiri. Pagini de jurnal. Ediție îngrijită de Virginia Carianopol. Editura Universal Dalsi, 1999.
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
au retras în rolul mai comod de colaborator extern, cu răspunderea propriului text și atît. Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade au rămas să își treacă ani buni din viață adunînd, citind în manuscris materialele din pagini, luînd interviuri, procurînd fotografii, îngrijindu-se de ingrata latură administrativă. Și dacă în fiecare săptămînă documentarul pe care îl reprezintă colecția revistei 22 sporește cu încă o secvență, pe genericul lui trebuie trecute cu literele cele mai vizibile și numele principalelor realizatoare. * Locul special al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
nostalgic, în bună tradiție ardeleană. Refuzând în schimb, dintr-o justă orientare, cărările presărate cu floricele stilistice, din cauza cărora adeseori ideile sub-înțelese rămân, într-adevăr, pe palierele obscure ale înțelegerii. I. Funeriu, Eseuri lingvistice antitotalitare, în seria "Cursuri/studii universitare" îngrijită de Daniel Vighi, Editura Marineasa, Timișoara, 1998, 156 pag., preț nemenționat.
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
dezvolta neașteptat în partituri aproape urmuziene: "La cei cincizeci de ani ai săi, Pato Zeno, singurul fiu al lui Patoescu, fost Pater, descendent de brânzar, cu prăvălie pe centrul orășelului cetate de la Dunăre, declarat bun român, ignoră încă sedentarismul, se îngrijește de încheieturi, de suplețea minții și de respirație, de un număr de ani exagerează chiar, fiind văzut, în zori sau după ce se mai calmează fluxul rutier, noaptea, alergând ca un atlet de maraton, pe marile artere ale Tamirei. (22) Se
Noaptea orgoliilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17372_a_18697]
-
14 și treizeci; și că, de data asta, nu mai e de joacă, nemaifiind cu putință nici o greșeală de calcul, nici o amînare. Lumea va sucomba brusc, într-un dezastru general. Astfel, încît, nici nu vom mai avea timp să ne îngrijim de cele sufletești, înainte de marea trecere generală în neantul prevestit. * * * La primitivi, ei neavînd nici o numărătoare astronomică bazată cît de cît pe observarea legilor naturii, nu exista ideea vreunui sfîrșit al lumii, noțiunea generală de lume neavînd-o încă. Lumea, ca
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
și azi, sînt Personalismul energetic, Timp și destin, Românismul, catehismul unei noi spiritualități, Vocația etc. Remarcîndu-se ca o personalitate culturală de prim ordin, întemeiază, în 1900, publicația Noua Revistă Română și, după primul război mondial, Ideea Europeană, continuînd să se îngrijească și de Revista de Filosofie, de el înființată. Firește, Rădulescu-Motru a întreținut relații epistolare cu personalități de prima mărime din țară și străinătate. A publica această, probabil imensă, corespondență e o datorie care, realizată, nu va putea fi niciodată îndeajuns
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
în 1978-79: "În 1959, în 29 dec., orele 19-21, am fost bătut în Jilava, la poarta 13, pînă aproape de moarte, ca să recunosc c-am avut raporturi intime cu Dorli. Am negat, bine'nteles. Am stat inconștient 14 zile, m-a îngrijit, în celula 20, ing. Mircea Slăvescu, fiul fostului ministru de finanțe, Slăvescu... Dar acest mic amănunt nu i l-am mai povestit lui Dorli. Ce rost mai are?! Azi știu de ce voiau, atunci, s-o aibă în bătaia atenției. Blaga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]