1,130 matches
-
-i păcat 3 Ce culoare au stelele noaptea Cînd mă gîndesc la tine, pentru că te iubesc - Culoarea asta, iubito, e că moartea În care eu etern mă regăsesc De ce nu m-a ucis nașterea mea De ce spicele de grîu renasc îngropate Și înfloresc în inima mea că o stea De mai mult de departe 4 Există ideea ca-n tot Universul Stăpînul etern este numai eresul - Iubirea aceea ardenta și pură Pe care-o respingem adesea cu ură Cînd nu ne
ZECE POEME FANTASMAGORICE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345309_a_346638]
-
Oncelică, case tipice satului românesc de altădată, cu ușa de la intrare înfundată, din scândură lată, bine încherbălată. ......merg mai departe și văd oameni adunați duminica și în zile de sărbătoare la ,,Hora din poiană”la Nae Mateescu , văd și cișmeaua îngropată. de unde puteai să iei apă când presiunea era scăzută și nu curgea la cele de suprafață ....... și aici simt nevoia să fac o lămurire pentru cei care nu știu: pe vremea copilăriei mele,exista apă curentă , dar nu vreau să
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
Strofe > Atasament > ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA Autor: Camelia Radulian Publicat în: Ediția nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o noapte, cândva, aripi mari ne-au crescut Am fumat străzi de frig, anii duși, renăscând un poem îngropat, timpul nostru de lut Într-o noapte, cândva, te-am iubit aiurând. Într-o noapte cu noi te-am prădat vișiniu Îmbrăcând, doar atât, ochii tăi -haine-adânci- Nu mai știu dacă foc ori de rouă pe lunci ne-a fost
ÎNTR-O NOAPTE, CÂNDVA de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378111_a_379440]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ÎNTR-UN STRIGAT MUT Autor: Elenă Buldum Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Lupta de putere și -ngropate cruci, C-a sosit momentul, n-ai un' să te duci, Pământul respira vremuri care poate... Soarta lumii noastre se decide-n toate. Demonii minciunii, sufletul ni-l cere, Să-l lăsăm la vamă-i singură avere, Ne-am plătit
INTR-UN STRIGĂT MUT de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376509_a_377838]
-
07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mă-nalț în zbor adesea rătăcind Prin nouri ce-au născut din tragedii. Sau mă avânt în valuri înnotând Printre speranțe dar și nostalgii. Un gând ascuns cuvântul va pătrunde Furtuna mea de vise îngropate. În inimă sau nu mai știu pe unde ! Chiar dacă sunt demult revendicate. Printre trăiri adesea rătăcesc Cu gândul hoinărind. Dar prin trecut ! Adesea doar cuvintele-mi vorbesc Despre un vis de care n-am știut. De mine se lovește sentiment
VIS NEȘTIUT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375879_a_377208]
-
prețuiești,Să o lași la fii(ce) poate...Și tradiții românești.La mulți ani, români uniți,Mila, pacea și ... X. INTR-UN STRIGĂT MUT, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016. Lupta de putere și -ngropate cruci, C-a sosit momentul, n-ai un' să te duci, Pământul respiră vremuri care poate... Soarta lumii noastre se decide-n toate. Demonii minciunii, sufletul ni-l cere, Să-l lăsăm la vamă-i singura avere, Ne-am plătit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
Țipătul dreptății are ochi de moarte. Fiecare rană, n-are niciun scut, Tot se adâncește-ntr-un strigăt mut... Îngerii se plâng de așa durere Care ne-a cuprins pe toți în tăcere. Citește mai mult Lupta de putere și -ngropate cruci,C-a sosit momentul, n-ai un' să te duci,Pământul respiră vremuri care poate...Soarta lumii noastre se decide-n toate.Demonii minciunii, sufletul ni-l cere,Să-l lăsăm la vamă-i singura avere, Ne-am plătit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
luai pe palmă cu rigla. Erau unii abonați la sportul acesta, aveau pielea palmei groasă ca de urs. Timpuriu, într-o primăvară, întrebă odată moșul dacă are cineva mere acasă de vânzare. Mihai se oferi el, știa că tata ține îngropate niște mere acre în pământ, pentru primăvară. Anghel i-a dat 25 de lei pentru mere. Dar trebuia să aștepte până tata dezgropa primăvara merele. Între timp, ispita banilor fiind mare, l-au făcut pe băiat să cheltuiască acei bani
ÎNVĂŢĂTORUL ANGHEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375149_a_376478]
-
ca pe propriul său fiu. Dar cum toate au un început, iar mai devreme sau mai târziu și un sfârșit, într-o iarnă, boierul se îmbolnăvi și-și dădu duhul. Înainte de moarte însă părinții adoptivi îi divulgaseră secretul micuței comori îngropate chiar în mijlocul odăii din bordei. Îi ziseseră că este moștenire de la un bunic sau străbunic de-al său și că el este de sânge nobil. Numele de „Prințișor” i se potrivea de minune, fiindcă avea în permanență un aer deosebit
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
nefeeric Ciupiți obraji de lună, în gură cu-o alună Păzite păsări frânte, în colivii răsfrânte Țânțari goliți de-otravă, zâmbind mai jos c-o-'ctavă În sâmburii rânjiți, ucigași mânjiți E lumea asta plină de plagă și-i venină Mustește îngropată în propria-i armată Cu tunuri, lănci și prize, sărind, în gând, reprize Nesomnul fantomatic, minciuna-n Democratic Că din Paleozoic s-a scurs un Mezozoic Și-acum mucim toți proștii, precum în munții noștri Se balegă pe stâncă, o
O VACĂ... ȘI LUMEA ÎN CARE TRĂIM* de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374658_a_375987]
-
viața, scot din adâncuri valori inestimabile”. O minte luminată trebuie să manifeste însă și virtuți didactico-pedagogice pentru a putea transmite generațiilor următoare din comorile înțelepciunii proprii sau cele descoperite. Căci, ce-ar însemna să le păstreze doar pentru ei înșiși, îngropate precum talantul biblic? Ei se călăuzesc după învățătura lui Hristos care i-a trimis pe apostoli și pe ucenici, spunându-le să meargă și să învețe toate neamurile. S-ar putea, în munca copleșitoare de alcătuire a acestei uriașe selecții
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
mai cu spor. Nu departe de ea, un tânăr străin abia angajat la fermă se opri din cules și se lăsă învăluit de vocea aceea dulce. Inima îi tremură de doruri și tristeți doar de el știute, în timp ce lacrimi demult îngropate mustiră timide în ochii albaștri. Un impuls nestăvilit îi purtă pașii către locul de unde izvora acea cântare îngerească și soarta lui fu pecetluită. Iubirea însăși răsărea dintre frunze de vie și struguri copți, îngenuncheată ca pentru rugăciune. Ochii lui vedeau
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
Iisus, În acea noapte Iisus a fost purtat De la Irod la Pilat, A fost bătut, insultat, Cu spini a fost încununat, Pe urmă a fost condamnat, Crucea spre Golgota a purtat, Între doi tâlhari a fost răstignit, În mormânt nou îngropat, Iar a treia zi a înviat, Așa cum o să înviem și noi La judecata de apoi. Copilul: Iisus a fost bun și a murit, Pentru lumea-a suferit, Pentru noi el a murit, Dar un lucru n-am înțeles, De ce oamenii
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
Casă-n codru ai aflat, Din argint idol ți-ai făcut, Mulți boieri tu ai pierdut, Vițel de aur îngrășat, În păduri ai îngropat, Când de moarte potera te-a pregătit, Nici atunci nu te-ai căit, Banii au rămas îngropați Și săracii nemâncați, Copiii-ți nemângâiați. Tâlharule, spune-Mi negreșit, Când de-a dreapta mea ai fost răstignit, Cum din suflet te-ai căit! Tâlharul 1: Cu milă spre mine-ai căutat Și sufletul mi-am salvat. Tâlharul 2: Eu în stânga
DE PAȘTE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375711_a_377040]
-
complet fără să întorci capul/ lăsându-mi gustul tău impregnat pe coapsa stângă/ și în tăietura de sub sân/ îți sunt aici strigam în urmă necoaptă ca o vestală răzvrătită/ degetele tale mi-ar atinge respirația/ din secunda fără cătușe/ pădurea îngropată într-un munte/ și-ar speria singură liliecii” Pentru a putea pătrunde în adâncul sufletului poetic, acolo unde zbuciumul trăirilor poate declanșa un vulcan... e nevoie de o deschidere, de o confesiune. ”Am lăsat deschisă / ușa sufletului meu”... ne spune
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
S-A SPUS SĂ RÂD Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1975 din 28 mai 2016 Toate Articolele Autorului Mi s-a spus să râd, dar pentru mine este păcat, când aproape tot ce am iubit zace-n pământ îngropat. Împietrită, ca pe uliță inerții bolovani, am fost târâtă pe drumul de fum când aveam doar treizeci de ani. Picioarele nu mă ascultau și-am pornit atunci ca în transă înșirând bucăți mari din suflet, să știu să mă întorc
MI S-A SPUS SĂ RÂD de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369186_a_370515]
-
finele lucrării noastre, se ridică în mod spontan întrebarea asupra locului ocupat de Idealism în lumea de ieri a culturii occidentale și mondiale. Unii ar putea gîndi că filozofia lui Hegel a fost deja depășită și, într-un anume fel, îngropată: este un punct de vedere optimist, care ia drept realitate propriile dorințe. Filozofia hegeliană, cu implicațiile ei speculative și aplicațiile ei, este, din nefericire, încă vie și, aș spune, virulentă în multe medii culturale occidentale și orientale; și mai mult
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Iubiți în pace, 365 La locul vostru, locul seminței, nu-n creier sau în inimă. De se unesc Zei împotriva Omului, punîndu-și stăpînirea peste Divinul chip de Om, din ale lor lăcașuri nalte Răsturnați, Din Veșnicele ceruri ale-Închipuirii Omenești, si îngropați într-a Uitării Beznă dedesubt, cu suferințe ne-ncetate, evi peste evi, 370 Întîi în vrăjmășie și război slăbiți, atunci în aspră pocăința Ei trebuie să-și re-nnoiască strălucirea, și iar să-și rînduiască Lucrările căzute pradă haosului 323, pînă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Îți fructifică cu adevărat ideile). Cu cât ei se caută mai mult, cu atât se găsesc mai puțin. Actul paideic este Înconjurat de numeroase relații de indeterminare pe care, oricât de mult am Încerca să le cunoaștem, rămân În continuare Îngropate, ca și cele referitoare la actul creației, În propriul lor mister. În final, ne punem Întrebarea la ce bun maestrul, la ce bun discipolul? De ce acordăm atâta atenție raportului dintre ei? Iată un posibil răspuns: pentru că relația dintre cei doi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
religiei lui Hristos".53 Pe meleagurile noastre, noua credință n-a presupus o dramatică dezrădăcinare a vechilor zei, ci păstrarea păgânismului popular, cu unele adaptări la creștinism. Religia păgână populară românească își are originile în preistorie: Caloianul, păpușa de lut îngropată, jertfa cocoșilor albi dați preotului la înmormântare, serbarea naturii cu copii îmbrăcați în verde, jocul ritual în jurul focului sunt rămășițele acestui cult popular păgân. Această religie populară și numai ea, insistă Panaitescu, a aflat-o creștinismul la ivirea sa în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sacre / ale caisului, laurul lamurii, roua dalbă”, și a sufletului plutind ca-ntr-un vis perpetuu în „imperiul ardorii”. Cea de-a treia temă fundamentală e arheologia eului năzuind la resuscitarea prin vers a unei întregi tradiții dispărute istoricește: părinții îngropați în grâu, tatăl „tras în poveste/ cu lumea lui toată”, „satul gol”. Placheta postumă Cronică de memorii (1998) consfințește testamentar acest filon, alternând confesiunea personală cu citatul (vocea tatălui, a cronicilor sau tradiției anonime) și secvențele versificate cu cele de
CORDUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286415_a_287744]
-
astfel e-o-nșelătorie. Știu Că prin reaua ta purtare ruinat rămân de tot; Încă și copil mai capăt. Voi din pagubă să scot, Lasă-mă să te vând altui. BOMILKAR Eu, îl cumpăr... PSAMIS (aparte) Poate are Vro comoară îngropată. (lui CHALKIDIAS) Ești cu totul sigur oare Că nu ai nimic? CHALKIDIAS Dar altfel mă vindeam? PSAMIS Adevărat. (lui BOMILKAR) Iară tu ce scop adulmeci de te pui pe cumpărat? BOMILKAR Orișice. Fiindcă cauți mușteriu pe vre un prost, Mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la auzirea atrocităților comise, mai cu seamă de cumani, în retragerea lor, și c-o înfiorătoare exactitate analele bizantine povestesc cum călăreții romei prizonieri au fost aruncați de vii cu cal cu arme cu tot în gropile pline cu cadavre, îngropați și acoperiți cu țărână. Pieirea orașelor și satelor, ruinarea întregi țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV 107} Campania latinilor contra lui Ioannițiu Moartea lui Balduin. Latinii tăbărâră mai întîi din precauțiune înaintea porților Adrianopolei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
maghiar, motivul apare ușor alterat. Prințesa este îngropată sub un arțar, din care însă crește o ramură nouă. Ulterior, prințesa reînvie (88, I, p. 130). Consemnez deocamdată faptul că, în toate cazurile comentate, copacii (paltinii) cresc din trupurile unor eroi îngropați (de vii) care continuă (chiar dacă, uneori, aparent) să trăiască (soția meșterului Manole) sau chiar revin la viață (feții cu stea în frunte). Același motiv folcloric complex apare într-un basm ardelenesc, Mama cea rea : „[Pe fată] o aflară moartă și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cineva a definit sănătatea ca fiind "jocul vieții în liniștea organelor". O cultură prosperă poate să se definească drept un joc al informațiilor în liniștea mediațiilor lor. Ea nu există atunci ca o "cultură", ci ca o natură împărtășită, soclu îngropat, punct zero al mesajelor. Se pare că dacă sînteți nu numai un intelectual, ci unul de origine protestantă, republicană sau socialistă, deci membru al unei minorități mai mult sau mai puțin alogene (cam ca cei din Québec-ul canadian), veți percepe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]