577 matches
-
când l-ai văzut apărând În propriu-ți han, fără o patacă de sămânță, n-ai lăsat să-ți scape ocazia să-l favorizezi, adică să-l Înfrunți din nou. Așa a Început contrapunctul: tu te-ai Înverșunat să-l Înjosești, iar el, să se Înjosească. L-ai surghiunit În cotețul ăla de 0,60 și, bașca, i-ai băgat pe gât și contabilitatea; dar nimic nu-i mai ajungea lui Limardo și, după numai câteva zile, lipea deja burlanele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În propriu-ți han, fără o patacă de sămânță, n-ai lăsat să-ți scape ocazia să-l favorizezi, adică să-l Înfrunți din nou. Așa a Început contrapunctul: tu te-ai Înverșunat să-l Înjosești, iar el, să se Înjosească. L-ai surghiunit În cotețul ăla de 0,60 și, bașca, i-ai băgat pe gât și contabilitatea; dar nimic nu-i mai ajungea lui Limardo și, după numai câteva zile, lipea deja burlanele și chiar Îți curăța nădragii. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Doctor continuă: „-Te simt nelămurit. Ai vrea să știi cum e dar n-ai răbdare pînă atunci. Bagatelizezi lucruri prea serioase și asta nu-mi place.” -spune el-“Căci sînt pe lumea asta adevăruri mult prea grave ca să le poți înjosi transformîndu-le în surse de inspirație. Cuvintele le-ar coborî. Ar deveni impotente ca dragostea după care plîngi tu.” V. tînăr realizez că prezența păsării pe care o văd e o halucinație în toată regula. Nu-i mărturisesc asta prietenului meu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
mine, V. din spital și eu, scriitorul V. Trupul din pat se zvîrcolește a nu știu cîta oară. Cu toții urmăresc efectul distrugător al vaccinului. Ciudat cum timpul e același. Primesc o lovitură cruntă din partea Elenei. Purtarea ei mă sfărîmă, mă înjosește. E numai desconsiderare și mă simt unealtă. Primesc șocul acolo unde orice om, oricît de tare, s-ar clătina. În poligonul de sprijin pe care ne adăpostim pentru a ne odihni de lupta cu lumea și a ne încărca de
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
dureau copcile din bărbie. Dinții care i se mișcau Îl Împiedicau să mănînce. Trecuseră treizeci de ore de la momentul acela, dar mîinile Încă Îi mai tremurau. O să le-o plătească. Nu i-a spus tatălui lui; nu putea să se Înjosească Într-atît Încît să se ducă să-i reclame la Parker sau la Anchete Interne. Era destul de dificil să se răzbune pe Bud White: era preferatul lui Dudley Smith, care tocmai Îi obținuse revenirea la Omucideri și Îl pregătea să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
un venit slujitorilor altarului; ba mai știa chiar cîteva lucruri în plus în această privință față de cît conținea doctrina creștină. Urmînd această cale, preoții se degradară atît de mult, încît n-ar mai fi fost demn ca Episcopul să se înjosească gîndindu-se la ei și să se nevoiască să se aplece asupra unei educații care lor nu le era necesară. Viciile dădeau pe dinafară; s-a gîndit că s-ar fi putut îndrepta prin legi și pedepse, deci prin mijloace legale
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
supuși direct Domnului temporar ca fideli și oameni ai săi -, ea a înlănțuit cu mîrșăvie Biserica și toate bunurile sale, supunînd-o puterii laice care a împins-o în necazuri și pericole, mergînd pe o cale accidentată și înșelătoare, degradîndu-se și înjosindu-se și după mii de umilințe și de nenorociri, fiind deposedată încet, încet de bunurile primite, ea s-a aflat sfîrșită de puteri, nemaiștiind cum să-și mențină și să-și apere dreptul să-și numească propriii Păstori (Plaga a
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
caraghioșii și haimanalele, oamenii a căror muncă și inteligență nu plătește un ban roșu, stârpiturile, plebea intelectuală și morală. Arionii de tot soiul, oamenii cari riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copiii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mărginit, ce scârbos ar trebui să fie omul care ar avea nevoie de indulgența d-lui Holban! Nouă ne pare rău că d. Vernescu își sacrifică talentul său oratoric voind să ridice nivelul acelei Adunări. D-sa își înnobilează contrarii, înjosindu-se de a disputa cu ei, căci e vrednic de contrari mai buni și de... amici mai buni. De ce nu-i lasă în știrea Domnului să se zvârcolească {EminescuOpX 46} după plac în mlaștina lor? O sută de oameni cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Basarabiei, cari toate s-au dovedit din parte-i ca nevrednice apucături, încît noi față cu ziarul fanariot nu mai suntem în poziție de apărare. Suntem prea sus pentru ca să ne poată atinge. Am spus totdeuna adevărul și nu ne-am înjosit a întrebuința apucăturile coțcărești ale foilor fanariote. Deplângem că generația de astăzi ne dă ocazie de a spune atâtea adevăruri dureroase și că mai ales partidul așa-numit liberal ne impune, prin netrebnicia sa intelectuală și morală, datoria sfântă de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
jurământul și pătând drapelul, au răsturnat, nu prin revoltă fățișă, care ar fi scuzabilă, ci prin trădare nocturnă pe Vodă Cuza. Puțin ne pasă nouă de motivele d-lui general Haralamb. Poate să fi fost mari, poate să fi fost înjosite; în cestiuni de asemenea natură nu decid intențiile și motivele, ci fapta. Fapta a fost, este, va fi în vecii vecilor o trădare neespiată, neespiată decât într-un singur chip. Daca generalul Haralamb s-ar fi sinucis a doua zi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Excesele ei în alegeri au mers până la vărsări de sânge. Nici una din libertățile publice n-a fost respectată de dînsa: libertatea individuală, libertatea presei și a cuvântului, inviolabilitatea domiciliului, toate au fost lovite prin perchizițiuni și prin întemnițarea ziariștilor opozițiunii. Înjosise magistratura prin influința ce guvernul căta să exercite asupra deciziunilor ei. Umilise oștirea întrebuințînd pe soldat la sugrumarea drepturilor cetățeanului. Finanțele țărei erau sleite; legile statului destinate a crea și a constata veniturile și cheltuielele erau făcute spre a înșela
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
această lipsă de auditor a luat cuvântul d. Ioan Ghica, cu o silă vădită. Discursul d-lui I. Ghica a fost foarte semnificativ. Silit să susție, cine știe pentru ce, acest nenorocit proiect de lege, d. Ghica nu s-a înjosit, și aceasta-i face onoare, să adune din pulberea în care le-a aruncat opozițiunea armele sfărâmate ale d-lor Sturza-Costinescu. El le-a desprețuit! Un lucru încă care-i face onoare este că a recunoscut că strămutarea domiciliului Societății
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
îți aplică și două copite în cur, dacă nu și mai rău. Un om e un om, continuă el parcă rănit iremediabil în înalta sa concepție despre ființa umană, dacă nu respecți un om, atunci ce mai respecți? Nu te înjosești și pe tine însuți în clipele acelea? Ea nu are nici cea mai elementară noțiune despre respectul reciproc, fără de care... totul se duce dracului", exclamă deodată prietenul meu atât de scârbit și cu atâta lehamite încît de simpatie pentru el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
implică și pe ea amenințînd-o ca pe-o elevă de liceu... Și încă aici stilul e reținut, dar în altă parte originea lui roturieră iese la iveală cu violență, prietenul pe care îl denigrează are moacă în loc de chip, nu mă înjosesc să mai citez și altele..." Și se opri și vîrî la loc în buzunarul de sus al vindiacului acest document prețios pentru el (în ce sens mai era prețios, după ce îl utilizase, nu înțelegeam), încheie adică cu grijă nasturele, să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pe cel care ar avea intenția să-i reproșeze ceva. Ei da, dar ce mai puteam să ne spunem? încît nu l-am cruțat. "De ce ai făcut chestia asta?" i-am spus pe neașteptate: ce te-a făcut să te înjosești astfel? A început să clipească des, ca și când i s-ar fi pus un reflector în ochi și mi-a răspuns: "Poxir eviter le pire!" "Cum să te cred? Ce poate fi mai rău?" " Prefer să nu-ți răspund. Știi ce-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
considera cineva un ora mort fiindcă și-a pierdut convingerile? Poți, pe baza însăși a experienței care te-a dus la pierderea lor, să capeți altele, de pildă, în cazul de față să ajungi la convingerea că un comunism care înjosește omul silindu-l să țină o conferință scabroasă nu e cel bun, fără ca neapărat să încetezi să mai crezi în idealurile comunismului". "Asta e, că eu ași înceta, din pricina bătăilor. Bătaia naște ură, ca s-o poți suporta, spiritul dă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
te găsească americanii la deratizare și... și Vintilă își izbi fruntea cu palma și se văită cu o compătimire copleșită: a! a! Ce om de valoare! Ce minte! Câte calități într-un singur om! Cum au putut bolșevicii să-l înjosească în felul ăsta!" Calistrat făcu "jjj. jjj! Batroane, se bâlbâi el, văd agum o băsărică de Joi-mari, gu miros de tămâie de la sărbătoarea morților cum se băinățează be capul tău înfumurat ca un bivol în eleșteu..." " Păi nu e așa
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fi zis, palpabilă, umană, că ideea mea despre ura așa-zis curată e o pură speculație, că așa ceva nu există. Eu însă simțeam pentru ea o astfel de ură. Nu eram ispitit s-o învinuiesc de nimic, nici s-o înjosesc în sinea mea, deși mi-ar fi fost atât de ușor s-o fac. Materialul era bogat, de pildă cel mai recent acapararea fetiței, ferocitatea cu care pusese stăpânire pe mica ei viață și surpriza ei neagră că mă simțeam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a fost aspră, da, aspră și în asprime nu toate virtuțile înfloresc, mai înfloresc, născute din sărăcie și mizerie, violența, cruzimea, forme ale disperării și ale revoltei... Le-am descris și pe ele, dar n-am denigrat, nu mi-am înjosit eroii... Gata, am gândit iar în clipa aceea, ajunge, s-a înțeles ceea ce vrei să spui, nu întinde coarda... Dar el o întinse, sau cel puțin așa mi se părea mie, fiindcă îl cunoșteam de cinci ani, o întinse după
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
speranța că în cele din urmă o voi regăsi și în același timp știind că acest lucru nu se va întîmpla, prins însă în acest joc al morții și al distrugerii, care mă fascina. Nesfârșite îi erau recriminările care mă înjoseau în propriii mei ochi, golindu-mi sufletul de puterile mele pe care mi le știam atât de blindate. Ce mai puteam gîndi? Era adevărat că la căsătoria mea cu Matilda n-o chemasem și pe mama. Cum să-i spun
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sîntem cuprinși?), ea poate deveni în mod sublim geloasă că nu din pricina ei plângi, dar poate fi cuprinsă și de un nedorit sentiment de bicisnicie: forțe prea puternice ne copleșesc, nu sîntem nimic, statura noastră nu e măreață, ne-am înjosit, noi înșine, pe noi și nu mai avem scăpare. Rareori o femeie evită extremele, deși se zice că ea seamănă cu natura, care este totdeauna în echilibru chiar când e bântuită de furtuni... Suzy reluă refrenul: Mamă, mamă, cresc nămeții
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că fostul ei soț a vrut s-o strângă de gât sau să-i crape capul cu satirul. Or, mie tocmai astfel de martori îmi trebuiau, să depună mărturii grosolane și să forțez astfel achitarea. Dar ea nu putea să înjosească în sinea ei memoria fostului ei bărbat cu martori mincinoși. Ar fi însemnat să nege că fusese cu el și fericită și că acum, ca să scape și să fie fericită cu un altul (după ce, cu chibzuială și scrupulozitate, îl părăsise
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
parcă. (Era Wierzbowski. Atinse cu degetul porția lui și adăugă:) Băi, dar ce-aș mai mânca noște poontag arcturian. Vă amintiți? Hicks, așezat în dreapta lui, își ridică repede ochii din farfurie și-i coborî iar. ― Noul nostru locotenent nu se înjosește să stea în compania unor soldați proști. Wierzbowski se uită la cealaltă masă, fără pic de discreție. ― Aha. Are un știulete unde știu eu, sigur. ― Important e să-și cunoască bine treaba, declară Crowe. Ceea ce stârni un comentariu din partea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
sub sâni: sfârcurile țâșneau cuminți prin țesătura fleșcăită de transpirație. Nu le observam picioarele, dar puteam să pun pariu că sunt încălțate în cizme înalte, cu tocul cui, subțire ca un fir de oțel. Îl simțeai împungându-te pe spate, înjosindu-te delicios. Toate păreau niște sclave supuse și fericite; câteva, mai nărăvașe, dansau într-un fel de cuști cu gratii, inundate de lumini violet. Bărbații erau puțini, nesemnificativi: niște suporturi pentru mișcarea tăcută și frenetică a femeilor. M-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]