618 matches
-
și taina poveștilor măinilor tale, ce mi-au măngăiat toate visele. Știi ... greierii respirării noastre căntă verii, încă prezentă, despre zămbetul meu ascuns în zămbetul tău sub duioșia apropierii. Așa, ne așezăm ca fănul unul în căutarea celuilalt sub trăirea înmiresmată. Referință Bibliografică: Cri-cri-cri / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2080, Anul VI, 10 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CRI-CRI-CRI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371451_a_372780]
-
de mare finețe și forță litică: „într-o altă viață am fost pescăruș/ pe umărul tău/ am flămânzit înfășurând așteptările pe catarge/ nu mai conta un veac două/ învățasem să cântăresc rochiile de spumă pe care mi le aduceau/ valurile înmiresmate/ muream de dor când șoaptele se îmbarcau pe jumătate/ și rugineau într-un asfințit nebun// dar am trecut cu bine peste ghețari/ i-am transformat într-un clocot de râs îi privesc fumegând/ deasupra drumului nostru/ se înrobesc precum cerșetorii
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > EȘTI DOAR A MEA Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1663 din 21 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Ești doar a mea și-s numai primăveri în viața plină doar de adieri înmiresmate și răcoritoare în care am uitat orice frământ, vrăjiți de-al fericirii splendid cânt întruchipat într-o privighetoare. Ești doar a mea și am uitat de ierni pentru că zi de zi în mine cerni doar flori pline de rouă și
EŞTI DOAR A MEA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374891_a_376220]
-
zilnic la muncă trimite. Să trezească bobul mic, să îl urce-apoi în spic, holda făcând pieptene vântul să o legene. Nu pierde timpul în zadar, ci umple cupe cu nectar de unde roiul de-albine le poartă înspre stupine. Frumoase și-înmiresmate sunt pe câmp florile toate, lanurile înbelșugate, harnic e soarele, frate! Fiicele și le-a învățat să nu stea toată ziua-n pat, până când seara se lasă nu le mai vezi dând pe-acasă. Harnice peste măsură se ocupă de
POEZII PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375006_a_376335]
-
de mătase-ale sacrificiului cu ale tinereții. Țes în nopțile-albastre, ceasuri de veghe târzii, Alungă fantasmele negre din vise și ochi de copii. Aceste minuni...n-au seamăn în Univers, Deși sunt simple cuvinte, brodate într-un singur vers. Sunt aburii înmiresmați ce se ridică din pâini, Sunt... ETERNITATEA, Sunt ...ale MAMEI MÂINI. EU M-am născut în surâsul unei dimineți de mai Cu primăvara-n pleoape, în tânguiri de nai, Cu mângâieri de flori, parfum de viorele, Zâmbet de liliac, stoluri
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
slovele prea-sfinte... Mi-e inima o strună de vioară Te cheamă ea căci nu mai am cuvinte... Și-am să-Ți mai cânt... Și-am să-Ți mai cânt în fiecare zi Și-am să-Ți mai scriu un vers înmiresmat Să-Ți mulțumesc că încă mă iubești Și-n clipe de restriște m-ai vegheat! Și-am să mă rog din nou cu reverență Când înserarea iar se va lăsa... Și-am să Te-aștept la mine-n cămăruță Să
OMAGIU DIVIN 22 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373928_a_375257]
-
La Vocea Ta Isus să mă-nfior... Și n-am să uit nicicând să-Ți mulțumesc Că dintr-o mie Doamne m-ai chemat... Și-am să-Ți mai cânt în fiecare zi Și-am să-Ți mai scriu un vers înmiresmat! Referință Bibliografică: Omagiu divin 22 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2088, Anul VI, 18 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
OMAGIU DIVIN 22 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373928_a_375257]
-
Pitoresc > NORII NU ȘI-AU LUAT LIBER Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2330 din 18 mai 2017 Toate Articolele Autorului de pe un trotuar pe celălalt primăvara se plimbă împrăștiind mireasma florilor pe aripile vântului cu șuvițe de aer înmiresmat ne suspendă imaginația pe un arcuș de frunze notificându-ne melodia așa de lină și plină de gingășie cum arar ți s-a dat să auzi cu degetele și obrajii-mbujorați norii ne fac semne și ne surâd inundându-ne
NORII NU ȘI-AU LUAT LIBER de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374061_a_375390]
-
Despre lumea aceasta a scrierilor mele adunate, cum frumos spune în „cărțile vieții” și despre “armăturile sinelui izvodite în operă”, a vorbit cu interes și cu talent distinsa mea prietenă, doamna Cezarina Adamescu, în volumul de față, un adevărat „Buchet înmiresmat, din zeci de mii de cuvinte”și elogios intitulat „O ambasadoare a sufletului românesc” -ediție critică și fragmente din operele sale- pentru care mă voi simți veșnic îndatorată. ----------------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada iunie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - PRIVIRI
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]
-
Autorului (22 aprilie - Ziua Pâmântului) Planeta albastră-i pământul, înconjurat de ape și chiar scăldat de ele, este al vieții leagăn sub cerul plin de stele; în zori e plin de rouă, ziua surâde-n soare, apusu-l răcorește cu-nmiresmata-i boare. Pământu-n anotimpuri își schimb-a lui culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și
PĂMÂNTUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375622_a_376951]
-
Versuri > Spiritual > ÎN SERILE MAI Autor: Coca Ecaterina Soare Publicat în: Ediția nr. 2336 din 24 mai 2017 Toate Articolele Autorului În serile de Mai, Privighetori șoptesc Prin cânturi cunoscute Cu graiul lor ceresc. Și-n pomii înverziți, Cu flori înmiresmate, Valsând își regăsesc Solfegii reluate, Cântate-n viers duios Pe câmpuri,peste plai, În semn de mulțumire Că este luna Mai . Coca Ecaterina Soare - autor- Membru al Ligii Scriitorilor-Filiala Slatina & al Cenaclului Literar artistic - Dumitru Caracostea Referință Bibliografică: În serile
ÎN SERILE MAI de COCA ECATERINA SOARE în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371814_a_373143]
-
parcă în opoziție, cu neputința umană, purtându-mă cu gândul la alcătuirea secretă a Universului. Începând din primăvară și până toamna târziu, preferam, pe lângă promenada în livadă, să merg în grădină, unde mă lăsam sedusă de diversitatea florilor splendide și înmiresmate, care o împodobeau, fiind răsfățată și copleșită de risipa mirifică a naturii, de care profităm în voie, fiecare dintre noi. Viviana și Tudor, copiii noștri, de acum adulți ajungeau la Urluiu, mult mai rar, aș fi înclinată să afirm, în
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
unui nufăr A adormit și a dormit Pe-al lujerului umăr, Nopți după nopți neostoit Și zile fără număr... Și-n astă vreme a pierdut Din scurta vieții vară Atâția zori ce au trecut, Și-apusuri ce-i scăpară, Atâtea-nmiresmate flori, Minuni sub clar de lună, Atâția fluturi și culori, Ce-n dans se împreună, Atâtea paseri cu-al lor tril Ce vindecă sub geană Ca gânguritul de copil A mamei crudă rană... Dar, dormitând neîntrerupt, Nu știi ce-i
BROTĂCELUL CU NOROC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371875_a_373204]
-
sprijină în bâtă, așa cum era, încărcat cu flori, părea mai degrabă un flăcăuaș decât un bătrânel. Și, de sub petalele florilor sale, evlavioasele omizi coborâră ochii. Cu toatele rămaseră nemișcate, privind doar cu coada ochiului făpturile înaripate care dansau nepăsătoare peste câmpul înmiresmat. Și zi de zi, omizile priviră îngerii și bătură mii de mătănii în fața lor. Numai că totul se întrerupse într-o după-amiază călduroasă când omizile, surprinse, văzură că le crescuseră aripi. Pline de emoție se avântară în zbor peste coroana
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
iunie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt frumos cum nimeni altul nu e și n-a fost vreodată. Port în mine lumea toată și-ndrăzneț îmi este saltul când alint tandru înaltul. Nu mă tem de frig și zloată, iubesc iarba-nmiresmată și disprețuiesc asfaltul. Sunt frumos fiindcă-îmi visează orice fibră în ființă o eternă biruință și că viața-mi nu cedează, că-i puternică și trează uimitoarea mea voință, că ard ruguri în credință, că-n speranță îmi fac oază. Sunt
SUNT FRUMOS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372456_a_373785]
-
n-ar fi așa de periculos dacă nu ar fi băgat în seamă. Dacă însă magnificul s-a lăsat sedus de învățătura lui atunci devine un dușman al Romei și al zeilor noștri. -Aha! făcu Macro preocupat de un vin înmiresmat. -E un băiat de treabă acest Gemellus și chiar mi-ar fi simpatic dacă nu mi-ar fi contracandidat la jilțul imperial. Ca să scap de emoțiile astea un mic accident provocat de vre-o otravă ar rezolva problema. Drusus tatăl
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
În nopți târzii și reci de iarnă Când viscolu-mi bătea în geam Eu mă visam în zile calde Când mugurii plesneau pe ram... Și gândul mă purta spre zorii Din primăveri de mult uitate Când colindam -copil fiind- Prin câmpurile-nmiresmate... O, cât de mult mă încălzeam În nopți de iarnă geruită Știind că va veni cu timpul Și primăvara mult dorită... Acum o simt așa aproape... Un pas mai e...și-o văd îndat'... E prima zi dar...va veni
1 MARTIE...PRIMĂVARA de MARIA LUCA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373026_a_374355]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MISTER Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului MISTER În bob de rouă soarele zâmbește Pe florile înmiresmate, Un fluture cu aripi colorate A lăsat zborul și se odihnește. Un curcubeu se leagănă în zare, Duios o râmdunică ciripește, Iar un castan se pregătește Pentru-a florilor ninsoare! Se scaldă într-un zâmbet efemer. Pădurile, livezile și lacul
MISTER de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371178_a_372507]
-
un castan se pregătește Pentru-a florilor ninsoare! Se scaldă într-un zâmbet efemer. Pădurile, livezile și lacul, A dat în floare liliacul, E-o primăvară plină de mister Rămâi, te rog de fiecare dată Cu noiamul tău de flori, Înmiresmată, plină de culori, Tu primăvară minunată! Din volumul INTRE ANOTIMPURI, 2011 Referință Bibliografică: MISTER / Rodica Elena Lupu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 232, Anul I, 20 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Elena Lupu : Toate Drepturile Rezervate
MISTER de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371178_a_372507]
-
în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Ce tânăr pește mai eram...în spirintenele ape Nisipul din clepsidre îl săream în clipe albe Eram un păstrăv lin zburătăcind silabe Peste cascadele înlănțuite-n salbe. Ce curcubeu înmiresmat jucam în soare Ce nuferi de lumină în umbra serii mă doreau Eram un fluture rănit de-o albă floare Senine vânturi în tăcere îmi cântau. Ce pește tânar am murit Cum mă trăgeau la mal și mă răneau In
CE TÂNĂR... de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371241_a_372570]
-
în: Ediția nr. 19 din 19 ianuarie 2011 Toate Articolele Autorului Din pana ascuțită de-o idee Și adesea înmuiată în lacrima de sânge Izvor de patimă și de simțire: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din frumusețea florii-nmiresmate Ce-al ei nectar și-l pune zălog mierii Și din cuvintele ce se rostesc acum, Spunându-și dorul nerostit, de-o clipă Purtat de-un înger, vis pe o aripă: Te-ntreb pe tine, Doamne, ce rămâne? Din verdele
DIN NOI .. CE MAI RĂMÂNE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344958_a_346287]
-
și frumusețea florilor albe, ca niște ciorchini de lumină, ce emană mireasma lor fină, specifică, aleasă care se împletește cu cea a fânului de curând cosit, răspândind un aer dumnezeiesc în toată grădina. Respirăm adânc, însetați de purificarea cu aerul înmiresmat, și o senzație de infinită fericire ne străbate pentru câteva secunde, senzație rară, care nu vine la chemări voite, ci apare fulgerător în împrejurări unice, ca cea de acum. Ne împărtășim reciproc această imensă bucurie. Cu siguranță că Eminescu a
IPOTEŞTII MITICI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346022_a_347351]
-
Acasa > Cultural > Modele > VIORICA FLINTAȘU. CÂNTECELE CRIȘANEI, ÎNMIRESMATE ȘI ILUMINATE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri -slăvită la rându-i de cântec, mai
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
inimă și fără soare. Dar are cântecele interpretei Viorica Flintașu, unul dintre cele mai darnice de bine pentru toată Crișana și dincolo de ea, în toate zările României! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Viorica Flintașu. Cântecele Crișanei, înmiresmate și iluminate / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1197, Anul IV, 11 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
Iubite, rând pe rând În mine se deschid într-un adânc și cresc Cântări cu totul noi, și imn împărătesc! 54 Apleacă-ți iar privirea peste plai Și -ai să mă vezi cum sunt: gură de rai Sunt un copac înmiresmat, un tei Doar pentru Tine și pentru ochii tăi. Creatorul. 55 -Te văd. Tu ești fără de seamăn Nu știu cu cine să te mai aseamăn Tu mândră, mamă, soră, cânt Nu ai egală-n cer, tu ești Pământ! 56 Când
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]