1,034 matches
-
vezi poza) pe fiecare parte a capului, mărginind un vestibul gol în care se află gura. Spinii sunt folosiți la vânătoare. Toți membrii acestei încrengături sunt carnivore, vânând alte organisme planctonice. Pe corp se află una sau două perechi de înotătoare, similare cu cele ale actinopterigienilor. Totuși, similaritatea se oprește aici. Se știe că două specii de chaetognathe, "Caecosagitta macrocephala" și "Eukrohnia fowleri", au organe bioluminescente pe înotătoare. Chaetognathele înoată prin impulsuri bruște și scurte folosind mișcări dorsoventrale undulatorii, unde înotătoarea
Chaetognatha () [Corola-website/Science/326302_a_327631]
-
vânând alte organisme planctonice. Pe corp se află una sau două perechi de înotătoare, similare cu cele ale actinopterigienilor. Totuși, similaritatea se oprește aici. Se știe că două specii de chaetognathe, "Caecosagitta macrocephala" și "Eukrohnia fowleri", au organe bioluminescente pe înotătoare. Chaetognathele înoată prin impulsuri bruște și scurte folosind mișcări dorsoventrale undulatorii, unde înotătoarea de la coadă propulsează animalul, iar cele laterale ajută animalul să se miște în lateral. Unele specii folosesc o neurotoxină numită tetrodotoxină la vânătoare. Coelomul nu are peritoneu
Chaetognatha () [Corola-website/Science/326302_a_327631]
-
înotătoare, similare cu cele ale actinopterigienilor. Totuși, similaritatea se oprește aici. Se știe că două specii de chaetognathe, "Caecosagitta macrocephala" și "Eukrohnia fowleri", au organe bioluminescente pe înotătoare. Chaetognathele înoată prin impulsuri bruște și scurte folosind mișcări dorsoventrale undulatorii, unde înotătoarea de la coadă propulsează animalul, iar cele laterale ajută animalul să se miște în lateral. Unele specii folosesc o neurotoxină numită tetrodotoxină la vânătoare. Coelomul nu are peritoneu și se aseamănă cu pseudocoelul altor animale, precum al nematozilor. Este împărțit într-
Chaetognatha () [Corola-website/Science/326302_a_327631]
-
regiunile polare și cu climă temperată. Peștele poate atinge o lungime de 1 m și o greutate de 14 kilograme. Maxilarul superior este mai lung ca cel inferior, care are o mustață. Caracteristic este pata de culoare închisă de deasuppra înotătoarei pectorale. Peștele poate fi întâlnit frecvent la adâncimi între 10 și 100 m, pe fundul mării. "Melanogrammus aeglefinus" trăiște Atlanticul de Nord, arealul lui se întinde de la Golful Biscaya, Islanda, Groenlanda, Terra Nova, ajungând până în Marea Nordului, Marea Barenț și Marea
Eglefin () [Corola-website/Science/322734_a_324063]
-
Are corpul scurt, puternic comprimat lateral, spinarea dreaptă, abdomenul curbat cu o carenă zimțată acoperită cu 24-29 spini ventrali. Este acoperit cu solzi relativ mari, care cad repede. Botul este ascuțit, cu gura oblică în sus și cu dinți rudimentari. Înotătoarea anală este alungită, cu marginea concavă și cu ultimele radii ceva mai lungi. Nu are solzi alari la înotătoarea caudală. Spatele este cenușiu-negricios, bătând în verzui; laturile sunt albe-argintii sau galbene-aurii; irisul este auriu. Se hrănește în apele dulci cu
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
Este acoperit cu solzi relativ mari, care cad repede. Botul este ascuțit, cu gura oblică în sus și cu dinți rudimentari. Înotătoarea anală este alungită, cu marginea concavă și cu ultimele radii ceva mai lungi. Nu are solzi alari la înotătoarea caudală. Spatele este cenușiu-negricios, bătând în verzui; laturile sunt albe-argintii sau galbene-aurii; irisul este auriu. Se hrănește în apele dulci cu zooplancton, iar în mare cu mici crustacei (copepode și cladocere). Este un pește de cârd, care trăiește în ape
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
o talia până la 10-11 cm. Corpul este ovalar, ușor comprimat lateral, cu spatele gros și este acoperit cu solzi mari. Capul comprimat lateral cu gura mică dispusă terminal care este prevăzută cu dinți mărunți. Ochii sunt apropiați de profilul frunții. Înotătoarea dorsală se află în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea caudală are marginea rotunjită. Coloritul corpului este negru pe spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Corpul este ovalar, ușor comprimat lateral, cu spatele gros și este acoperit cu solzi mari. Capul comprimat lateral cu gura mică dispusă terminal care este prevăzută cu dinți mărunți. Ochii sunt apropiați de profilul frunții. Înotătoarea dorsală se află în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea caudală are marginea rotunjită. Coloritul corpului este negru pe spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul corpului se află 1-6 dungi
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
ușor comprimat lateral, cu spatele gros și este acoperit cu solzi mari. Capul comprimat lateral cu gura mică dispusă terminal care este prevăzută cu dinți mărunți. Ochii sunt apropiați de profilul frunții. Înotătoarea dorsală se află în urma înotătoarelor ventrale, iar înotătoarea caudală are marginea rotunjită. Coloritul corpului este negru pe spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul corpului se află 1-6 dungi longitudinale albe-gălbui. Pe
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
caudală are marginea rotunjită. Coloritul corpului este negru pe spate; laturile sunt cafeniu-închis, iar abdomenul gălbui cu străluciri violacee sau roșii. Are numeroase pete mici, neregulate, negre, peste tot corpul. În lungul corpului se află 1-6 dungi longitudinale albe-gălbui. Pe înotătoarele dorsală și codală câte o dungă închisă. Depune icrele în mici cuiburi săpate în nisip, în martie-aprilie. Se hrănește cu plancton format din crustacee de talie mare și larve de nevertebrate. Are valoare economică foarte redusă. Se poate folosi ca
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
în violet sau roșu. Peste tot corpul și pe cap se observă numeroase pete negre, mici, neregulate. Lateral de a lungul corpului se află o dungă (mai rar 2-6 dungi) longitudinală, albă-gălbuie, care se extinde din spatele operculelor spre pedunculul caudal. Înotătoarea dorsală și caudală sunt traversate, la bazele lor, de o dungă mai închisă, formată din pete alungite. Țigănușul este un pește mic, cu o lungime obișnuită de 5-9 cm, maximum 11,5 cm (la femele s-a observat chiar și
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
viliformi, slab dezvoltați, de aceeași mărime. Maxilarul superior și limba fără dinți. Botul este scurt și intră de 4,0—4,1 ori în lungimea capului. Ochii sunt foarte apropiați de profilul frunții. Nările mici, fără prelungiri. Linia laterală lipsește. Înotătoarea dorsală, mult mai lungă decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Botul este scurt și intră de 4,0—4,1 ori în lungimea capului. Ochii sunt foarte apropiați de profilul frunții. Nările mici, fără prelungiri. Linia laterală lipsește. Înotătoarea dorsală, mult mai lungă decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
0—4,1 ori în lungimea capului. Ochii sunt foarte apropiați de profilul frunții. Nările mici, fără prelungiri. Linia laterală lipsește. Înotătoarea dorsală, mult mai lungă decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este "D" III—IV 12—13; "A" II
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
sunt foarte apropiați de profilul frunții. Nările mici, fără prelungiri. Linia laterală lipsește. Înotătoarea dorsală, mult mai lungă decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este "D" III—IV 12—13; "A" II—III 5—6; "V" I 5; "P" I
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
profilul frunții. Nările mici, fără prelungiri. Linia laterală lipsește. Înotătoarea dorsală, mult mai lungă decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este "D" III—IV 12—13; "A" II—III 5—6; "V" I 5; "P" I 12. Lateral de a
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
mai lungă decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este "D" III—IV 12—13; "A" II—III 5—6; "V" I 5; "P" I 12. Lateral de a lungul corpului se află 33—35 solzi în serii transversale medio-laterale. Primul
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
decât cea anală, începe direct deasupra originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este "D" III—IV 12—13; "A" II—III 5—6; "V" I 5; "P" I 12. Lateral de a lungul corpului se află 33—35 solzi în serii transversale medio-laterale. Primul arc branhial
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
originii înotătoarelor pelviene și se extinde până la originea înotătoarei anale. Razele sale au aceeași lungime, astfel încât înotătoarea apare aproape dreptunghiulară. Înotătoarea anală foarte scurtă, ultima ei radie fiind sub ultima radie a înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală are marginea rotunjită Formula înotătoarelor este "D" III—IV 12—13; "A" II—III 5—6; "V" I 5; "P" I 12. Lateral de a lungul corpului se află 33—35 solzi în serii transversale medio-laterale. Primul arc branhial poartă pe suprafața sa 9 spini
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
numărul de cromozomi este 2n = 44. Dimorfismul sexual este destul de pronunțat: masculii sunt de obicei mai mici și mai subțiri decât femelele și au înotătoarele perechi (pectorale și pelviene), mai lungi ca la femele și o distanță mai mică între înotătoarele pelviene și înotătoarea anală. Există și diferențe morfometrice și în creștere. Țigănușul este o specie endemică bazinului hidrografic Dunării și Nistrului. Zona de distribuție cuprinde zona de câmpie joasă din bazinul Dunării, de la Viena până la deltă și cursul inferior al
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
este 2n = 44. Dimorfismul sexual este destul de pronunțat: masculii sunt de obicei mai mici și mai subțiri decât femelele și au înotătoarele perechi (pectorale și pelviene), mai lungi ca la femele și o distanță mai mică între înotătoarele pelviene și înotătoarea anală. Există și diferențe morfometrice și în creștere. Țigănușul este o specie endemică bazinului hidrografic Dunării și Nistrului. Zona de distribuție cuprinde zona de câmpie joasă din bazinul Dunării, de la Viena până la deltă și cursul inferior al Prutului și Nistrului
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
Înotul țigănușului este foarte caracteristic: în timpul înotului, peștele mișcă înotătoarele sale perechi (pectorale și pelviene) în mod alternativ, asemenea unui patruped de pe uscat (de ex. un câine), din care cauză i s-a și dat numele specific de Umbra canina. Înotătoarea dorsală se mișcă mereu, ondulând, ca și cum fiecare radie ar avea un mușchi propriu. Trăind în ape sărace în oxigen, țigănușul își completează respirația înghițind din când în când aer din atmosferă, pe care-l trece în vezica înotătoare, puternic vascularizată
Țigănuș (pește) () [Corola-website/Science/330650_a_331979]
-
la pești se bazează pe numărul radiilor simple, neramificate și ramificate din înotătoare. Radiile simple se înseamnă cu cifre romane, cele ramificate cu cifre arabe. Dacă există 2 dorsale, atunci prima se notează cu D, după care urmează formula, continuându-se apoi cu D însoțită de formula respectivă. Radiile (razele) pot fi simple
Formula înotătoarelor () [Corola-website/Science/330666_a_331995]
-
consistență elastică sau în formă de spini (raze spinoase) sau ramificate la vârf. la roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") este "D" III 8—9 (10); "A" III (9) 10—11 (12); "C" 19; "P" I 15; "V" 8. Aceasta înseamnă că în înotătoarea dorsală ("D") sunt 3 radii simple, neramificate, urmate de 8 sau 9 (rar 10) radii ramificate; în anală (A) sunt 3 radii simple și 10 sau 11 (rar 9 sau 12) radii ramificate, etc. O formulă mai complexă este la
Formula înotătoarelor () [Corola-website/Science/330666_a_331995]
-
8 sau 9 (rar 10) radii ramificate; în anală (A) sunt 3 radii simple și 10 sau 11 (rar 9 sau 12) radii ramificate, etc. O formulă mai complexă este la biban ("Perca fluviatilis") și vrea să spună că prima înotătoare dorsală are XIV-XVI raze spinoase, a 2-a înotătoare dorsală are I-III raze spinoase și 12-16 raze moi ; că înotătoarele pectorale au câte 14 raze moi, ventralele câte o rază spinoasă și 5 raze moi, anala are II raze
Formula înotătoarelor () [Corola-website/Science/330666_a_331995]