628 matches
-
secunde. La distanțe mai scurte și intervale de odihnă mai lungi, această valoare a vitezei trebuie ajustată. Factorii de corecție pentru distanțe de 200 m și mai scurte, sunt cuprinși în tabelul prezentat anterior. Testul T-30 este practic pentru înotătorii seniori, sub forma în care a fost el descris mai sus. El poate fi adaptat ușor pentru înotătorii tineri, mai vârstnici sau pentru cei mai puțin talentați. Factorul cel mai important de care trebuie să ținem seama, este acela că
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de corecție pentru distanțe de 200 m și mai scurte, sunt cuprinși în tabelul prezentat anterior. Testul T-30 este practic pentru înotătorii seniori, sub forma în care a fost el descris mai sus. El poate fi adaptat ușor pentru înotătorii tineri, mai vârstnici sau pentru cei mai puțin talentați. Factorul cel mai important de care trebuie să ținem seama, este acela că testul trebuie să dureze 30 de minute. O metodă care poate fi folosită este aceea de a măsura
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
testului T-30, față de alte teste, este acela că s-a demonstrat a fi un indicator serios, valabil, al vitezei necesare atingerii Maxlass. Un alt avantaj important este acela că el ar trebui să fie un indicator valabil pentru toți înotătorii, chiar și pentru cei cu un prag anaerob sub sau peste 4 mmoli. Dezavantajele testului T-30 sunt: 1. Înotătorii trebuie să facă un efort cinstit, dacă nu, rezultatele testului nu vor fi exacte. Viteza de prag calculată va fi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
necesare atingerii Maxlass. Un alt avantaj important este acela că el ar trebui să fie un indicator valabil pentru toți înotătorii, chiar și pentru cei cu un prag anaerob sub sau peste 4 mmoli. Dezavantajele testului T-30 sunt: 1. Înotătorii trebuie să facă un efort cinstit, dacă nu, rezultatele testului nu vor fi exacte. Viteza de prag calculată va fi prea înceată pentru a atinge Maxlass, dacă sportivul nu înoată la o intensitate de 100% în timpul testului. Prin urmare, ei
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
îmbunătățit. Invers, un efort la o intensitate de 100% care se face în urma unui test, efectuat sub posibilități maximale, va da o impresie falsă despre o capacitate aerobă îmbunătățită. 3. Testul nu poate fi folosit, pentru estimarea pragului anaerob al înotătorilor de fluture și bras. Distanța este prea lungă, pentru cei mai mulți înotători, pentru a înota în procedeul fluture, și cei mai mulți brasiști nu sunt capabili să termine testul la un efort maximal, datorită durerilor de genunchi. Problemele cu eforturile submaximale pot fi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
15x200 m cu o pauză de 10-15 secunde. Acestora li s-a cerut să înoate întreaga serie la o viteză medie maximă, fără a avea mai mult de 2-4 secunde diferență între repetarea cea mai rapidă și cea mai lentă. Înotătorii au făcut trei încercări, înainte de testul propriu-zis, pentru a-și putea da seama de ceea ce sunt capabili să înoate. Mostre de sânge au fost recoltate, imediat după a opta și după a cincisprezecea repetare. Acestea au fost comparate cu testele
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la cei care au terminat seria de 30x100 m a fost între 2,4 și 4,8 mmoli/l. Aceste rezultate au arătat că, testul de repetări a identificat viteza de înot, care a produs Maxlass-ul la marea majoritate a înotătorilor, din acest grup. În mod aparent, aceste viteze trebuie ajustate la repetările de 100 m și mai scurte. 10 din 12 înotători au fost capabili să termine seria de 30x100 m la o viteză mai mare, decât viteza de prag
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
testul T-30, este că, ea poate fi folosită și de către cei care înoată bras sau fluture. Un al treilea avantaj al acestei metode este acela că testele de repetări pot fi ușor adaptate, pentru a fi folosite și cu înotătorii grupelor de vârstă. Simplu, schimbați numărul, distanța repetărilor și intervalul de odihnă, pentru a fi în concordanță cu nivelul de pregătire al sportivilor. Regulile de bază, pentru adaptarea unui test de repetări sunt următoarele: 1. Testul de repetări trebuie să
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de repetări sunt următoarele: 1. Testul de repetări trebuie să aibă o durată între 25 și 40 minute. 2. Intervalul de odihnă trebuie să fie scurt, de 30 de secunde sau mai puțin. Un exemplu de test de repetări, pentru înotătorii mai tineri ar putea fi 15 sau 20x100 m cu o plecare la 1:50. Acest test ar trebui să satisfacă cerințele unui grup de înotători de 9-10 ani, care pot înota repetările de 100 m în 1:25 până la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
îmbunătățit exactitatea rezultatelor testului și am prevenit sportivii să se oprească prea devreme, atunci când viteza lor a scăzut cu 1 -2 secunde. Cercetătorul a fost responsabil de înregistrarea vitezei medii la fiecare serie și a numărului de repetare, la care înotătorul a abandonat ultima serie. Viteza de prag a fost estimată, din aceste informații, în următorul mod: dacă abandonul s-a produs mai târziu în seria finală, viteza de prag a înotătorului va fi viteza medie a seriei anterioare. Dacă abandonul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fiecare serie și a numărului de repetare, la care înotătorul a abandonat ultima serie. Viteza de prag a fost estimată, din aceste informații, în următorul mod: dacă abandonul s-a produs mai târziu în seria finală, viteza de prag a înotătorului va fi viteza medie a seriei anterioare. Dacă abandonul s-a produs în timpul primelor două repetări ale seriei finale, viteza de prag, va fi viteza din antepenultima serie. Prezumția din spatele acestei metode de selectare a vitezei de prag a fost
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
viteza medie a seriei anterioare. Dacă abandonul s-a produs în timpul primelor două repetări ale seriei finale, viteza de prag, va fi viteza din antepenultima serie. Prezumția din spatele acestei metode de selectare a vitezei de prag a fost aceea că înotătorii care au abandonat mai târziu într-o serie, și-au depășit Maxlass-ul în timpul acelei serii. Prin urmare, viteza lor de prag a fost probabil, timpul din seria anterioară. Pe de altă parte, sportivii care au abandonat devreme într-o serie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
de prag, este timpul din seria dinaintea acesteia (adică două serii înaintea abandonului). Rezultatele a două teste cu repetări progresive sunt prezentate în tabelul următor. Ele ar trebuie să ne ajute să înțelegem metoda de estimare a vitezei de prag. Înotătorul A a avut o viteză de prag 1:12 pe 100. El a abandonat în timpul celei de-a patra repetări, din seria a treia, de 200, astfel că, viteza lui de prag a fost viteza medie a seriei anterioare (2
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
a avut o viteză de prag 1:12 pe 100. El a abandonat în timpul celei de-a patra repetări, din seria a treia, de 200, astfel că, viteza lui de prag a fost viteza medie a seriei anterioare (2:24). Înotătorul B a abandonat în prima repetare a seriei a patra, astfel încât, viteza lui de prag era viteza media a seriei a doua (2:24), care raportată la distanța de 100 m, este de asemenea 1:12.00. Valabilitatea acestui test
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fi adaptat și pentru înotători mai tineri sau cu un nivel de pregătire sub mediu, aplicând următoarele reguli: - fiecare repetare să aibă o durată de 1,5 până la 3 minute. - fiecare serie de repetări să dureze aproximativ 10 minute. Deci înotătorii mai tineri sau mai înceți, pot folosi serii ca de exemplu: 3x200 m sau 4-5x100 m pentru realizarea acestui scop (presupunând că viteza medie este de 1:30 sau mai mică pe 100 m). Testul poate fi aplicat și în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
m cu o pauză de 15 secunde și am constatat că această serie dă rezultate satisfăcătoare, pentru stabilirea vitezelor de antrenament. Marele avantaj al acestui test este că, el reduce probabilitatea influențării rezultatelor, datorită efortului maximal. Puteți fi siguri că înotătorii au depus un efort maximal, în momentul în care se produce abandonul. Un dezavantaj îl reprezintă imposibilitatea localizării exacte a vitezei la care Maxlass-ul a fost depășit. În cel mai bun caz, puteți estima viteza cu o diferență de 2
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
diferențe de repetări, număr de repetări și intervale de odihnă. Intervale de croazieră Testul de intervale de croazieră a fost conceput de Dick Bower și a cunoscut o largă acceptare, pentru că el poate fi ușor de aplicat și adaptat la înotătorii de toate vârstele și nivelele de pregătire. Prima versiune a constat din înotarea unei serii de 5x100 m, la cel mai rapid timp de plecare. Înotătorul adaugă apoi 5 secunde la acest timp de plecare, pentru a determina intervalul lui
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cunoscut o largă acceptare, pentru că el poate fi ușor de aplicat și adaptat la înotătorii de toate vârstele și nivelele de pregătire. Prima versiune a constat din înotarea unei serii de 5x100 m, la cel mai rapid timp de plecare. Înotătorul adaugă apoi 5 secunde la acest timp de plecare, pentru a determina intervalul lui de croazieră. De exemplu, un înotător care a terminat seria de 5x100 m la 1:05, va avea un interval de croazieră de 1:10 (1
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
m. Sarcina unui înotător, care face o serie de rezistență, să zicem 20x100 m la 1:10, va folosi acest interval. El poate să înoate mai încet de 1:05 pe 100 m, dar nu mai încet de 1:10. Înotătorilor trebuie să li se ceară să înoate mai încet - de exemplu 1:06 până la 1:08 - în vederea stimulării adaptărilor aerobe, fără să apară supraantrenamentul. Intervalele de croazieră pot fi folosite pentru a determina timpii de plecare pentru alte distanțe. Distanțe
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
fost înregistrată și comparată cu viteza de prag, care fusese calculată prin teste de sânge, efectuate cu câteva zile mai devreme. Mostre de sânge au fost de asemenea recoltate spre sfârșitul seriei pentru a determina concentrațiile de lactat pe care înotătorii le-au produs. Viteza de croazieră a fost în general mai mică decât viteza de prag stabilită prin teste de sânge. Concentrația de lactat era puțin peste cea de prag, la 5 dintre cei 12 subiecți, și egală cu cea
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
eficient în antrenamentul de rezistență decât adăugând doar 5 secunde la această valoare. Rezultatele lui Firman și și Maglischo au susținut această modificare. Adăugarea a 10 secunde va încetini probabil viteza de croazieră, în așa fel, încât să permită majorității înotătorilor să se antreneze la, sau puțin sub, pragul lor anaerob. Metoda inițială de adăugarea a celor 5 secunde la rezultatul testului, este probabil bună, în cazul stabilirii vitezelor în antrenamentul de rezistență cu supraîncărcare. În conformitate cu rezultatele noastre, înotătorii vor fi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
permită majorității înotătorilor să se antreneze la, sau puțin sub, pragul lor anaerob. Metoda inițială de adăugarea a celor 5 secunde la rezultatul testului, este probabil bună, în cazul stabilirii vitezelor în antrenamentul de rezistență cu supraîncărcare. În conformitate cu rezultatele noastre, înotătorii vor fi determinați să se antreneze la, sau puțin peste, pragul lor anaerob individual. Bower a propus de asemenea adăugarea intervalelor de croazieră și intervalelor în programele de antrenament. La înotul cu intervale se adaugă 5 sau 10 secunde la
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cardiace. Pacienților li s-a cerut să compare intensitatea efortului cu un număr pe o scală. Cercetătorii au descoperit că pacienții lor au învățat să-și monitorizeze intensitatea antrenamentului foarte repede și cu o exactitate acceptabilă, atunci când foloseau această metodă. Înotătorii pot fi învățați să-și monitorizeze intensitatea din antrenament în același mod. Scala Borg inițială a gradat intensitatea efortului de la 1 (ușor) la 20 (foarte greu). Se pare că o scală care este gradată de la 1 la 10 va servi
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este gradată de la 1 la 10 va servi aceluiași scop. Prin urmare, scala Borg a fost adaptată așa cum se vede în tabelul următor. Intensitatea exercițiilor și efectele probabile ale antrenamentului, corespunzătoare fiecărui număr de pe scală, sunt trecute în acest tabel. Înotătorii trebuie să se familiarizeze inițial cu senzațiile fizice și mentale, asociate înotului, la o intensitate sub, egală sau peste pragul lor anaerob, înainte de a putea folosi în mod eficient această scală. Acest lucru poate fi realizat, prin stabilirea pragului anaerob
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
spune să o facă. Marele dezavantaj al acestei metode este lipsa cuantificării sub forma vitezelor de antrenament. Sportivii slab motivați sau supramotivați se pot antrena în mod frecvent prea încet sau prea tare. Fără cunoașterea vitezelor de antrenament, pentru ghidare, înotătorii slab motivați vor supraestima intensitatea efortului, iar sportivii supramotivați vor subestima în general intensitatea efortului. Serii progresive Seriile progresive sunt acelea la care timpul repetărilor devine în mod gradat tot mai rapid, pornind de la începutul seriei, și continuând spre sfârșitul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]