1,329 matches
-
Ediția nr. 407 din 11 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Imaginea miresei, prinsă într-un frumos mozaic situat în centrul localității Movila Miresii, satul meu, rădăcina mea... eseu după o legendă Moto: Fiecare pagină a împlinirilor noastre naționale este adânc înrădăcinată în cutele acestui pământ armonios alcătuit, pe care s-a zămislit neamul românesc, din care s-a hrănit și pe care l-a înălțat adesea la rang de cult, apărându-l cu brațul, cu mintea, dar și cu viața. Pentru
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
foarte agreată la Ashikaga, se dorește ca oina să fie permanentizată în comunitatea Danielei Uchiyama, care a făcut demersuri de colaborare cu Federația Română de Oină, confirmându-i-se sprijinul ca bâta dacică să voiajeze, și să înceapă a se înrădăcina și în Japonia, spre a rodi bucurii copiilor, mai mult decât bastonul de baseball...! Stabilită de peste cinsprezece ani în Japonia, buhușeanca Daniela Uchiyama, căsătorită cu Makoto Uchiyama, și mamă a două fiice, Ayame și Shiori, este cunoscută cititorilor ziarului nostru
BUHUŞEANCA DANIELA UCHIYAMA RENAŞTE OINA ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346866_a_348195]
-
deprinderilor căpătate în activități gospodărești, alături de părinți ori de frații mai mari, mă înarmam cu răbdare, credința și ambiție pentru a depăși greutățile de orice fel. Exemplul de muncă, onestitate, dragoste, dreptate și adevăr al celor din familie, era puternic înrădăcinat în memoria mea și așa a rămas până în prezent. În plus, exemplul dascălilor din clasele primare și din următoarele au avut, întotdeauna, înrâurire benefică. Au fost, în mare parte, modele și repere de viață pentru mine. Drept urmare, viața de adult
INTERVIU PENTRU CITITORII MEI DRAGI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346251_a_347580]
-
au avut șansa de a înfrunta necunoscutul sidefiu prin pânza de păianjen a Occidentului Încrezător și care, dintr-un ghinion înnăscut sau din lașitate, au ales să rămână pe aceste teritorii ale nimănui. Sfârșitul iminent al valorilor culturale, al conduitei înrădăcinate în urmașii poporului român de zeci sau sute de ani, al bunului simț cu care am crescut cei mai mulți dintre cei maturi, ne așteaptă perfid după colț, asemeni unui inamic distructiv care nu așteaptă altceva decât primul semn de slăbiciune. Noi
EDUCAŢIA ŞUBREDĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348307_a_349636]
-
Deschid brațele strigând: - Doamne, ce mult te iubesc!... Heiii! Te iubesc! Te iubesc! Zefirul îți poartă râsul, iar ecoul lui - verde iarbă, descrește între zidurile din voi: - Te iubesc!... esc... esc... esc... esc... esc... Hei, voi!, suflete cu aripi frânte... înrădăcinați în betoane... Ce proști mai sunteți! Referință Bibliografică: Ecce homo! / Mihaela Suciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 653, Anul II, 14 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihaela Suciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ECCE HOMO! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345017_a_346346]
-
acestea și printre ele soluția salvatoare ... clorura de potasiu. Deodată mi-am amintit! Bunul de Sus mi-a pus în minte o informație veche de peste 10 ani, de pe vremea când lucram la nou-născuți. Acolo era o regulă atât de bine înrădăcinată în existența secției, încât toată lumea o respecta cu strictețe: grija de a avea în permanență, mai ales sau cu atât mai mult în perioadele de lipsă din farmacia spitalului, rezerve de bicarbonat de sodiu și clorură de potasiu, câte 10-20
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
măcinat ocupația tătară și pe războinicii lui Hitler. America, în schimb, coincide cu ideologia ei, ceea ce face ca poporul să fie mai eficace, mai unit în muncă, dar face și ca țara și cetățenii să fie mai fragili, mai puțin înrădăcinați în substratul neschimbabil al omenirii.ˮ (pp. 126-127) Referință Bibliografică: Modelul deformat. America de la Tocqueville la Carter, de Thomas Molnar / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2321, Anul VII, 09 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
sfârșit, menirea. Mai știam și despre faptul că, deloc neglijabil, este o violonistă care, doar din pricina jocurilor nedrepte ale sorții, nu o vedem pe marile scene ale lumii, dar faptul că are muzica, înțeleasă în cel mai înalt sens, adânc înrădăcinată în ființa sa intimă, se reflectă perfect în poezia sa și, de ce nu, chiar și în acest volum de proză scurtă, un gen aflat, de mai multă vreme și total pe nedrept, cumva la periferia creației literare. Știm cu toții că
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
puternicii vremii au vrut-o îngenuncheată și docilă, dar au realizat, în cele din urmă că oamenii locului sunt mai tari decât puterea lor armată, mai adânci în crezul lor ortodox decât orice speculație sau curent religios ademenitor, fiind parcă înrădăcinați în pământul ce le-a fost plămadă și în biserica ce le sfințește pământul care i-a plămădit. Cititorii care vor lectura, accesa și consulta rândurile acestei monografii și vor vedea imaginile atât de frumoase ce îmbogățesc imagistic volumul, vor
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – DOUĂ LUCRĂRI DE REFERINŢĂ ÎN ŞI PENTRU ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMÂNE DIN CUPRINSUL EPISCOPIEI MARAMUREŞULUI ŞI SĂTMARULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/373231_a_374560]
-
e „curat și dulce”,„neatins de murdăria gândurilor urâte”( „Simțire”), de parcă ar fi acea iubire edenică de dinaitea izgonirii lui Adam și a Eva din Rai Din universul poetic nu pot lipsi, desigur „cerul ca privirea iubitului”, „dragostea s-a înrădăcinat în suflet asemenea unui copac”, „soarele dragostei noastre”, asfințitul este momentul din „preatârziul” zilei când vine clipa întâlnirii cu cel adorat, dar nu în fapt, ci doar în vis. Starea de veghe din nopțile cu Lună este o moarte aparentă
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
Omul este legat de viață prin instincte și de moarte prin rațiune. Existența morții îl forțează pe om să filosofeze”. Iar din filozofie, cele mai frecvente subiecte sunt despre tandemul Viață-Moarte.Dimensiunea spirituală este și ea prezentă și e adânc înrădăcinată în ființa umană: “Omul, într-un fel, s-a creat pe el însuși - grație înțelepciunii imprimate de forța divinității”. Despre Suflet, autorul s-a pronunțat, de asemenea, destul de frecvent. Locul omului în Univers este un subiect interesant și atractiv, care
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
capăt serii, cu un gest de nerăbdare: - A fost o zi lungă și deosebită pentru noi toți, dar gata! La culcare toată lumea! Noi vom face o mică plimbare, înainte de a ne abandona brațelor primitoare ale lui Morfeu! E un obicei înrădăcinat de veacuri în cultura acestui domn și trebuie respectat cu sfințenie! Mama, lasă totul așa cum e, te rog! Mâine dimineață vom pune totul în ordine, împreună! Promit! insistă ea, amuzată de expresia neîncredere și surpriză de pe chipul mamei. Ești sfârșită
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
fi reprezentat, în locul ideilor radicale, alte idei tot atât de estreme, însă cu totul opuse celor dentîi. Care din doi ar fi avut acum dreptate, X reacționarul perfect sau X radicalul? E clar că nici unul, nici altul. Precum vederile unuia ar fi înrădăcinate în trecut, tot astfel tendințele celuilalt ar fi o expresie exagerată a nevoilor momentane a claselor de jos, încît același temperament, născut când într-o clasă când într-alta, ar reprezenta de o parte ura și invidia demagogică pentru tot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pierzând multe din calitățile lor antice, mai cu seamă acea senină inteligență care-i făcea atât de potriviți pentru artă și știință, au păstrat încolo multe din defectele {EminescuOpXI 189} lor antice, mai cu seamă însă instinctele demagogice, atât de înrădăcinate încît se simt în chiar descendenții deznaționalizați ai acelei rase. Cu tot instinctul acesta, nimic mai puțin decât constitutiv, și care, din contra, e negațiunea oricării mari formațiuni de stat, idealul lor politic e o Grecie mare, cuprinzând poate Imperiul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Crețulescu a caracterizat printr-un discurs starea societății române, a cării însutită înrăutățire e cea actuală. La ordinea zilei era o adresă cătră tron, la care Crețulescu a propus a se adăoga următorul pasaj: E drept a recunoaște că obiceiul înrădăcinat în clasele cele comparativ mai luminate ale societății noastre, de-a dezdemna orice altă profesiune și de-a se îmbulzi în aceea a serviciului public, a adus concurența ce-și fac cetățenii în această carieră la un grad funest moravurilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în cele bune al lui Vodă {EminescuOpXI 329} Cuza, prezident al Constituantei din 1866, prezident de Consiliu sub Vodă Carol. O învățătură vastă, un spirit de o libertate genială, o onestitate superioară până și umbrei vreunei îndoieli, un nume vechi, înrădăcinat în tradițiile unui curat patriotism și, cu toate nesfârșitele necazuri ale vieții sale, totdeauna vesel, amabil, îndatoritor, oricât de obosit, de bolnav sau de supărat ar fi fost: astfel era omul, făcut pentru a împăca urele și prevențiunile dintre oameni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că ea înlătură orice îndoieli asupra moștenirii legitime la tronul României și ca ea - nefiind prevăzută în Constituție - are nevoie de încuviințarea unei Adunări în formele și cu atribuțiile ce le dă Constituția. Această trecere cu ușurință, care îndealtmintrelea e înrădăcinată în apucăturile oamenilor noștri politici, poate fi, într-un moment dat, fatală țării. Oare nu le e de ajuns guvernamentalilor că o asemenea cestiune s-a pus într-un mod serios de presa din țară și de cea străină? Sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
li se îngăduie azi pentru că li se atribuiesc veleități politice pe cari știm că în marea lor majoritate ei nu le au. Cât despre Austro-Ungaria îndeosebi, știm că pe cetățenii români de acolo nici tirolienii nu-i întrec în credința înrădăcinată pe care-o au pentru Casa împărătească. Cu toate acestea condițiile în cari trăiesc sânt mai rele decât a tuturor celorlalte naționalități. De ce asta? Repetăm: pentru că li se atribuie un ideal politic care, precum am relevat-o de mai multe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu toții, de-a ne lovi și slăbi reciproc în folosul altora? Judecând după atitudinea pe care o iau foile oficioase în fața întrevederii celor doi principi dunăreni nu ni se pare probabil că o asemenea convingere ar fi început a se înrădăcina și departe pare a fi ziua în care cunoștința reciprocă să ne inspire respect reciproc și voința de-a hotărî numai noi între noi raporturile și interesele ce ne sânt comune. [ 10 octombrie 1880] ["TOAMNA CU CĂDEREA FRUNZELOR... Toamna cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din sentimentul religios al puritanilor în el, sânt înclinațiuni religioase cari s-amestecă cu putere în maniera lui de-a înțelege natura statului, precum și în modul său de-a viza la soluțiunea cestiunilor esterioare. Tăria și nestrămutarea cu cari se-nrădăcinează în spiritul său convingerile ne arată pe d. Gladstone ca pe idealul unui puternic șef de partid, precum trebuia să răsară din mijlocul unui popor mare și liber, în care curenturile opiniei publice cată neapărat să ajungă la putința de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui Brătianu au trebuit să-l aibă asupra spiritului public; am arătat atmosfera încărcată de electricitate care s-a creat prin demoralizarea conștiințelor, prin necredința în merit, în adevăr, în muncă, pe care sistemul liberalismului roșu a trebuit să-l înrădăcineze în inimi. Dar numai asupra conștiinței poporului s-a exercitat trista influență a ideilor partidului roșu? Ce sentiment cată să se fi înrădăcinat în inima Domnitorului față cu acea categorie de oameni cari ieri l-amenințau și-l batjocureau, azi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin necredința în merit, în adevăr, în muncă, pe care sistemul liberalismului roșu a trebuit să-l înrădăcineze în inimi. Dar numai asupra conștiinței poporului s-a exercitat trista influență a ideilor partidului roșu? Ce sentiment cată să se fi înrădăcinat în inima Domnitorului față cu acea categorie de oameni cari ieri l-amenințau și-l batjocureau, azi îl lingușesc? Din câte am scris noi, adesea a vorbit patima politică, adeseori am discutat cu amărăciune, nu tăgăduim, rolul de regulator pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vibrează sub privirea lui Zamolx, care la un semn "striga stâncelor să cadă" sau mișcă codrii și râurile. Piatra este temeiul toposului dacic: "Nu mi-i ști spune ce mai face țara / Ce Dacia se numea regatul meu? / Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră?" (Odin și Poetul). Astfel, Sarmisegetuza e "înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are un palat de stânce sure". M. Eminescu este un "scald" care face ca pietrele să ne comunice o gramatică
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
să cadă" sau mișcă codrii și râurile. Piatra este temeiul toposului dacic: "Nu mi-i ști spune ce mai face țara / Ce Dacia se numea regatul meu? / Mai stă-nrădăcinată-n munți de piatră?" (Odin și Poetul). Astfel, Sarmisegetuza e "înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă", Dochia "are un palat de stânce sure". M. Eminescu este un "scald" care face ca pietrele să ne comunice o gramatică misterioasă: "Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă, / Arfa a
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
corija: "La tronul cel etern pe scări deschise Stau mândre genii cu lumină-ncinse; L-a Lui picioare în genunchi s-așterne Și-ndreaptă ruga-i milei cei eterne." (Fata-n grădina de aur) Calea genunchiului plecat, a milei, e înrădăcinată în formele creștinismului voievodal din care și-a extras poetul actanții. Dramele eminesciene (Decebal, Bogdan, Mira) sunt construite pe astfel de arhetipuri, însă lectura noastră nu interpretează apocaliptica eminesciană ca "retrospectivă a istoriei mântuirii", ci ca "prevestire a unor evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]