1,535 matches
-
concluzia că modelarea participativă și practica întărită sunt două metode terapeutice confirmate. Prima se bazează pe principiile învățării prin observație (Bandura, 1977), studiile dovedind că este mai eficientă decât folosirea exclusivă a modelelor filmate sau a metodei participative. Tehnica practicii întărite își are și ea rădăcinile în teoria comportamentală, mai exact în condiționarea operantă și managementul situațional. Cercetările au arătat că practica întărită pozitiv și practica însoțită de autoinstruire sunt mai eficiente decât utilizarea exclusivă a autoinstruirii sau a metodei modelării
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
studiile dovedind că este mai eficientă decât folosirea exclusivă a modelelor filmate sau a metodei participative. Tehnica practicii întărite își are și ea rădăcinile în teoria comportamentală, mai exact în condiționarea operantă și managementul situațional. Cercetările au arătat că practica întărită pozitiv și practica însoțită de autoinstruire sunt mai eficiente decât utilizarea exclusivă a autoinstruirii sau a metodei modelării în asociere cu practica întărită (pentru o analiză în acest sens, vezi Ollendick & King, 1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
rădăcinile în teoria comportamentală, mai exact în condiționarea operantă și managementul situațional. Cercetările au arătat că practica întărită pozitiv și practica însoțită de autoinstruire sunt mai eficiente decât utilizarea exclusivă a autoinstruirii sau a metodei modelării în asociere cu practica întărită (pentru o analiză în acest sens, vezi Ollendick & King, 1998). Aceeași autori (Ollendick & King, 1998) au identificat și tehnici care se încadrează în categoria „metodelor de tratament potențial eficiente”. Printre acestea se numără desensibilizarea in vitro, desensibilizarea in vivo, modelarea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
turnând din supa aceea în farfurii. „De altfel, mă întreb de ce le folosesc atât de puțin oamenii de aici...” Le-a salvat și prezența unei copile, o țigăncușă găsită într-o zi, pe jumătate înghețată, pe treptele lor. Zgâria scândurile întărite ale ușii cu degetele ei înțepenite, vinete de frig... Pentru a o hrăni, Charlotte a făcut ceea ce nu ar fi făcut niciodată pentru ea însăși. La piață, a fost văzută cerșind: o ceapă, câțiva cartofi înghețați, o bucată de slănină
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sărutarea păgânei zâne Vineri. 5 2262 Ce vrei, să-mi rup din frunte izvorul de lumine? Amăgitori sânt ochii - furi de-ndulciri străine... În porțile acestea a ochilor aibi strajă: Privire femeiască privire nu-i, ci vrajă. A sufletului pusnic cetate întărită Ea cade înainte-i de vânturi răscolită. 6 2262 Căci ochii sânt fecioare închise în cămări Luminele li-s pline de frică, rușinări; Bobițe sânt de poamă ce port pe ele brumă, Cu gura mea le-aș șterge de bruma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
deveniră supremele căpetenii militare și se proclamară independenți. Petru purta de-acuma-nainte o mică coroană de aur pe cap [... ] și papuci roșii în picioare, ceea ce era numai prerogativa împăratului. Românii cercară mai întîi să surprindă și să ia orașul întărit Pristav din Em, dar nu izbutiră, deci, considerând greutatea și primejdia unei împresurări mai îndelungate, hotărâră a ocoli orașul și a se coborî din-nălțimile și ponoarele Emului la șes. Se aruncară pe neașteptate asupra orașelor grecești (romeice) și a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise și cu ogoarele, ci atacară orașe întărite. În an[ul] 1191 luară Anchialos, siliră Varna să li se supuie, dărâmară cea mai mare parte a orașului Triadița (numită odată Sardica), despopulară Stumbion și târâră cu sine din orașul Nissa o însemnată pradă de oameni și vite. Împăratul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tot meșteșugul cuvenit, cetatea asta dădea un puternic punct de razim pentru baza de operațiune a viteazului Chrysos, care era priceput întru ale războiului și se mărginea numai la defensivă. Acest căpitan prețui pe deplin marea însemnătate a acestui loc întărit, pîn-acuma în părăsire și făr-de nici o garnizoană din partea romeilor; deci el încunjură cetatea cu mașine de zvârlit proiectile de piatră și cu alte soiuri de praștii de tot felul, adună mari provizii de nutreț, bucate și vite în prevederea unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai cu mica trupă de 140 de cavaleri, cu suita lor de arcași și scutieri, precum și cu trupele mai sus-numiților doi tovarăși de luptă, înaintînd cu curaj spre Adrianopol. Înaintarea acestei oștiri de agresiune, cam puțină la număr, contra orașului întărit, a cărui împresurare se hotărâse, a urmat în chipul următor: mareșalul Gottfried de Villehardouin conducea avangarda, corpul principal era sub contele Ludovic de Blois, ariergarda sub bătrânul doge Dandolo. Lucrările de-mpresurare începură cu mare zel, și ei nu cruțară nici o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cucerirea bogatului și importantului oraș Tessalonic, din care apoi avea să puie la cale orânduirea provinciei după gândul și socotința lui și să răpească de la latini orașele ce le ocupaseră. În drumul său era Serras, oraș cuprins, populat și bine întărit, în porțile căruia îl așteptau latinii. Cu toată superioritatea lor în privirea disciplinei, tacticei și vitejiei, Ioannițiu respinse pe cavaleri, deși cu mari pierderi proprii, și când aceștia fugiră în oraș, izbuti prin grabă să pătrundă deodată cu apărătorii prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sălbatice. Războiul pe care-l purta regele român nu era așadar de rând, ci un aprig război de exterminare contra rasei grecești. Când Ioannițiu sosi cu acest plan înaintea orașului Didymotichos și daca văzu orașul așezat pe-nălțime și bine întărit, încredințîndu-se despre greutatea de-a-l lua, hotărî să abată mai întîi râul Hebrus (azi Marița), carele șerpuia împrejurul orașului, apărîndu-l și prevăzîndu-l, prin canale ascunse, cu apă de băut, pentru ca în acest chip împresurarea să fie mai simțitoare și mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cuman [... ]. Conform alianței lor juruite, împărțiră între ei, pacinic și după un program, orașele și ținuturile cucerite. Împăratului Vatatzes i se cuveniră orașele Kalliupolis, Madyta și toată peninsula care intră în mare în forma unei limbi de pământ, apoi locul întărit Kissos și regiunea până la Marița, în fine muntele Gano cu o mică cetățuie; iar Ioan Asan primi toată țara răpită de la inamic care se întinde la nord peste regiunea citată până acum. Amândoi principii își întinseră pustiitoarele excursiuni până sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tot în feliul acesta procede împăratul cu partea sa de trupe contra orașelor și tăriilor câte se rezemau de munții Rhodope și birui în scurt timp însemnatele cetăți Peristitza, Stenimachos și Krytzimos, cari dominau intrarea în munți și erau lucrări întărite înaintate pentru apărarea localităților de dindărătul lor. Numai cetatea Tzepaena, contra căreia înaintară în primăvara următoare (1257) strategii împărătești Strategopulos și Tornikes, rezistă cu succes atacurilor lor și, fiindcă trupa năvălitoare de romei se sperie de marele zgomot și amăgitoarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
având antipatie contra împăratului, pentru că socotea a nu fi răsplătit îndeajuns din partea acestuia pentru meritele sale, uneltea în gândul său trădare, strânse oști pe sama sa, câștigă pe mulți luptători dintre cei ce erau cu simbrie la-mpăratul, încunjură orașul întărit Melenik și, pentru a-l lua, puse-n cumpănă toate puterile sale, întrebuințînd bine toate înlesnirile și foloasele poziției sale. Garnizoana cetății Melenik, comandată de doi oameni cunoscători întru ale războiului și viteji totodată, anume Teodor Nestongos și Ioan Angelos
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care-n clipa când nevoia era mai mare apăru ca vulturul ce se repede din ceriuri. De la Melenik, Teodor Lascaris se-ndreptă spre Tessaloniki, trecu râul Vardarios, năvăli spre Prilapos și rândui toate pregătirile necesare pentru asaltarea și biruirea orașului întărit Belesos, a cărui garnizoană, intimidată prin acestea, capitulând, deșertă orașul, căpătând liberă retragere cu arme și bagaje. Drumul înapoi al împăratului îl ducea peste Neustapolis și Melenikos la Serrae, apoi peste Didymotichos la Adrianopol. Astfel romîno-bulgarii trebuiră să deșerteze toate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și Melenikos la Serrae, apoi peste Didymotichos la Adrianopol. Astfel romîno-bulgarii trebuiră să deșerteze toate orașele și castelele răpite în vremea din urmă de la romei, afară de două, căci nu se mai ținu decât Patmos, cetatea dinlăuntrul munților Achridei, precum și bine întăritul oraș Tzepaena, zidit în punctul unde se ating două puternice șiruri de munți, Emul și Rhodope, prin mijlocul cărora curge Hebrus, numit îndeobște Marița. Patmos căzu curând de armele romeice conduse de Alexios Dukas Philantropenos, pe când Tzepaena se menținu statornică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în ajutor. Aliații năvăliră în Macedonia și Tracia totodată, iar cumanii rânduiți în această din urmă provincie pustiiră și jefuiră c-o sălbatecă cruzime atât regiunea râului Rigina cât și împrejurimile orașului Didymotichos, lăsând însă cumințește de-o parte orașul întărit Adrianopol. Oțărîți prin aceasta și neaducîndu-și aminte de espresa instrucție a împăratului, potrivit căreia nu aveau voie decât a se ține în atitudine defensivă în contra inamicului, cei doi strategi porniră la atac deschis în contra cumanilor. Acești sălbateci luptători, ușor înarmați
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
largul lui și-l umplu de mâhnire. Având grijă de a-și asigura posesiunea și ocupat cu luarea măsurilor cuvenite, acest monarh avea de gând să puie afară de orice cestiune câștigul de țări ce-l avea de la regatul bulgar, câștig întărit încă prin moartea lui Constantin și pe care împăratul voia să-l facă și mai durabil prin încuscrierea cu Lachanas. El puse să observe pe acest din urmă în ceea ce făcea și nu făcea, precum și-ncotro-i bătea gândul și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de lângă Olt și nu se sfiește a crede despre rege că va confirma dania pe de-a pururea într-un mod obligatoriu și pentru. urmașii săi. {EminescuOpXIV 163} Regele Ludovic I pusese cu puțin mai înainte să se zidească castelul întărit al Severinului, să se așeze în el o strajă corespunzătoare și să se înarmeze cu praștii ce ajungeau departe și acuma orândui aceleași dispoziții și pentru Bran (Torzburg), nu departe de Brașov, pentru a apăra intrarea și ieșirea spre Valachia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se căutau pe câmpul de război inamicii unul pe altul. Trupele auxiliare franțuzești veniseră în câmpul de luptă prin Ardeal și Valachia, pre când oastea de căpetenie ungurească au trecut pe la Poarta-de-Fier în Serbia și-n Bulgaria și luase orașele întărite Orșova si Vidinul. Dinaintea Nicopolei se-mpreună oastea creștinilor și începu împresurarea acestei cetăți, care rezista îndărătnică, sperând cu tărie ajutor apropiat. Poziția ei avantajoasă și pitorească între două dealuri lângă un sân de apă al Dunării în care se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici a sta locului, nici a pleca, Baiazid primi espedimentul propus de cumintele vizir Ewrenos (sau Brenezes, cum îi zice Chalcocondylas) după sfatul căruia el amână deocamdată retragerea preste Dunăre, își asigură trupele contra atacurilor inamicului prin ridicarea unei taberi întărite, îl ținu pe Mircea astfel în respect și în nesiguranță de cum ar ieși lucrurile, iar în ziua următoare trecu Dunărea, scutit de tabără fără supărare și fără poticnire. Dar cu aceasta eroul osman și-a încheiat în mod neglorios campania
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împreunară cu Mohamed nu numai craiul Serbiei, Ștefan, ci și alți pași și bei turcești, iar mai cu samă Nestorul lor, Ewrenos beg de la Ienigewardar a fost adevăratul suflet al conspirațiunii contra tiranului Musa; și c-o putere de oști întărită astfel și care inspira respect Mohamed se îndreptă spre sud, unde, în șesul dela Tschamurli între orașele Ichtiman și Sofia nu departe de râul Ikra, se și încinse bătălia hotărâtoare, la a cărei primire Musa, înghesuit din toate părțile, era
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
armate. Dar curând căzu sub lovirile puternicului partid al lui Bogdan și-și află pacea de veci în mănăstirea de la Vaslui. De altmintrelea, de teama tătarilor cutreierători, locuitorii Moldovei nu se prea așezau la șes, ci mai mult în orașe întărite și la margini de codru, se detrăgeau prin aceasta privirilor vecinilor lor și, afară de-o samă de fapte războinice, nu se prea vestea alta de dânșii. Lipsa desăvârșită de orice cultură literară, prin urmare lipsa de pământeni știutori de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai târziu un rol însemnat. În șesul frumos și roditor curmat de râurile Siretiul, Bistrița și Moldova, și anume acolo unde Moldova se varsă în Siretiu, Roman zidi pe-o culme pitorescă un nou oraș de rezidență c-un castel întărit și cu zidurile de împrejmuire ajungând în apa Moldovei, oraș căruia-i puse chiar numele său și unde-și așeză scaunul domnesc. Plin de mândrie de sine, el se iscălea pe documentele, datate din capitala Roman "mare autocrat, stăpânitor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]