629 matches
-
d)Zeaua completă care acoperea tot corpul, precum se vede la unii călăreți, a căror cai sunt de asemene îmbrăcați. Dacii cunoșteau însă și arta de a întări orașele sau lagărele lor precum și aceea de a silui întăriturile vrăjmașilor. La întăriturile ridicate de Daci se pot deosebi două sisteme: unul național, dac; altul învățat de la meșterii romani atrași în Dacia prin Decebal. Sistemul dac consta în încunjurarea locului, ce era de întărit, cu un zid construit din mari bârne de lemn
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de folos pentru apărarea cetăților, fiindcă și piatra o apără de foc și lemnul de berbece, și fiind legată adeseori pe dinăuntru prin bârne de aproape 40 de picioare, nu poate nici să se rupă, nici să se despice.» Aceste întărituri sunt îndeobște înconjurate și de un șanț, peste care duce un podeț ce se poate ridica. Întăriturile construite după sistema romană, constau din lagăre întărite, pătrate sau dreptunghiulare, construite din pietre cioplite, cu patru sau mai multe porți, cu șanțuri
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
fiind legată adeseori pe dinăuntru prin bârne de aproape 40 de picioare, nu poate nici să se rupă, nici să se despice.» Aceste întărituri sunt îndeobște înconjurate și de un șanț, peste care duce un podeț ce se poate ridica. Întăriturile construite după sistema romană, constau din lagăre întărite, pătrate sau dreptunghiulare, construite din pietre cioplite, cu patru sau mai multe porți, cu șanțuri, valuri și propugnaculum roman. La atacul precum și la apărarea cetăților, Dacii întrebuințau aproape aceleași mijloace ce se
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
Apoi fără îndoială că Dacii, având deocamdată de scop a se întări pentru rezistență, nu aveau așa de neapărată trebuința de a-și construi instrumente de asediu, necrezând ei că vor avea nevoie, ba încă așa de curând, a lua întărituri dușmane ridicate în propria lor țară. De aceea pe când sistemul întăriturilor romane se vede aplicat la cetățile dace, mașinile întrebuințate de Romani, nu se văd a le fi fost cunoscute în aceeași măsură. Nu se știe dacă Dacii cunoșteau și
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
întări pentru rezistență, nu aveau așa de neapărată trebuința de a-și construi instrumente de asediu, necrezând ei că vor avea nevoie, ba încă așa de curând, a lua întărituri dușmane ridicate în propria lor țară. De aceea pe când sistemul întăriturilor romane se vede aplicat la cetățile dace, mașinile întrebuințate de Romani, nu se văd a le fi fost cunoscute în aceeași măsură. Nu se știe dacă Dacii cunoșteau și celelalte mașini întrebuințate la Romani pentru baterea cetăților, precum fălcile murale
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și, aruncate asupra dușmanului, aducea dezordinea în rândurile sale. De aceste fuseseră probabil carele acelea, pe care Geții le aruncaseră asupra lui Alexandru cel Mare din piscurile Hemului. Pentru a apăra mai ales intrările cetăților se construiau înaintea porților niște întărituri provizorii făcute din pământ întărit prin legături de nuiele (fașine) precum și prin bârne. Un asemene agger se vede lângă zidurile capitaliei regatului dac. Romanii întrebuințau însă aceste metereze și pentru a închide o cetate dușmană reducându-o prin foame, precum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
era un general foarte prevăzător. Precum el își alesese o puternică bază a operațiunilor sale și un loc ușor de aprovizionat, așa el nu face un pas înaintea lui în teritoriul Daciei, fără a acoperi di-napoile sale cu lucrări de întărituri. Acestea au un caracter de trăinicie de tot pronunțat, lucrate din piatră cioplită, unele din ele chiar cu ornamentări. Dacii se retrăseseră înlăuntrul țării, părăsind după cât se vede cetățile lor de pe lângă Dunăre, precum Lederata, Arcidava, Centum-Putea. Ei însă căutau să
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
atacul Romanilor, care erau apărați de un lagăr întărit. Barbarii lovesc în oameni cu săgeți, în ziduri cu un berbece, dar după cât se pare cu puțină izbândă. Traian oprește aici campania din anul 101 și, lăsând în toate lagările și întăriturile construite garnizoane îndestulătoare, se întoarce într-un oraș din Pa-nonia, pentru a petrece iarna. În primăvara anului 102, el pleacă de aici cu armata lui pe șăici, și coboară Dunărea până la locul unde trecuse în anul dinainte. Împăratul dând exemplul
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
lua un caracter mai înverșunat, atât din partea atacului cât și al apărării. Păduri ne umblate în care legiunile romane sunt nevoite să-și deschidă un drum cu toporul; ponoare, torente și șanțuri adânci pe care sunt siliți să le umple; întărituri ridicate mai la fiece pas și apărate cu o stăruință nemaipomenită îngreunau înaintarea Romanilor. Atacurile Dacilor asupra pozițiunilor romane devin tot mai dese; sângele curge în șiroaie și mai fiecare pas înainte al Romanilor este însemnat prin moartea unui legionar
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ataca pe Daci din această parte a fost întâi scopul său de a le tăia linia de retragere către interiorul țării; apoi Dacii, așteptându-se fără îndoială a fi loviți tot prin partea de mai înainte, grămădise într-acolo toate întăriturile lor, încât Traian era sigur a găsi drumul prin Transilvania aproape liber către capitală. Traian pleacă în anul 104 de a doua oară contra Dacilor. Anul întâi însă îl petrece în Moesia, privighind sfârșirea construirii podului, care nu se putea
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din pământul lor, ca unii ce refuzaseră a se alia cu Dacii , fură cei dintâi ce se închinară lui Traian. Romanii iau după aceea un lagăr întărit al Dacilor construit după principiile artei romane și construiesc ei înșiși mai multe întărituri pentru a apăra capul podului dinspre Dacia. În anul 105 terminându-se construcțiunea podului, Traian după ce săvârșește sacrificiile obișnuite, trece pe el cu restul armatei sale în Dacia. După aceasta Romanii trec un râu pe un pod de lemn , probabil
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
acest tip de relații Între consultant și oracol Îl constituie celebra poveste a „zidului de lemn” povestită de Herodot (VII, 140-145), unde răspunsul oracular face el Însuși obiectul unei dezbateri argumentate Între Temistocles și chresmologi cu privire la adevărata semnificație a acestei Întărituri din lemn, dezbatere asemănătoare celor din adunări și din tribunale. De fapt, este vorba de a găsi ceea ce este „mai bun și preferabil pentru cetate”; și iată cum se ajunge la o paralelă Între formula decretelor cetății („Sfatul și poporul
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ei. Săracă în piatră, lumea lui nordică înălțase un labirint de diguri din pământ întărit cu nuiele pentru a drena mai întâi uscatul, dându-l astfel născător la iveală dintr-o confuzie amniotică și punând elementul lichid la respect îndărătul întăriturilor. Pe vremea când Ian abia învățase să meargă de-a lungul digurilor străjuite de plopi, locuia cu-ai săi în Ouderkerk; numai maică-sa, dusă cu treburi pe la o soră din Rotterdam pentru câteva zile, lipsise de-acasă în fatidica
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
regăsi mai în profunzimea sinelui sau. Primul și cel mai natural "cort" ne e pielea, investită sau dezinvestită cu sensibilitate, îngroșată sau subțiată după nevoi, dacă nu chiar conștiința, dotată și ea cu capacitate reglabilă de reacție și, ca ultimă întăritură a rezistenței la destituire, cu refugiul oniric. Coincid în el slăbiciunea și inatacabilitatea maxime. La porțile alienării, cerberul realității primește botnițe groase de pâslă: doar indiferența ne permite să ațipim în toiul puzderiei lătrătoare de diferențe, cu care lumea se
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
tehnicilor de construcție, nu sunt specifice numai teritoriului românesc. Asemenea așezări întărite de la Fundu Herței, Dersca, Baranga, Ibănești, Tudora și Cobâla, situate pe promontorii cu pante abrupte, au un val de pă mânt și șanțul corespunzător, deasupra valului având o întăritură de lemn, trunchiuri de copaci, dispuși vertical. Locuințele din interiorul fortificațiilor nu diferă nici ca mărime, nici ca tehnică de construcție și material, de locuințele deschise, care formează vatra de locuire a obștii rurale teritoriale. Dacă așezările întărite se constituie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
în cruce. Din peretele dinspre apus, pornește o scară interioară îngustă spre clopotniță. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos lipsește. Naosul are o boltă construită în segment de sferă, arhivoltele fiind cuprinse în planul zidurilor. Bolta naosului este zidită cu întărituri în cruce. Pictura interioară a fost refăcută în anul 1850 de către arhimandritul Chiril de Bizan de la Sinai. Lipsește pictura murală. Catapeteasma este valoroasă, cu cadre executate din lemn de stejar, cu ornamente florale aplicate între registrele icoanelor. Acestea sunt pictate
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de acesta domnitorului Grigore Alexandru Ghica, în care scrie că, el ar fi făcut-o din temelie, împodobind-o pe dinăuntru cu toate cele trebuincioase, pe locul domnesc pe care l-a primit de la Matei Ghica Vodă (1753-1755) și, cu întăritură de la Scarlat Vodă (1757-1758). Tot de aici aflăm că, din alte izvoare, rezultă că biserica ar fi fost refăcută din piatră de un Gheorghe Catargiu, în anul 1814, iar, în anul 1866 a fost din nou reparată radical. În plan
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
a prinde mai ușor peștele" < tc. seyrek [ağ] "plasă (cu împletitura) rară" (seyrek "rar", ağ "plasă, năvod, fileu, rețea"); rom. soft "(sistem de) program(e) pentru calculatoare" < soft[ware] "idem", preluat în această formă din engl. (soft "moale"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, drept, fix", Leder "piele"); germ. Schwarz "(porție de) cafea neagră" < Schwarz[kaffee] "idem" (schwarz "negru"); lat. torta ~ *turta "pâine rotundă și turtită" (> fr. tourte, rom. turtă "idem") < torta [panis] "pâine rotundă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cilindru, separă semințele de impurități, numită și trior; cilindrul respectiv, numit și melc" < germ. Spiral[pumpe] "pompă centrifugă cu carcasă spirală" (v. Avram, pp. 142-143); rom. ștaier "numele unui dans" < germ. Steier[walzer] "idem" (Steier "Stiria", walzer "vals"); rom. ștaif "întăritură la spatele încălțămintei" < germ. Steif[leder] "idem" (steif "rigid, tare, drept, fix", Leder "piele"); rom. șteamp "mașină de lucru pentru sfărâmarea minereurilor" < germ. Stampf[mühle] "idem" (Stampfe "sfărâmare, zdrobire; bătător; zdrobitor", Mühle "moară"); rom. țal "chelner care încasează costul consumației
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pulbere (praf de pușcă), serios deteriorată de o recentă explozie ce ar fi avut loc. Mai important este însă faptul că, la 29 februarie 1860, Ministerul Lucrărilor Publice al Moldovei notifica oficial, în răspunsul pretins de Curtea de Confirmări (sau Întărituri), știrea potrivit căreia "fabrica de praf privilegită dumisale Mihalic de Hodocin este înființată și funcționează; prin urmare, privilegiul dat este lucrător"10. Să fi fost doar un răspuns întârziat al autorităților în legătură cu fondarea întreprinderii, ori informația venea după reparația avariei
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și-l asociase pe întreprinzătorul Moriț Katz, vânzându-i mai întâi jumătate de fabrică 11, iar în luna februarie a anului următor, 1861, renunțând și la cealaltă jumătate, în favoarea aceluiași fost asociat 12. Actul de vânzare-cumpărare, oficializat de Curtea de Întărituri, a și fost publicat în "Monitorul Oficial" nr. 140, din 29 martie 1861. Care vor fi fost motivele reale ale înstrăinării unei întreprinderi pe cât de utilă țării și instituțiilor beneficiare (îndeosebi Armata și Lucrările publice), pe atât de profitabilă celor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cumulate cu altele mai greu de înțeles, aveau să conducă spre amintitul epilog al vânzării integrale a fabricii, la începutul anului 1861. Ca fapt divers și enigmatic, în context, este gestul doamnei Agnes de Hodocin, care comunica Curții de Confirmații (Întărituri), la 15 octombrie 1860, lipsa oricărei "pretenții de zestre" asupra sumei de 12.000 lei cerută de soț, ca pensie anticipată, spre a fi investită 14. Cu siguranță, însă, se poate afirma că dincolo de dificultățile generate de aprovizionarea cu materii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în urmă doar amintirea numeroaselor și variatelor sale inițiative și înfăptuiri. Ultimul semn de viață, confirmat de documentele consultate până în acest moment, datează din ziua de 8 august 1861 și constă în sesizarea pe care vânzătorul o făcuse Curții de Întărituri în legătură cu o inadvertență strecurată intenționat sau nu, de către cumpărător în cuprinsul sus-amintitului contract de vânzare-cumpărare a fabricii de pulbere, publicat în paginile "Monitorului Oficial" din trecuta primăvară; astfel, Hodocin observase că, spre deosebire de versiunea originală a contractului, unde caracterul tranzacției era
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
slujbelor nădăjduiesc, cel puțin, că voi fi cinstit măcar cu un atestat mărturisitoriu. La 11 dechemvri trecut, am fost cerut o despăgubire de la Epitropia de atunce, care, fără a cerceta cheltuielile mele, au căpătat de la Pre Î<nălțatul> Domn o întăritură pe a ei anafora, prin care mi s-au rânduit 200 galbini drept remunerație, care bani pe rând am și primit, declarând totodată însă că nu mă pot împăca cu astă somă, fiindcă numai ținerea familiei mele și cheltuielile extraordinare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și ceara erau obținute de la albinele sălbatice, care-și aveau cuiburile în scorburile copacilor. Așezarea satului și ordinea impusă de existența statului au dus la practicarea albinăritului în stupine și prisăci. Prisacă înseamnă un loc întărit natural, dar și îngrăditură, întăritură făcută de mâna omului. Locul cu stupină era îngrădit pentru a fi apărat de animale și oameni. Un asemenea loc în moșia Vama este în partea dinspre Câmpulung, acolo unde apa Moldovei și-a făcut cu greu loc printre dealurile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]