3,412 matches
-
Frânturi de gânduri și sentimente despre momentul marii sale treceri... Dacă ar fi totuși, să mă bucur de ceva anume în aceste zile, vremuri și momente de reculegere și reflecție, este faptul că iată, de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult
Pro memoria: Nouă ani de la trecerea la cele veşnice a Preafericitului Părinte Teoctist Arăpaşu – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (1915 – 2007)… [Corola-blog/BlogPost/92425_a_93717]
-
sonorităților suav-lascive, ci - înveșmântat în carapacea sonoră a ,,hainelor’’ din metal, purtate de cavalerii medievali, gata de turniruri imprevizibile, însă predispuși la refugii răcoroase de serenade în toiul zilei ori sub clar de Lună - pleacă temerar în lunga ,,Cruciadă’’ de întemeiere a câte unui sonet pentru fiecare zi a anului: 365, la care alipește, în final, Sonetul bisect. Trimițând, cât se poate de limpede, prin titlu, la filozoful ființei: Heidegger, noul nostru sonetist își structurează barosanul volum în 12 cicluri, numele
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
întrebarea: Oare eu încotro să o iau, unde să mă duc ?!, Corneliu Leu se avântă, la nici 16 ani, pe baricadele solzoase ale muncii de reporter și redactor la Pagini dobrogene. Între 18 și 26 de ani, hălăduiește pe șantierele întemeierilor postbelice din țară, ca jurnalist frenetic la Radiodifuziunea Română, unde înființează ,,Radio vacanța”. Concomitent, este student la Facultatea de Pedagogie și Psihologie a Universității din București, apoi la aceea de Jurnaliști Universali. Călit în presa scrisă și audio, accede la
Piatră de hotar: 83 de ani Nu-l plângeţi. Corneliu LEU trăieşte! (Fulguraţii) [Corola-blog/BlogPost/92773_a_94065]
-
în prima zi, și după opt zile, apoi la arătarea din Galileea, când au primit porunca predicării Evangheliei la toate neamurile (Matei 28, 19). În urmă poruncii Domnului, de a vești Evanghelia la toate neamurile, după pogorârea Duhului Sfânt și întemeierea Bisericii creștine la Ierusalim, în ziua Cincizecimii din anul 30, Sfinții Apostoli și apoi ucenicii lor, au început să predice nouă învățătură adusă în lume de Mântuitorul Iisus Hristos. Potrivit tradiției și celor scrise de unii istorici și teologi din
30 noiembrie – Ziua Sfântului Andrei [Corola-blog/BlogPost/93341_a_94633]
-
Recenzie: „Viața Părintelui Calciu după mărturiile sale și ale altora”, Ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești - Bacău, Cu o predoslovie a Înaltpreasfințitului Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania, Editura „Christiana”, București, 2007, 350 pagini... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
prezentate cu sensibilitate de prof. Elena Câmpan. Alături de Cioba Ioan, Fătu Nalațiu Victoria, Feier Nicolae, Gh. Mizgan, între poeții bistrițeni prezentați cu mult entuziasm, Menuț Maximinian este jurnalist și scriitor de vocație, care a activat constant în lumea „Conexiunilor” de la întemeiere până acum, el fiind și redactor al ziarului „Răsunetul” din localitate. Poetul Robert Lászlo, cel mai tânăr director din țară al unui centru de creație, vine din Satu Mare spre a prezenta proiecte, prin care finanțează două reviste locale „Citadela” și
CÂND ARTELE ÎȘI DAU MÂNA LA BISTRIȚA [Corola-blog/BlogPost/93508_a_94800]
-
îi îngroapă pe morți,/ morții îi îngroapă pe vii, / și morții pe morți. Ori, ca să extindem registrul, se poate constata respirația unei anumite rigori etice, urmărită de o culpabilitate imanentă - fond obsesional prezent în opera multor scriitori moderni - ceea ce implică întemeierea substratului pe valoarea imediată a concretului, pe forța lui de a reconstitui ambianța materială a vieții, o valență poetică manifestată și în creațiile lui Uuno Kaillas, care, în „Casa”, mărturisea: Casa mea crește în beznă./ Cine a clădit-o, știe
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
Albă’,București,1935 5 Gh. I. Brătianu, ,,Vicina I. Contributions à l'histoire de la domination byzantine et du commerce génois en Dobrogea’’, în Academie Roumaine, Bulletin de la Section Historique, ț. X, București, 1923 6 Brătianu, Gh.I,,Tradiția istorică despre întemeierea statelor românești[ediție îngrijita, studiu introductiv și note de Valeriu Rapeanu]’’, Editura Eminescu, București,1980 7 Commena, Ana ,,Alexiada’’,Fontes Historiae Daco-Romanae, vol. ÎI C.C Giurescu,,,Târguri sau orașe și cetăți moldovene’’ 8 Diaconu,P,,Despre localizarea Vicinei’’,în
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului In memoriam: Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Epifanie al Buzăului și Vrancei (1932 - 2013) Frânturi de gânduri și sentimente cu prilejul împlinirii a trei ani de la marea sa trecere... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
lovit Cerul al Treilea. Orașul acesta Încă nu e pregătit pentru acel sediu al studiilor superioare la care am visat. Comuna nu e interesată să apară un centru de Învățătură care să nu aibă scopuri negustorești. Bonifaciu a decretat deja Întemeierea unei Sapientia Urbis la Roma. Padova și Bologna sunt prea apropiate și poate că atracția lor asupra tinerilor voștri e prea mare. Nu, mă tem că Cerul al Treilea s-ar fi Întunecat oricum, chiar fără intervenția lui Satan. Dante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
merge pe prima variantă, probabil și pentru că prezumția descinderii regilor merovingieni din sângele Mântuitorului poate căpăta oricând conotații politice imediate. În Întâia jumătate a secolului al XX-lea au făcut vâlvă Mișcarea Sinarhică și Ordinul Frăției Polare, care Își propuneau Întemeierea unui imperiu universal, condus, firește, de Marele Monarh, care va readuce În Franța regalitatea - idee deloc străină și Stăreției Sionului, așa cum apare ea În cartea lui Dan Brown. Spun asta pentru că alți autori - un Jean Jacques Bedu, să zicem - au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ceea ce era frumos. Am ajuns în piață, la statuia ocrotitorului. Era Păstorul cel Bun. Nu Păstorul Necunoscut, ci, cu neobrăzare, Păstorul cel Bun, cocoțat pe o coloană în stil doric, înconjurată de bănci, în amintirea țăranilor răpuși de holeră la întemeierea Băilor Vechi. Iar mai jos, pe malul din dosul pieței, era o singură vilă. Cu debarcaderul, cu pontonul și cu cabinele lângă ea. Deasupra porții se bălăngănea o „Amintire din Stațiune“, iar în vitrină, niște fotografii prăfuite, vreo trei. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
am zis că o astfel de carte concepută Într-o formă rigidă n-ar putea fi citită de francezi. Atunci am căutat o modalitate de a retopi materialul pentru a-i da o formă afină spiritului nostru caustic care, de la Întemeierea Imperiului, a fost constrîns să-și disimuleze atacurile... Brusc mi-am amintit de o carte care mi-a lăsat o impresie de neșters, carte de care au cunoștință doar inițiații și care poartă titlul Dialog despre grîu, de abatele Galliani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
a satului (obștea sătească și moșia sătească pe strămoși și moși, pe bătrâni și spițe de neam.” Această formă de organizare a continuat să existe și după cucerirea Daciei de către romani. Continuitatea obștilor pe teritoriul țării noastre, de la geto-daci până la întemeierea statelor feudale românești - spune P.P. Panaitescu - înseamnă continuitatea poporului român în Dacia ca popor așezat, teritorializat, permanent legat de pământ.” După abandonarea Daciei de către stăpânirea romană, de fapt o retragere strategică la sudul Dunării a armatei și administrației, viața economică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hotarul Runcului (loc runcuit, tăiată pădurea și făcută poiană!) care era în stăpânirea sau folosirea lui Dorog Ungureanul (unul venit din ungurime, din Transilvania). Pentru orientare, vechii locuitori foloseau, fixând ca reper un stâlp din mijlocul satului, bătut acolo de la întemeiere, din sus, din jos, partea de sus, partea de jos, la vale, la deal; sus și deal indica nordul; jos și vale însemna sudul (Iorgu Iordan). Când răzeșii își vând părțile de moșie între ei sau unor boieri, care încalc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua, unele dintre ele, spre cătune, un grup de case așezat într-o poiană (prisacă) obținută prin defrișare. Caracteristica principală a societății românești din secolele al IX-XI, ca și pentru următoarele, până la întemeierea statelor românești, este viața așezată, cu locuințe modeste care puteau fi mutate în cadrul unor hotare stabilite, având ca repere elementele naturale veșnice în timp, și denumiri stabilite pentru principalele elemente de relief. Aceste repere puteau fi „zarea dealului”, „valea pârâului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Filipeni și satul Fruntești din actuala comună Filipeni. Ca număr de locuitori, pentru satele din ținutul Tecuci, ocolul Berheciului, se apreciază o medie de 269 în anul 1912, 291 în 1930 și 316 în 1966. Hotarele satelor erau fixate anterior întemeierii statului Moldova, 80,3% din așezările consemnate de documente preexistau cu hotarele lor fixate. Din punctul de vedere al organizării sociale, vechile sate românești erau sate devălmașe ale obștilor țărănești, apărute încă din perioada destrămării comunei primitive.11 Satele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boier rămas neidentificat, „ Își zice că din gios, unde au fost satul și biserica au pus stâlp, unde și astăzi se numește La Stâlp.” Stâlpul care marchează vatra satului este identic cu „talpa” satului care marchează actul de atestare, de întemeiere a satului, norma juridică în virtutea căreia se exercită dreptul comunității răzășești asupra întregii moșii. în lungile procese dintre răzeșii din Fruntești și boierii Rosetti, răzeșii din Fruntești n-au putut arăta „talpa Frunteștilor”, drept pentru care stăpânirile lor asupra moșiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
satului Fruntești de astăzi. Dacă acest DobromirDragomir, a primit ca danie o „siliște”, adică un loc unde a fost sat sau loc ca să-și facă sat (nu știm de la cine și când), ar însemna ca el, Dragomir, este la baza întemeierii satului, dar în acest caz satul lui Dragomir ar fi trebuit să se numeasc Dragomirești. în textul documentului îl găsim însă, ca reclamant, pe Anton din Fruntești, personaj care apare în mai multe zapise de vânzare-cumpărare, încât este dificil să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toți istoricii români că Transilvania a fost, în tot Evul Mediu și în epoca modernă, un rezervor de populație românească pentru rile Române extracarpatice, recunoscându-se importanța „Descălecatului” pentru formarea statelor medievale șara Românească și Moldova, a transhumanței și a întemeierii de noi așezări de către românii ardeleni, nu numai în Ardealul românesc, dar și în sudul Poloniei, nord-vestul Ungariei, Serbia, Bulgaria și dincolo de Nistru, în stepele nord-pontice, până în Caucaz. Trebuie să admitem că în tot Evul Mediu au avut loc, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
români din Ardeal spre zona de nord-vest a Moldovei care, începând cu toamna anului 1774, va fi ocupată de Imperiul Habsburgic, privind numele de Bucovina. în legătură cu bejenia țăranilor români din comitatele ardelene de la granița cu Moldova trebuie privită și înțeleasă întemeierea satului Lunca din comuna Filipeni, județul Bacău, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, eveniment care comportă o dublă bejenie: o trecere peste munți a numeroase familii românești din Ardeal și așezarea lor în 80 de sate din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de rezolvat această problemă, concretizată în criza de pământ a ranului român: la prima generație de dupăă o împărțire și o redistribuire a proprietății funciare, problema se punea din nou. Loturile țărănești se pulverizau ca urmare a divizării pământului prin întemeierea de noi familii. Lipsa pământului i-a determinat pe țăranii eliberați din servituțile feudale, din clacă și boieresc, s rămână tot la bunăvoința proprietarului boier, care, direct sau prin administratori avizi de avere, impunea condiții greu de suportat. Nu este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în ce privește legăturile economice, cât și cele spirituale, religioase. Legături economice și confesionale s-au stabilit în primul sfert al mileniului al IIlea d.Hr., cu Rusia Kieviană, cu Ungaria, cu state mai îndepărtate, dar aceste relații sau amplificat numai după întemeierea statelor medievale românești. 1.1 Particularitșți ale dezvoltșrii economice în satele care alcștuiescă actuala comunș Filipeni întemeierea statului medieval țara Românească Moldova la mijlocul secolului al XIV-lea a asigurat cadrul politică de dezvoltare a societății omenești din teritoriul cuprinsă între Carpații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sfert al mileniului al IIlea d.Hr., cu Rusia Kieviană, cu Ungaria, cu state mai îndepărtate, dar aceste relații sau amplificat numai după întemeierea statelor medievale românești. 1.1 Particularitșți ale dezvoltșrii economice în satele care alcștuiescă actuala comunș Filipeni întemeierea statului medieval țara Românească Moldova la mijlocul secolului al XIV-lea a asigurat cadrul politică de dezvoltare a societății omenești din teritoriul cuprinsă între Carpații Orientali, Nistru și Marea Neagră, furnizrând stabilitatea și securitatea atât de necesare pentru evoluția socială și economică a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și preferă carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul românescă avem din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității economice sunt cronicarii moldoveni - Grigore Ureche, Miron Costin și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]