1,437 matches
-
îngerii rîvnesc să o pasca Așa s-au risipit că păpădiile Zilele mele colorate și dulci Un pic de amăreala mă cuprinde În răstimpul dintre acum și atunci Uneori a trebuit să merg pînă la capătul drumului Ca să mi se întipărească în suflet Dulceața amară a fînului Alteori nu am mai avut nici un drum Și am luat-o direct pe arătura Mie poate mi-a fost dat firul de iarbă Din care am mușcat fără ură Și în felul acesta Viața
SE PREGATESC COPACII SA INFLOREASCA IARA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361513_a_362842]
-
baie în mare pe acea zi. După mai multe ture în jurul bărcii, a venit din nou la mine, m-a cuprins pe după gât și m-a sărutat cu pasiune, murmurându-mi în ureche: Mulțumesc, iubire! Cuvintele acestea mi-au rămas întipărite în minte, pentru mult timp... Am simțit în ele dragostea și căldura inimii ei... Emoționat, i-am mulțumit și eu, la rândul meu, cu recunoștință, rugând-o să se uite în ochii mei și să citească acolo ce fericire am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363024_a_364353]
-
frământări rarefiate, în jocul bezmetic amintind de caligrafia începutului înstrăinat din prima clipă în care universul s-a contorsionat dezacordându-și mădularele întru eternă sau provizorie concepere, care a început din sfârșit pentru a continua spre capătul însângerat al evoluției întipărite în miezul memoriei, când Cuvântul evadând din placenta veșniciei obosite de așteptare s-a preschimbat, explodând ca un joc de artificii, în nemurire. Anatol Covali Referință Bibliografică: Menire / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03
MENIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363541_a_364870]
-
orânduit bagajele în compartiment, ales ca din întâmplare să fie gol, că doar era un tren personal aproape pustiu, ne-am așezat și am dialogat puțin, fără chef. Fiecare avea gândurile lui. Doar părerea de rău era comună și se întipărise în privirile noastre. Am mers la fereastră. Nu se vedea nimic. Întuneric și atât. Din când în când, câte o luminiță undeva, departe, pe vreun stâlp al căilor ferate ori la vreo casă izolată. La Suceava era puțină animație în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]
-
deja totul, o s-o zăresc cu coada ochiului și o s-o recunosc. După ce semne o s-o recunosc? Nu-mi bat eu capul cu acest amănunt. Ea va fi, nu am cum să mă înșel, i-am memorat ochii. Îi am întipăriți în adîncul ființei mele, privirile ei sînt, de ani de zile, privirile mele. Văd lumea cu ochii ei, simt cu simțurile ei, gîndesc cu mintea ei. Ce-ar zice Licurișca, mă gîndeam, dacă mi-ar citi gîndurile?! Am avut o
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
o s-o zăresc pe stradă pe fetița aceea, și ani de zile chiar am căutat-o, pînă cînd m-am lăsat cuprins de grijile zilelor și am uitat-o, dar undeva, în adîncul memoriei mele, privirile ei mi s-au întipărit pentru totdeauna. Era slăbuță, firavă, cu genunchii mari, strîngea la piept un ursuleț și avea o lopățică de plastic, galbenă. Observasem că nu se juca cu ceilalți copii, nu zicea nimic, mă privea doar și, cînd i-am întins napolitana
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
dincolo de realitate , undeva numai de ea știut... Vica s-a obișnuit greu cu noile fețe ale mamei și fratelui ei, căci erau altcineva, necunoscuți, închiși în ei, nu mai comunicau și ce era mai greu de suportat era tristețea lor, întipărită pe chipurile lor ca o mască a veșniciei... Odată cu reîntoarcerea acasă a celor doi începea un nou capitol din viața Vicăi...o perioadă dificilă, cu responsabilități mari, deși avea dor opt ani: Gigel rămînea doar în grija ei... Singura clipă
DĂ-MI , DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360938_a_362267]
-
putere, m-a cuprins cu ambele brațe pe după gât și m-a sărutat cu patimă, ținând ochii strâns închiși. I-am răspuns, gradat, cu aceeași unitate de măsură. Nici că se putea altfel! S-a retras apoi, dansând cu fericirea întipărită pe toată fața, pentru un duș rapid, nu înainte de a-mi acoperi și apăsa sugestiv partea din față a slipului cu palma făcută căuș, îndemnându-mă să-l dau jos. Am privit în urma ei puțin năucit. Parcă nu o recunoșteam
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
noi. Sfântul Vasile cel Mare ne sfătuiește „să păzim cu mare atenție inima noastră, ca să nu pierdem niciodată grija lui Dumnezeu ori ca să nu infectăm cu imaginații nefolositoare memoria lucrărilor Lui demne de admirat, ci să aducem pretutindeni sensul dumnezeiesc, întipărit în sufletele noastre ca o pecete de neșters, printr-o pomenire permanentă și curată.” Cel liber în Iisus Hristos participă la atotputernicia Mântuitorului Iisus Hristos, în timp ce consolidarea acestui adevăr de către păstor, turmei sale reprezintă succesul unei valori de neprețuit pentru
PĂRINTELE DUHOVNICESC – INIMA CARE POATE DUCE MĂDULARELE TRUPULUI BISERICII LA CER... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364100_a_365429]
-
spre realizările mele simt că aurul strâns în icoane de sfinți și-a scuturat colbul peste cele 13 litere ale numelui meu... și astfel am câștigat pe drept un loc onorabil în tabloul vieții... iar pe chip mi s-a întipărit expresia unei fericiri gustate din plin. Acestea le consider eu realizări demne de a-mi încărca palmaresul sufletesc. - Dar cea mai neplăcută ? Care a fost nereușita care ți-a încărcat ochii de lacrimi în așa fel încât ai simțit că
INTERVIU CU UN AVIATOR , MARIAN COVACHE- PARTEA A VII-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363159_a_364488]
-
Cioran care juca fotbal în cimitirul Rășinari-ului, cu groparul, un om vesel cu care se împrietenise, folosind în loc de minge câte un craniu. „De câte ori nu i-am ținut companie groparului! Nici nu-ți închipui cât de adânc mi s-au întipărit în minte toate imaginile astea ... ” mărturisea Cioran. Avea credința că acest fapt a avut un efect în subconștient, moartea devenind o obsesie pentru el în viață. Se poate! „Întreaga mea viață a stat sub semnul morții”, mai spunea Cioran. Nu
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
mei pentru greșeala mea. - Este un raționament înțelept Desire, însă nu-i bine să te izolezi și să încerci să duci în suflet o durere care poate să te răpună, dacă nu te eliberezi de ea. Ia aminte! Ea avea întipărită pe față o expresie de îndârjire și parcă vorbea mai mult cu sine însuși. Privirea îi era strălucitoare, arzândă, mistuită de focul urii care se pare, o ajuta să se ridice după lovitura primită și să ia decizii cu hotărâre
PETRECERE NEFASTĂ(4) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368498_a_369827]
-
care reușise să obțină aprobarea de a-l însoți pe Iustin la București, era o salvare. Eugen și Iuliana o priveau nedumeriți și și-au strâns mâinile ușor speriați. Mare le-a fost surpriza să vadă coborând, cu mare bucurie întipărită pe chipuri, pe doctorul Emilian Grigore și pe asistenta-șefă Ofelia Bălan. - Ce credeați, dragii mei, că o să vă lăsăm de izbeliște în momente de cumpănă? îi întâmpină Emilian cu brațele deschise pentru a-i îmbrățișa. Uite că mai sunt
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
din țiglă roșie, din care se înalță zvelt și luminos minaretul de culoare albă, ce poate fi ușor confundat cu un far și care te-ar putea trimite la o localizare într-un mediu musulman. Imaginile și culorile ți se întipăresc fascinant pe retină, de la verdele copacilor și arbuștilor crescuți pe panta terasată, la roșul acoperișului, albul minaretului, auriul plajei, albastrul cu nuanțe de smarald al Mării Negre, albul stâncilor de la marginea golfului, acoperit pe anumite locuri de verdele copacilor. Privind atent
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
să ia parte la împărțirea pentru fiecare a câte unei raze de lumină, frumusețe și grandoare a artei spectacolului. Atrag pretutindeni atenția afișe multicolore încărcate de reclame presupuse a fi generale, dar pe afișul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” e întipărită istoria spectacolului, ca argument al succesului nu ca scoatere la încercare a unui program! „Crăciun la Savoy” este un spectacol de excepție dedicat special Sărbătorilor de iarnă, ce se va juca în luna decembrie, după următorul program: duminică 7 decembrie
DE CRĂCIUN, PREMIERĂ CU ARGUMENTUL SUCCESULUI, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367863_a_369192]
-
-și va stinge luminozitatea de soare, prin pizma celor care vremelnic le trec prin față, dar trec în iureș și iau după ei și umbra... Doar unii dintre tinerii actori, ating urmele pe care istoria culturii neamului românesc le-a întipărit, ei atrag asupră-le voia primirii sub aură din partea maeștrilor, numai că aceasta nu se îndeplinește niciodată fără iubire, talent, trudă, așa cum niciodată pe o ramură sălbatică nu se va încrenga mlădiță de rod nobil. Contemporană vremii acesteia în care
ELVIRA DEATCU. ÎNĂLŢIMEA OMULUI ŞI LUCIREA SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367908_a_369237]
-
Articolele Autorului Dintotdeauna, nea Mitică a iubit OMUL și acest lucru se observă de îndată ce începi să-i asculți relatările despre întâmplări și oameni care s-au perindat de-a lungul timpului prin efervescenta-i istorie personală. Totul i-a rămas întipărit bine în minte și în suflet, pentru tot restul existenței sale atât de complexe. Trăind intens o viață neobișnuită, cu furtuni de vise împletite din dorințe și bucurii adunate armonios în cupe de suflet, cu prietenii de cele mai multe ori trainice
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
Sfântului Grigore Teologul care spune: „Chiar dacă rămâi în urma celorlalți ucenici, ca Apostolul Toma ... să crezi măcar atunci când vezi semnele piroanelor”, Sfântul Nichita scrie: „Dacă nu le crezi pe acestea, atunci să crezi luându-te după amintirea nepătimașă a vechilor păcate întipărită în minte. Atunci să știi că a înviat în tine cuvântul virtuții. Iar amintirea nepătimașă este întipărirea celor întâmplate, fără plăcere sau durere, când aducerea aminte a rănilor nu mai doare din pricina nepătimirii la care ai ajuns. Cel ce nu
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
după încetarea oricărei înțelegeri". La cunoașterea în duh se ajunge atunci când cunoașterea se înalță de la cele pământești, (de)limitate, și începe să deprindă o cunoaștere interioară, în rațiunile lucrurilor, ridicându-se deasupra celor materiale, care atrag mintea și o robesc, întipărindu-i formele lor. Pe treapta cea mai înaltă, cunoașterea lui Dumnezeu este prezentată de Părinții filocalici ca fiind cunoașterea în lumina dumnezeiască necreată, cunoaștere a tuturor în lumină. Spiritualitatea Ortodoxă afirmă și susține credința în întâlnirea credinciosului ce se roagă
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
simțurile atavice, făcându-mă să mă simt ca la douăzeci de ani. Am agățat-o într-un parc din centrul orașului. Treceam pe alee și am zărit-o stând singură pe o bancă, cu privirile pierdute și o tristețe adânc întipărită pe față. Mi-am cerut permisiunea, foarte politicos, să mă așez lângă ea și - după acceptul ușor timid - m-am dedicat întru-totul cuceririi ei. Intrând subtil în vorbă cu Maria, am aflat că tocmai se despărțise de logodnicul care, chipurile
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
chiar și teologic. Rugăciunea, cultul Bisericii, are întotdeauna un sens catehetic. Rugăciunile „se adresează minții și sunt elaborate teologic-dogmatic și soteriologic în așa fel încât efectul lor să fie iluminarea sufletului cu înțelepciunea divină și pătrundere ca idei care se întipăresc în gândirea credincioșilor încât prezența divină să fie cu adevărat o prezență harică, lucrătoare în suflet unde se pregătește și se consolidează, în mod experimental ceea ce Biserica numește atât de frumos gândirea credincioasă”32. Rugăciunea Bisericii nu poartă doar doctrina
DESPRE IMPORTANTA SFINTEI LITURGHII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366930_a_368259]
-
de prezența copilului în camera alăturată... Contopire de suflet, de trup, de ființă... Febrilă căutare de clipe de uitare a sinelui... de plăcere absolută, culminând cu urletul surd al împlinirii... Primele raze de lumină o treziră pe Mira, cu surâsul întipărit pe buze. Își simțea trupul obosit, însă sufletul dansa pe acordurile unei dimineți fericite. Își căută ochelarii și mai zăbovi câteva clipe în așternuturile calde, citind. Își va pregăti cafeaua mai târziu... Iar soarele întârzie și el în ceafa munților
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363633_a_364962]
-
deschiși la culoare, și încălțat cu niște adidași negri. Avea o formă cam ciudată de a cerși, nu proceda ca alți cerșetori care se așează la o distanță considerabilă de oameni, și cu un oarecare respect cer având o expresie întipărită pe fața lor precum că ei depind în totalitate de mila trecătorilor. Acest tânăr în schimb era foarte îndrăzneț, se posta foarte aproape de fiecare persoană îi întindea paharul și cerea bani. Deși implora și își așeza o mână pe stomac
PORTRETUL UNUI CERȘETOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364768_a_366097]
-
Albă. În ultima noapte petrecută pe navă, am avut următorul coșmar: mă aflam pe o planetă străină, care nu era nici Pământul, nici cea a Iepurilor. Totuși, mii de cadavre de Iepuri carbonizați, care suferiseră cumplit înainte de moarte, având durerea întipărită pe chipuri, zăceau întinse pe pământ. Apoi o atmosferă grea, toxică, de sulf înecăcios te învăluia, ostilă și periculoasă. Aveam în mâini o oglindă magică. Mă pregăteam să o înfrunt pe Hira aproape cu mâinile goale, dar știam că o
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
imediat, am asistat la spectacolul înfiorător al unei victime transformate în stană de piatră. Un Iepure Luptător, probabil unul dintre puținii care se aventuraseră acolo, stătea cu ochii holbați către infinit, cu o expresie cumplită de groază și de suferință întipărită pe chip, probabil chiar înaintea morții. Dar straniul conglomerat pietrificat mai avea o caracteristică: deși iepurele murise, scotea o melodie jalnică, tânguitoare, terifiantă, către oricine ar fi îndrăznit să treacă pe acolo, la nesfârșit, ca o placă de patefon stricată
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]