497 matches
-
Dej Huedin orașul Huedin Gherla municipiul Gherla Constanta Constanta municipiul Constanta Medgidia municipiul Medgidia Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236016_a_237345]
-
de pe lângă Judecătoria Blaj - Marin Sorinel - Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești - Mihai Iustin - Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea - Bodogai Ioan - Parchetul de pe lângă Judecătoria Marghita - Hach Elenă - Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov - Roncea Elena-Mirela - Parchetul de pe lângă Judecătoria Făgăraș - Reit Raluca Carmina - Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului - Țintea Oana Camelia - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București - Cristea Simona-Daniela - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București - Kuglay Irina Ioana - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București - Bozu Gheorghe - Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 București - Dinu Iulian - Parchetul de pe lângă Judecătoria
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129019_a_130348]
-
să ghicești ce îți mai transmite în afară de vasul cu flori. Fără îndoială și-a format un stil cu puternică amprentă personală detașându-se de colegii ei ...”(Marcel Chirnoagă) Tohăneanu Timotei Traian 1915 1998 Pictor Născut în anul 1915 în localitatea Întorsura Buzăului, jud. Covasna. Studii: Preot la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, jud. Brașov. Debut artistic - 1970 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 51, 52
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în masivele Penteleu, Siriu etc.); Munții Ciucaș, cei mai înalți, alcătuiți din conglomerate, cu vâr furi sub formă de turnuri, creste zimțate și chei; Munții Baiului (între Doftana și Prahova). Pe marginea Depresiunii Brașov se află munții Brețcu în est, Întorsurii în centru și, de-o parte și de alta a râului Timiș, Piatra Mare și Postăvaru, cu înălțimi de peste 1 700 m, alcătuiți din conglomerate și calcare). - Depresiunea Brașov, în nord, care are origine tectonică și un relief de șes
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
articulare, fiind „inerent determinate“. Terminațiile -a sau -ele ale unor nume proprii (Craiova, Videle) sunt numai în aparență articole, ele avînd de fapt rol deictic și de marcare a formei de singular sau de plural, fiind „moștenite“ de la apelativele originare (Întorsura, Mărăcinele, Ponoarele), dar au fost „golite“, prin onimizare, de funcția de particularizare, deoarece individualizarea ca nume proprii este mai puternică, estompînd-o pe cea prin context. Formele aparent articulate ale numelor de locuri (terminate, de exemplu, în -u sau -a) permit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Arad), Tisa-Sil vestri (sat din județul Bacău), Tisașul (văiugă care se varsă în Putna), Dealul Tisei (culmi din Munții Zărandului, în Munții Metaliferi, respectiv în Subcarpații Prahovei), Fața Tisei (vîrf din Munții Metaliferi), Muchia Tisei (culme din Munții Clăbu cetele Întorsurii Buzăului), Tisieu (sat din județul Mureș), Dealul Tisii (culme din Dealurile Ciceului). Numele rîului este atestat în Antichitate sub formele: Patissos, Pathissus, Partiscon, Partisos, Partiscus, Tissas, Tigas, Tisia, Titsa, Tesa, Tisa, Tissa. După venirea maghiarilor, sunt atestate, în documentele latino-ungurești
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
1975, 1-2, 1976, 1-2; Paul Mihail, Zamfira Mihail, Geneza manuscrisului românesc „Desiderie”, secolul al XVIII-lea, din Biblioteca Arhiepiscopiei Craiovei, fond „Mitropolit Firmilian”, MO, 1979, 1-3; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului, un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, Buzău, 1983, 355-384; Dario Racanello, La preghiera di Gesù negli scritti di Basilio di Poiana Mărului, Alessandria, 1986, 244-251; Rugăciunea lui Isus în scrierile starețului Vasile de la Poiana Mărului, tr., îngr. și introd. Ioan I. Ică jr., Sibiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286737_a_288066]
-
pușca pe mînă? După cum știți, e încărcată și face poc! Dacă am fi fost vreo țară mîngîiată de alizeele Mediteranei, nu ridicam pretenții. Dar la noi iarna ține destule luni, pe drumuri nu se poate circula din cauza zăpezii, iar la întorsura Buzăului se bate record după record. Minus 30, minus 31... Temperaturi de performanță în sporturile de iarnă, temperaturi de țuică fiartă la gura sobei pentru români. Prin fața lui Big Brother de pe DN1 circulă în fiecare weekend mașini scumpe, care transportă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
despre contextul teologic interbelic în care își făcea apariția aceasta revistă: "Săgeata duhului pentru a cărui îndepărtare se roagă Sfântul Efrem Sirul rănește, parcă tot mai adânc, pe întâi-stătătorii Bisericii românești. Puși să vegheze la păstrarea Învățăturii, ei caută, cu întorsuri de gând și de cuvânt, să strămute Scripturile, să mute ființa adevărului. Paznici ai dogmei și ai rânduielii, ei schimbă minciuna în adevăr; încearcă predaniile cu boldul înnoirilor fără de cale. În numele Bisericii, dar peste dogmele și rânduielile Ei, teologia oficială
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
și editor. Este fiul Vioricăi Mușina (n. Flucuș), vânzătoare, și al lui Alexandru Mușina, chelner. Urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1969-1973) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1974-1978). Lucrează ca profesor la Liceul Industrial din Întorsura Buzăului (1978- 1989), cultivator și vânzător de flori (1989-1990), redactor la revista „Interval” (1990-1992) și cadru didactic la Facultatea de Litere din Brașov, unde predă literatură comparată și folclor (din 1992). În 1995 obține titlul de doctor în filologie al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
George Racoveanu, Viața și nevoințele fericitului Paisie, starețul sfintelor monastiri Neamțul și Secul, Râmnicu Vâlcea, 1935; Paul Mihail, Traduceri patristice ale starețului Paisie, MO, 1972, 3-4; Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului - un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, îngr. Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 354-384; Nestor Vornicescu, Primele scrieri patristice în literatura noastră, Craiova, 1984; Paul Mihail, În legătură cu participarea episcopului Veniamin Costachi la înmormântarea starețului Paisie de la Neamț, BOR, 1987, 3-4; Paul Mihail, Cuviosul stareț Paisie de la Neamț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
zeugma, anacolutul) și incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7) figuri de gîndire ce apar ca efect al imaginației, raționamentului sau al dezvoltării: prin imaginație (prosopopeea, fabulația
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din Dacia Pontică, Nicolaus Olahus și Cazania lui Varlaam la Inocențiu Micu, Ion Creangă și Gh. Lazăr, Sibiu, 1997; Amintirile mitropolitului Antonie Plămădeală... Convorbiri cu Carmen Dumitriu și Dragoș Șeuleanu, pref. Răzvan Theodorescu, București, 1999. Antologii: Spiritualitate și istorie la Întorsura Buzăului, Buzău, 1983; Pagini dintr-o arhivă inedită. Documente literare, București, 1984. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Trei ceasuri în iad”, RL, 1970, 19; Alex. Ștefănescu, În limitele unei parabole, LCF, 1970, 24; Cornel Ungureanu, „Trei ceasuri în iad”, O, 1970
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
e culmea priceperii unui dresor? I-a ascultă, aici frate, Ce cuvinte încurcate! Ți se limbă, plimba-n gură să spui frământări de limbă. Un vultur stă pe pisc, cu un pix în plisc. Iapa sură întră-n șură la întorsură cu o trăsură cu răsură. Șapte sape late și-ncă alte șapte sape late. Recunosc că eu cunosc o cunoștință recunoscută pentru recunoștința purtată cunoștinței cunoscutului nostru. Toți mă-ntrebă și se-ntrebă de ce Nae când întrebă nu se-ntreabă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
chiar mai este conectarea Brașovului cu Galați Brăila... Ne referim la un demers relativ facil pentru că traversarea munților nu presupune înfruntarea unor bariere naturale. Și nu se cere decât construcția câtorva zeci de kilometri de cale ferată de la Nehoiu la Întorsura Buzăului. Ajunsă în zona Galați Brăila, ar fi necesar ca ruta să se continue ca o punte peste Dunăre spre Tulcea Constanța. Așa s-ar ridica primul pod peste fluviu care să lege Moldova și Dobrogea. Acest proiect realizabil și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și teatrolog. Este fiul Constanței (n. Ionescu) și al lui Titu Ghițulescu, învățător. A absolvit Liceul „N. Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea (1956-1963) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969), fiind, pe rând, profesor de limba română la Întorsura Buzăului (1969-1970), la liceul din Iara, județul Cluj (1970-1972), instructor la Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Cluj (1972-1978), director al Teatrului de Păpuși din Cluj-Napoca (1978-1980), redactor la revista „Steaua” (1985-1989), director al Direcției Teatrelor din Ministerul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287275_a_288604]
-
politice, pe direcția capitalei, Covalact transmite, la nivel local, semnale de implicare în viața comunității. Fără a se face tapaj pe această temă, Covalact a sponsorizat o serie de instituții cu nevoi speciale: școli, spitale, cum ar fi cel din Întorsura Buzăului, fundații dedicate îngrijirii copiilor cu dizabilități. Sponsorizărilor legate de evenimente sau cazuri deosebite li se adaugă cele cu mesaj sociocultural. Au fost sponsorizate edituri, dar și lucrări interesante cu caracter religios ale Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei
[Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
expresiei vizuale din statica permanentei variații a deplasării, transport înecat în accelerație, nocivă orice decelerație, Galbeni oprit în aparență, a și pornit, calculează viteza în suprimarea ei, cerc închis, stările de spirit cedează și ele inițiativa, culme a înșelăciunii! Bacăul întorsură vie a buzăului Nichita, exaltat de semne periurbane, clipirile pe noapte de-a valma, din morminte de lumini pereți de paloare, spațiu la perete gara. Marți, 22 martie, ora 0,10, în sala de așteptare a gării Bacău, tot mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cînd s-a scăl dat, se înfățișează înaintea lui Dumnezeu ca un tînăr de douăzeci și cinci de ani; iar de nu l-a ras, apoi bătrîn rămîne pentru totdeauna. Băț Bățul cu care se întorc mațele la Crăciun e bun de întorsuri*. Băutură Copilului mic să nu i se dea să guste rachiu ori vin pînă nu împlinește un an, că iese bețiv. Sufăr mai ales de băutură oamenii ce au fost unici la părinți. Cel care bea băuturi cu mîna stîngă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mare valoare spirituală, ci și una literară, a fost inclus și romanul alegoric Desiderie, de origine spaniolă, tradus în slavona rusă prin intermediar polon. Repere bibliografice: Paul Mihail, Schitul Poiana Mărului. Un centru ortodox cărturăresc, în Spiritualitate și istorie la Întorsura Carpaților, I, coordonator Antonie Plămădeală, Buzău, 1983, 355-384; Mitropolitul Serafim [Romul Joantă], Isihasmul. Tradiție și cultură românească, tr. Iuliana Iordăchescu, București, 1994, 114-128; Păcurariu, Dicț. teolog., 473-474; Dario Raccanello, Rugăciunea lui Iisus în scrierile lui Vasile de la Poiana Mărului, tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
tătarului” dintre Bocirna și vârful Crucea Mândrii, de la Broasca, în gura Siriului, pe unde tradiția și documentele păstrează și astăzi toponimicele ca muntele Tătarul Mic, Valea Tătarului, Pasul Tătarului, Piatra Tătarului, pe cel mai accesibil drum și pentru cumani, spre Întorsura Buzăului. De acolo, coloana s-a despărțit. O unitate a plecat prin satul Prejmer, numit pe atunci în actele latine Tertillou. O alta a intrat prin Vama Buzăului (Tabla Butii), pe unde se află și astăzi Cheile Tătarului, munții Tătarul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
nestingheriți de nimeni, tătarii au înaintat pe aceleași căi, pe care le cunoșteau din invazia de la 1240, și la 14 ianuarie 1285, ei au intrat în Ungaria, arzând totul până la Pesta, fără a întâmpina vreo rezistență. Prima coloană, plecată prin întorsura Buzăului la Brașov, a avansat pe Târnave, apoi pe Mureș, până la confluența acestuia cu Tisa, pe care a traversat-o, așezându-se tot în Panonia. Cea de a doua a trecut pe la Turda - pe atunci, Ocnele Turzii, Thorda Acna, locuită
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ce tălmăcire mai potrivită (pe care n-ai găsi-o într-o cronică ,de bine") a ,sufletului copilărit" decît gîdilatul, mîngîiere ghidușă? De aici pînă la îndeletnicirea știută a oricărui bufon regal, causeur și moară de glume, e-abia o întorsură de frază. Virgil Ierunca pare să lucreze mai bine portretele în oglindă. De-o parte e modelul, la mijloc vremurile, strîmbe și împingînd la strîmbătate și de partea cealaltă iese ,omul nou", pe care Virgil Ierunca îl descrie, minuțios, ca să
Busola și penseta by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11317_a_12642]