5,364 matches
-
fericire, neapărată nevoie de acest aparat critic. Nici textul lui Șerban Cioculescu nu s-a învechit, stilistic sau informațional, nici aparatul critic propriu-zis al cărții nu necesită precizări sau amendamente. Sistemul de trimiteri gândit de critic este foarte ușor de întrebuințat, servind deopotrivă de note și de bibliografie (datorită trimiterilor multiple, sub aceeași cifră, la aceeași carte sau document). „Cronologia”, care - în intenția criticului - compensează nepotrivirile inerente dintre capitolele biografiei și etapele existenței scriitorului, nu a fost contrazisă nici măcar în detaliu
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
competent explicate în Glosar-ul care încheie lucrarea. Ediția este bine concepută și la nivelul aparatului critic. Ioan Chindriș și Niculina Iacob au editat un text care, în versiunea tipărită la 1900, avea propriile-i note de subsol. Editorii au întrebuințat, așadar, un sistem secundar de trimiteri pentru notele lor, care sunt semnalate prin punerea între paranteze a indicelui și sunt grupate în substațialul capitol Note. Traduceri de la finalul lucrării. Acesta însumează nu mai puțin de 71 de pagini, ceea ce spune
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
de ani este redat cititorului și, mai ales, specialistului de azi. Astfel înfățișată, monografia lui Augustin Bunea devine un dublu document: 1) al unei epoci capitale pentru nașterea națiunii române moderne (episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein fiind primul intelectual care a întrebuințat, pentru a-i denumi pe români, vocabula națiune), și 2) al mediului cultural blăjean la începutul secolului XX, după ce epocile de strălucire dintre 1754 și 1848 trecuseră. În ambele ipostaze, cartea lui Augustin Bunea este demnă de atenție. Ca reconstituire
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
obișnuită de acțiune profesională, după cum aflăm din cartea lui Constantin Bacalbașa Bucureștii de altădată. Iată un fragment edificator: „D. Florescu devenise «om al zilei» ca judecător de instrucție, felul său de a ancheta pe bănuiți, manoperile și toate șireteniile ce întrebuința spre a descoperi crimele, îi creiase legenda. Îmi amintesc că odată, pe când ancheta o ceată de țigani acuzată că omorâse, s-a gândit să înspăimânte pe arestați deghizându-se într-o noapte în stafie. În adevăr, într-o noapte brăzdată
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
de copil al scriitoarei, criticul descifrează formele posibile ale operei, creația ca o latență. De aici, oscilația atât de rapidă a portretisticii feminine între notarea slăbiciunii și a genialității 8. „Geniu? - scrie Lovinescu în portretul Luciei Demetrius - Când am mai întrebuințat cuvântul acesta? Sau cine a mai îndrăznit să îl întrebuințeze decât doar față de morți, și numai ca să poată strivi prin el pe cei vii? Geniu? Își poate lua cineva răspunderea unui cuvânt atât de grav, atât de puțin definit, atât
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
creația ca o latență. De aici, oscilația atât de rapidă a portretisticii feminine între notarea slăbiciunii și a genialității 8. „Geniu? - scrie Lovinescu în portretul Luciei Demetrius - Când am mai întrebuințat cuvântul acesta? Sau cine a mai îndrăznit să îl întrebuințeze decât doar față de morți, și numai ca să poată strivi prin el pe cei vii? Geniu? Își poate lua cineva răspunderea unui cuvânt atât de grav, atât de puțin definit, atât de misterios? Îl voi întrebuința totuși, cu oricâtă primejdie ar
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
a mai îndrăznit să îl întrebuințeze decât doar față de morți, și numai ca să poată strivi prin el pe cei vii? Geniu? Își poate lua cineva răspunderea unui cuvânt atât de grav, atât de puțin definit, atât de misterios? Îl voi întrebuința totuși, cu oricâtă primejdie ar cuprinde el, și mai ales cu toată greutatea delimitării sensului lui” (327). Anonimatul nu este așadar o figură întâmplătoare și accesorie a reprezentării prin care Lovinescu încearcă să edifice comunitatea de la Sburătorul. Nu este eticheta
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
se demonstrează în Notă asupra ediției, Ioan, și nu Ion, cum apare în cea mai mare parte din istoriografia noastră literară. În absolut toate actele și publicațiile din timpul vieții autorului, acesta și-a ortografiat numele Ioan, fie că a întrebuințat alfabetul latin, fie că a recurs la cel chirilic (pe copertă este reprodusă o scrisoare olografă în alfabet chirilic, în care se vede negru pe alb semnătura Ioanu Budai). Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian, Virgil Onițiu - al doilea editor al Țiganiadei
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
lui Musil. Oricâtă precauție s-ar investi într-o călătorie, nu se poate ignora în cele din urmă dacă rătăcim spre noi înșine sau mergem spre Celălalt, pentru a ne îndepărta. Corina Ciocârlie este adepta tensiunii dintre două concepte mult întrebuințate în timp: e vorba despre eros și seducție. Dacă seducția alterează sensul și identitatea, desfăcând legăturile, erosul e cuprindere și procreare. Prin urmare, starea de aporie, de neîmplinire, va defini întreaga literatură a frontierelor. Scriitoarea româno-luxemburgheză nu are în vedere
Frontiera care ne apropie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3396_a_4721]
-
cu acest terț și, conform propriului scenariu, intră în camera sa și se îmbracă. Între ficțiunea autenticistă și planul real granițele s-au dizolvat o clipă. Discuția despre procedee se reia prin glisaj într- o aparent banală discuție despre mijloacele întrebuințate pentru a mânca, furculița și cuțitul vs bețișoarele chinezești. Paul este de părere că aceste instrumente - vezi teoria lui despre pelicula de maximum 11 minute -, influențează atât modul de a găti, cât și conținuturile, adică reflexele mentalitare. Interesantă, dar inconsistentă
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
Vei primi altele, din care vei alege. Dacă manuscriptele ar fi gata complet și s-ar putea să facă aici un stagiu, atuncea le-am completa, eu și Topîrceanu, nu numai cu versurile necesare, eliminând orice poezie pe care o întrebuințează și alții, dar am introduce și bucăți de proză în locul celor mai slăbuțe. Pentru asta ai pune însemnări acolo unde crezi că intervenția și adaosul nostru ar fi necesar. Întâlnirea de care vorbești va avea loc desigur la București. Contractul
Scrisori de la Mihail Sadoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3880_a_5205]
-
adică să confrunte versiunea textelor din ediția princeps cu cele din publicațiile literare, oferind și un inventar complet al aparițiilor prozelor care vor alcătui cele trei culegeri în presa de avangardă din interbelic. Ultima ediție antumă, cea din 1971, este întrebuințată doar pentru corectarea unor evidente erori de tipar, considerându-se pe bună dreptate că o apariție sub cenzură nu poate fi reținută ca reprezentând cu adevărat voința autorului. Este o opțiune restitutivă la care am observat că recurg tot mai
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
sunt, de altfel, specialiști români și francezi de mult acreditați în materie de Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, cu o deplină stăpânire a domeniului și o îndelungată familiarizare cu textul editat. Nu-mi stă în fire să împart epitete, dar cele întrebuințate în alineatul de față au deplină acoperire în realitatea acestui volum al XIV-lea al ediției Fundoianu/ Fondane. Cartea, în sine, este formidabilă. Lui Cioran i se pare - după cum îi comunică într-o scrisoare din 7 mai 1946 doamnei Geneviève
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
a n-o face, voi vorbi călduros d[omnu]lui V. Drăghiceanu. Primiți, vă rog, salutările mele. N. Iorga Vălenii de Munte, 26 septembrie 1927 Stimate coleg 6, Cred că se poate prezenta cineva înaintea unui Colegiu universitar, când a întrebuințat o viață întreagă pentru înaintarea culturii românești și a muncit necurmat treizeci și doi de ani de pe catedra însăși a Universității. Nu cer voturi politice, ele nu pot fi cerute la Universitate, unde chiar conducătorul unui partid politic trebuie să
Câteva epistole necunoscute ale lui N. Iorga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6062_a_7387]
-
Telefonează. T îl întreabă: „- Ești speriat? - Cam”. Alexandra e găzduită peste vară de un prieten al nostru. T: „E ca în sânul lui Avram. Știe cum s-o ia. Noi... Eu, cu bombănelile..., tu, un încuiat...”. Eu: „Eu!?”. Uneori, îmi întrebuințez bătrânețea stând și gândindu-mă la viața mea. E un fel de a mă gândi la mai nimic. Am trecut de la am de lucru la îmi fac de lucru, asta-i tot. Pentru Sorin, viața era petrecerea (pasărea), iar moartea
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3378_a_4703]
-
vicele PNL, Klaus Iohannis, declara în urmă cu o săptămână că Tăriceanu poate reveni oricând în partid. "Domnul Tăriceanu este pe un cal alb cu un steag în mână, bate țara și oricât ar părea de ciudat, domnul Tăriceanu se întrebuințează pentru a vă răsturna de la conducerea PNL, luni dimineața", a deschis discuția analistul Bogdan Chirieac referitoare la președintele Senatului. "Domnule Chirieac, treaba asta se întâmplă de vreo cinci ani, se mai schimbă calul. Sincer, domnul Tăriceanu este cam pe jos
Antonescu, despre ”Tăriceanu, primit în partid de Iohannis” by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30278_a_31603]
-
modernă diferă și pot fi chiar opuse. De pildă, Iosif Naghiu și Vlad Zografi recurg la formula teatrului în teatru, prilej de a reflecta asupra raportului dintre realitate și ficțiune. Ei apelează adesea la anacronismul și la limbajul familiar des întrebuințate de autorii francezi moderni atrași de tematica mitică. În schimb, când reconstituie faptic și chiar textual expunerea lui Titus Livius despre înlăturarea regalității la Roma spre a-și dezvolta meditația despre dictatură și democrație, Horia Lovinescu exprimă programatic refuzul acestei
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
niciodată legături cu lumea, dar parcă nici așa de răzleț și fără nici un căpătâi ca acum nu m-am simțit niciodată. În așteptarea unor zile mai bune, al dumitale, Emanoil Bucuța * [București], 22 decembrie 1944 Moș Ghiță, Iartă-mă că întrebuințez această vorbă prea de casă, care ar face să se ridice sprâncenele într-o gospodărie dorneană de sub munte. Nu găsesc însă alta mai caldă, și mie acum de căldură îmi pasă mai cu seamă. Astăzi vine la mine, ca să mai
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
an întreg, și sper că alți doi ani îmi vor fi de ajuns pentru a o termina, căci nu vreau să părăsesc lucrul început înainte de a-l duce la bun sfârșit. Cred totuși că lunile de vară le voi putea întrebuința, ca și anul acesta, pentru cercetări de arhivă. Din ceea ce am găsit în ultimele zile, mai vrednice de interes sunt patru scrisori ale lui Mihai Viteazul, două originale, către Filip al III-lea și două în copie, către Guillén de
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
și că până astăzi a vândut deja o mare parte din colecțiunile de artă ale tatălui său, contele Giovanni, cunoscut istoric de artă al Umbriei. E deci probabil că pretențiunile proprietarului nu vor fi exagerate. Pentru tratative s-ar putea întrebuința mijlocirea legațiunii noastre din Roma; d[omnu]l Claudiu Isopescu 6, căruia i-am vorbit chiar la Veneția de existența acestei colecțiuni, ar binevoi, desigur, s-o cerceteze mai de aproape și să raporteze asupra interesului ei. Contele Magherini-Graziani îmi
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
de cele ale autorului, care figurează cu cifre arabe. Adăugirile operate de Cornelia Pillat, în ediția a III-a, pe baza manuscriselor din arhiva familiei, sunt și ele semnalate prin „<...>”. Toate acestea se împletesc într-o ediție suplă, ușor de întrebuințat, dar impecabilă sub aspect filologic. Iată că seria de autor Dinu Pillat se dovedește, cu fiecare nouă apariție, una dintre cele mai inspirate inițiative editoriale de după 1989. Pentru că gestul recuperator are o acoperire deopotrivă morală - fiind un act de justiție
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
sunteți în drept să mi-l faceți: vă rog încredințați d[omnu]lui Caragață 3 restul de 1400 de lire italiene câte mi se cuvin pe august și septembrie c[u]r[en]t. El are instrucțiuni cum să-mi întrebuințeze banii. Mulțumindu- vă anticipativ pentru interesul deosebit ce mi-l purtați. Vă mai rog să dispuneți ca banii să-i fie eliberați fără întârziere, deoarece mi-i penibil s-o mărturisesc, mai am de achitat la Roma și în Italia
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
care la Roma a putut, sub îndrumarea domniei voastre, cunoaște o lume nouă. Articolul ce l-am scris în Junimea literară e o infimă dovadă de recunoștință ce o port și o voi purta totdeauna Academiei noastre, mă iertați că întrebuințez acest pronume, dar eu mă simt încă și aici în rândul colegilor rămași în splendida Romă. Dacă d[umnea]voastră ați avea ceva de obiectat vă stau cu multă plăcere la dispoziție. Vă recomand pe d[omnu]l Onciulescu 4
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
puternice accente realiste. De altfel, recursul la tipologie, la caractere și situații universal valabile dramaturgul îl vede drept o condiție indiscutabilă a teatrului adevărat, care să reziste timpului și să treacă de fruntariile unei țări: "Autorul (creatorul) nu trebuie să întrebuințeze exclusiv - mărturisea dramaturgul în același interviu - culoarea pentru a reda specificul românesc. Scena sau personagiul, căpătând o puternică culoare locală, nu mai interesează dincolo de graniță. Creațiunea devine regională. Străinul nu o recunoaște, pentru că n-a întâlnit-o, n-a văzut
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
electorală a înlocuit violență fizică: "Dezbaterea de idei este importantă prin aceea că ia locul violenței fizice ca mod de confruntare între rivali. În democrație, se discută (cu prietenii), se negociază (cu partenerii), se polemizează cu adversarii; dar nu se întrebuințează coerciția pentru a învinge. Acolo unde cultura democratică este înrădăcinată de mult timp, transgresările acestui tabuu au devenit extrem de modeste"11. Dezbateri prezidențiale în România postdecembrista Dezbaterile prezidențiale din țara noastră sunt legate de alegerile organizate după revoluția din decembrie
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]