153,763 matches
-
pregătirea cadrelor de conducere, București - Controlor Tehnic de Calitate,la "Înfrățirea" Oradea - Director la Clubul "Înfrățirea", Oradea (Fondator și primul director) - Director la Casa de cultură din Pădurea Neagră, Județul Bihor - Director la Clubul Tineretului (pasajul Vulturul Negru), Oradea, - Fondatorul Întreprinderii Club Teo Dume Oradea, 1990 mai 17 - Director Întreprinderea Club Teo Dume Oradea (17 mai 1990-17 mai 1991) - Director gen. Club Teo Dume Oradea (17 MAI 1991-17 MAI 2013) - Fondator Cenaclul Ecoul Oradea, la 22 decembrie 1977 - primul meu autograf
TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Teodor_Dume.html [Corola-blog/BlogPost/340202_a_341531]
-
la "Înfrățirea" Oradea - Director la Clubul "Înfrățirea", Oradea (Fondator și primul director) - Director la Casa de cultură din Pădurea Neagră, Județul Bihor - Director la Clubul Tineretului (pasajul Vulturul Negru), Oradea, - Fondatorul Întreprinderii Club Teo Dume Oradea, 1990 mai 17 - Director Întreprinderea Club Teo Dume Oradea (17 mai 1990-17 mai 1991) - Director gen. Club Teo Dume Oradea (17 MAI 1991-17 MAI 2013) - Fondator Cenaclul Ecoul Oradea, la 22 decembrie 1977 - primul meu autograf oferit lui Gheorghe Grigurcu (la insistențele acestuia) pe revista
TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1662 din 20 iulie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Teodor_Dume.html [Corola-blog/BlogPost/340202_a_341531]
-
cu acordul și sprijinul majorității cetățenilor din Bucium Poieni. A fost colectată o donație inițială de 100.000 lei, în timp ce proiectului s-au alăturat cu materiale de construcție firme de prestigiu precum IPEG Deva, Combinatul Minier din Abrud Roșia Poieni, Întreprinderea Forestieră din Câmpeni și altele. Cu o astfel de bază materială, între anii 1985 - 1989 s-au realizat legăturile laterale, podul peste Râul Valea Negrilesei, umplutura golului rămas în urma inundațiilor și parterul clădirii în care urma să funcționeze Muzeul Buciumanilor
LOCUL ÎN CARE ŞTEAMPURILE PRIND GLAS DUPĂ MAI MULT DE 50 DE ANI DE TĂCERE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1495470540.html [Corola-blog/BlogPost/375250_a_376579]
-
automată, ar sta mai tot timpul pe poziția „neutru”; nici demaraj, nici croazieră, nici marșarier; pur și simplu deschis tuturor posibilităților, cu direcție neprecizată, momentan în repaus. Aparent. Căci proiectele cele mai temerare, cele mai încăpățânate obsesii, cele mai solide întreprinderi, cei mai încrâncenați promotori, tot în bine trucata nemișcare își află matca și se rostogolesc prin lume ciorănind, iohannisând, paul-gomând, ca să nu mai vorbim de celelalte metode de-a lua lumea-n piept, fiecare din ele ca un miniportret al
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1367240266.html [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
cei trei primari? Cred că cele 3 orașe pot servi oricând că și model altor orașe din România despre cum sa fructifici la maximum atuurile pe care le regiunea pentru a creste economic. Județul Timiș are peste 35.000 de întreprinderi active pe județ care generează un PIB pe cap de locuitor de 10.926 euro. Județul Arad are peste 15.000 de întreprinderi active care generează un PIB pe cap de locuitor de 8.805 euro, iar județul Bihor are
Dezbatere despre strategiile de dezvoltare regionala cu administratiile locale din cele mai importante orase din regiunea de vest: Timisoara, Arad si Oradea by http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/6-aprilie-2016/Sesiune-speciala-1-(dezbatere)-Dezbatere-despre-strategiile-de-dezvoltare-regionala-cu-administratiile-locale-din-cele-mai-importante-orase-din-regiunea-de-vest-Timisoara--Arad-si-Oradea [Corola-blog/BlogPost/339165_a_340494]
-
maximum atuurile pe care le regiunea pentru a creste economic. Județul Timiș are peste 35.000 de întreprinderi active pe județ care generează un PIB pe cap de locuitor de 10.926 euro. Județul Arad are peste 15.000 de întreprinderi active care generează un PIB pe cap de locuitor de 8.805 euro, iar județul Bihor are peste 25.000 de întreprinderi active care generează un PIB pe cap de locuitor de 6.444 euro. Imaginați-vă ce pol de
Dezbatere despre strategiile de dezvoltare regionala cu administratiile locale din cele mai importante orase din regiunea de vest: Timisoara, Arad si Oradea by http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/6-aprilie-2016/Sesiune-speciala-1-(dezbatere)-Dezbatere-despre-strategiile-de-dezvoltare-regionala-cu-administratiile-locale-din-cele-mai-importante-orase-din-regiunea-de-vest-Timisoara--Arad-si-Oradea [Corola-blog/BlogPost/339165_a_340494]
-
generează un PIB pe cap de locuitor de 10.926 euro. Județul Arad are peste 15.000 de întreprinderi active care generează un PIB pe cap de locuitor de 8.805 euro, iar județul Bihor are peste 25.000 de întreprinderi active care generează un PIB pe cap de locuitor de 6.444 euro. Imaginați-vă ce pol de dezvoltare economică puternică ar deveni regiunea dacă Consiliile Județene din Timiș, Arad și Bihor și Primăriile din Timișoara, Arada și Oradea s-
Dezbatere despre strategiile de dezvoltare regionala cu administratiile locale din cele mai importante orase din regiunea de vest: Timisoara, Arad si Oradea by http://www.businessdays.ro/Evenimente/Timisoara-2016/6-aprilie-2016/Sesiune-speciala-1-(dezbatere)-Dezbatere-despre-strategiile-de-dezvoltare-regionala-cu-administratiile-locale-din-cele-mai-importante-orase-din-regiunea-de-vest-Timisoara--Arad-si-Oradea [Corola-blog/BlogPost/339165_a_340494]
-
feliuri de morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcut...” Și astăzi, după atâtea sute de ani, citirea Letopisețului Moldovei, cu toate evenimentele și întâmplările povestite ca nimeni altul de către Grigore Ureche, reprezintă o întreprindere mai mult decât profitabilă, o plăcere a minții și o delectare a sufletului. Referință Bibliografică: „ ... de la Rîm ne tragem ...” / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2169, Anul VI, 08 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481197795.html [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
nu rare ori pe cei în mare nevoie, dovedindu-se totodată și un bun diplomat. Deși era numit la postul de radio BBC de preotul Florian Galdău „Patriarhul Roșu” iar Patriarhia „Sovrompatriarhia”, tatăl acestui preot, în România, era angajatul unei întreprinderi a Patriarhiei ca paznic de noapte pentru a-și putea întreține familia deportată din Teleorman și cu averea confiscată. Pe autorul Scrisorii deschise patriarhul l-a scos de sub urmărirea securității și l-a numit consilierul său. Cu aprobarea guvernului a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1495675428.html [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
ianuarie 1990, la numai o săptămână de la preluarea guvernului, Petre Roman a pus un diagnostic categoric: industria românească este „un morman de fiare vechi”. A mai spus că „statul își ia mâna de pe economie”, în condițiile în care 90% dintre întreprinderile existente erau întreprinderi de stat. În fond, acesta a fost un îndemn la distrugerea industriei și vinderea fabricilor ca fier vechi sau de a fi „privatizate” la prețuri de nimic către firme străine. Este adevărat că multe întreprinderi foloseau o
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
numai o săptămână de la preluarea guvernului, Petre Roman a pus un diagnostic categoric: industria românească este „un morman de fiare vechi”. A mai spus că „statul își ia mâna de pe economie”, în condițiile în care 90% dintre întreprinderile existente erau întreprinderi de stat. În fond, acesta a fost un îndemn la distrugerea industriei și vinderea fabricilor ca fier vechi sau de a fi „privatizate” la prețuri de nimic către firme străine. Este adevărat că multe întreprinderi foloseau o tehnologie învechită, dar
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
90% dintre întreprinderile existente erau întreprinderi de stat. În fond, acesta a fost un îndemn la distrugerea industriei și vinderea fabricilor ca fier vechi sau de a fi „privatizate” la prețuri de nimic către firme străine. Este adevărat că multe întreprinderi foloseau o tehnologie învechită, dar erau și unele moderne, iar o politică rațională (patriotică) ar fi impus o analiză detaliată și stabilirea de măsuri corespunzătoare. Realitatea este că, în scurt timp, marile combinate de pui și de porci au fost
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
putea să predau ca profesor. De câteva ori am încercat să mă înscriu la doctorat; contactasem pe Prof. Univ. Dr. Constantin P. Popovici, de la Universitatea din București, pentru specialitatea: Teoria Numerelor. Dar nu am primit aprobare de la secretarul PCR de la Întreprinderea de Utilaj Greu din Craiova, unde lucram ca analist-programator. Pe vremea aceea dosarul trebuia parafat de Partid! Apoi, Elena Ceaușescu a dat tot felul de legi restrictive: una a fost blocarea pe timp de trei ani a înscrierii la doctorat
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_lapusneanu_interviu_cu_florenti_anca_lapusneanu_1331174903.html [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
pe timp de trei ani a înscrierii la doctorat pe toată țara. Alta: obligativitatea stagiaturii de trei ani în producție după absolvirea universității. Deși primisem recomandare de la Consiliul Profesoral să lucrez în învățământul superior, nu m-am putut urni din întreprindere. În acei ani fusesem invitat de Prof. Univ. C. Burlacu să predau la Institutul Politehnic din Timișoara, în urma unor articole de matematică pe care le trimisesem la revista lor. Dar legile-mi erau potrivnice. La Universitatea din Chișinău, am avut
INTERVIU CU FLORENTIN SMARANDACHE de ANCA LĂPUŞNEANU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Anca_lapusneanu_interviu_cu_florenti_anca_lapusneanu_1331174903.html [Corola-blog/BlogPost/354295_a_355624]
-
mult nehotărât, am impresia că vrea să îmi ceară un sfat prietenesc. Iar eu, în astfel de cazuri, sunt trup și suflet, gata să-mi ajut amicul. - Îl știi pe domnul Oițerman, fabricantul. Călătorește mult, pleacă unde îl cheamă interesele întreprinderii, e un bun om de afaceri, interprinzător și subtil. Și uneori, cînd îl însoțește și nevastă-sa, îmi încredințează mie cheile vilei, cu rugămintea să stropesc florile o dată la trei, patru zile. Pentru mine nu e o problemă, mai ales
SCHIŢE UMORISTICE (73) – PENDULA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1460855611.html [Corola-blog/BlogPost/384997_a_386326]
-
Sf. Gheorghe Hozevitul care adăpostește moaștele Sfântului Ioan Iacob Românul. Pentru românii care ajung aici este o realizare, cum și este o realizare faptul că sunt aici. - De unde sunte ți de loc? - Sunt originar din Satu Mare. Am lucrat acolo la Întreprinderea comunală - sec ția transport, și venind aici în Israel, am intrat la Cooperativa Egged, care este cea mai mare firmă particulară de transport din lume. Spun asta deoarece noi deținem 5000 de autobuze Mercedes, 236 de Volvo-uri. Dacă o sa-mi
CULTURA PRIN TURISM IN TARA SFANTA, DE VORBA CU INGINER VICTOR CAMIL de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_prin_turism_in_tara_sfanta_de_vorba_cu_inginer_victor_camil.html [Corola-blog/BlogPost/344938_a_346267]
-
este epuizată de lucruri necesare. Ființa are emoții, sentimente, pasiuni, trebuințe, dorințe ce nu sunt rațional necesare chiar dacă se situează uneori la limita stringenței. Calea convicțiunii nu acoperă tot ce este uman. În domeniul emoțiilor și al pasiunilor prezidează persuasiunea. Întreprinderile persuasive, deși se adresează reflexului, sunt și ele rezultatul unei reflecții. “Comunicare jurnalistica negativă” (Editura Academiei Romane, 2010), “Concepte și noțiuni de comunicare și teoria mesajului” (Editura SITECH Craiova, 2009), “Informația de la teorie către știință” (Editura Didactică și Pedagogică București, 2002
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
-i ierte mai mult decât pot ei fura. Zeci de miliarde de euro le stau la dispoziție ca să modernizeze țara, dar ei nu le folosesc pentru că ar trebui să dea socoteală la UE pentru ei. Nu mai există bănci sau întreprinderi autohtone notabile, ci numa filiale a unor bănci și companii străine. Totul depinde de buget și de șansa de a primi contracte privilegiate, bineînțeles în cârdășie. Contractele, examenele, licențele, locurile de muncă, aprobările devin facile numai prin corupție, influență, spaga
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
după perdea, interzis, tabu. Chiar și cei care lupta inpotriva tabuurile, de regulă le reformulează, modernizează pe cele vechi sau crează unele noi, cum a fost cazul iluminiștilor, sau mai recent, al comuniștilor, al globaliștilor. Principiul consecințelor fatale. Fiecare acțiune, întreprindere umană are ca urmare o consecință mai mult sau mai puțin dorită, care la rândul ei generează altele la fel de puțin controlabile s.a.m.d. În trecut acest lanț al slăbiciunilor era definit ca ceea ce ți-e scris, soarta sau destin
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_marile_puteri_viorel_roman_1373637745.html [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
era târâtă în mocirlă. Cu toate acestea, marile sale proiecte continuară să prindă viață. În timpul dictaturii sale fură construite Canalul Dunăre-Marea Neagră, metroul din București, baraje și hidrocentrale, locuințe pentru tineret, avu loc extinderea și înfrumusețarea orașelor, crearea de mari întreprinderi, uzine, fabrici, rafinării, fu demarat un amplu program de captare al Siretului și de descărcare a sa printr-un canal în Câmpia Bărăganului care deveni grânarul Europei. Apoi începură lucrările de reamenajare ale râului Dâmbovița care traversa capitala, precum și realizarea
XXVII. NĂLUCA ŞI DICTATORUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429893900.html [Corola-blog/BlogPost/357750_a_359079]
-
Biserică, mărturiile Sfinților din închisori, caracterul vremurilor pe care le trăim, relația Bisericii și statului cu organizațiile mondialiste etc.) erau puțin sau deloc abordate în public. A vorbi depre asemenea teme, acum câțiva ani, era la noi în țară o întreprindere temerară. Pe acest fundal a apărut, așadar, practica folosirii Internetului pentru a ,,descongestiona” atmosfera de îmbâcseală, de pasivitate, de nepăsare față de problemele vremii. Cu siguranță, nu se poate nega acest rol pozitiv al Internetului. Este însă un rol care capătă
DESPRE ILUZIA REZISTENŢEI ORTODOXE PRIN INTERNET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_iluzia_rezistentei_ortodoxe_prin_internet_stelian_gombos_1326373661.html [Corola-blog/BlogPost/361833_a_363162]
-
de pădure, chiar am îndrăznit pe faleza superioară, la miez de noapte. Doamne, câtă nebunie! Și cu cât eram mai nebuni, cu atât îmi plăcea mai mult. Dar cel mai mult îmi plăcea tot pe canapeaua din biroul lui. Vuia întreprinderea...Nici nu ne-am dat seama că se prinsese toată întreprinderea de aventura noastră. „Fostele”, acum părăsite, nu suportau afrontul acesta jignitor. Mai ales, cu cine? „Cu searbăda, tăntăloaica de dactilografă?” „Șleampăta asta, cu un cur cât un cuptor țărănesc
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
noapte. Doamne, câtă nebunie! Și cu cât eram mai nebuni, cu atât îmi plăcea mai mult. Dar cel mai mult îmi plăcea tot pe canapeaua din biroul lui. Vuia întreprinderea...Nici nu ne-am dat seama că se prinsese toată întreprinderea de aventura noastră. „Fostele”, acum părăsite, nu suportau afrontul acesta jignitor. Mai ales, cu cine? „Cu searbăda, tăntăloaica de dactilografă?” „Șleampăta asta, cu un cur cât un cuptor țărănesc?” „S-a blegit directorașul nostru, fă! S-a prostit de tot
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
a blegit directorașul nostru, fă! S-a prostit de tot!” „Mă, să recunoaștem că e dreptu’ lui. Da’, cu cine, fă, cu cine? Cu ștearsa asta la care nu se uită nici un bărbat? Trebuie dată afară, că a stricat prestigiul întreprinderii!” „Să-i spunem lui Nicușor să-l ia pe director pe linie politică, să-l amenințe cu o plenară.” „Ba nu, dragă, să-l pună-n discuție la județeana de partid. Dacă-i spune asta, face pă el, directorașul nostru
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]
-
hohote, pe fața mea nu citeau nici un gest. Tăceam și țăcăneam la mașină, până termina și marțafoaica de țăcănit care pleca bosumflată că nu m-a prins în jocul ei murdar. Cât privește pe Nicușor, secretarul organizației de bază din întreprindere, care le degustase și el, după ce se plictisea taurul de ele, le-a refuzat înțelept: - Vedeți-vă, mă, de treabă! Vreți să bag întreprinderea în rahat? Credeți că numai ea va fi scuipată? Hai, liniștiți-vă, că se satură repede
CAP. 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1484822715.html [Corola-blog/BlogPost/383076_a_384405]