337,758 matches
-
însușirea Dumnezeirii e de a nu avea nimic comun cu minciuna și când nu ne îndoim că legată de făgăduința nemincinoasă e totdeauna siguranța reală a ceea ce El a făgăduit”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 34, PSB, vol. 30, p. 333. footnote>. Faptul că invocarea prin rugăciune se săvârșește înainte de împărtășirea harului, „e mai mult decât o dovadă că ceea ce se săvârșește se și îndeplinește de Însuși Dumnezeu. După cum cei ce se roagă
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
făcut făgăduință (Ps. 138, 2; Lc. 24, 49), iar mărturia acestei divinități o constituie minunile Sale. De aceea, nu există nici o îndoială că Dumnezeu e de față în Taina aceasta”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, pp. 333-334. footnote>. Cufundarea de trei ori în apa Botezului, în numele Sfintei Treimi Prin întreita cufundare în apă sfințită, în numele Sfintei Treimi, se împărtășește sufletului harul iertării păcatelor iar cel ce primește Botezul devine membru al Bisericii. Botezul este
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
a existenței dobândirea vieții adevărate, reproducem, prin turnarea peste noi a apei în locul pământului și prin întreita scufundare în acest element, harul dobândit prin învierea cea de a treia zi”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 335. footnote>. Continuând ideea, Sfântul Grigorie scrie: „... de aceea ne afundăm de trei ori în apă și ne ridicăm de fiecare dată în sus, închipuind prin afundare și ridicare îngroparea cea mântuitoare și
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
o preamărire pe care numai El o putea avea, tot așa, de noi depinde a avea la îndemână apă, a ne afunda în ea și a ieși de acolo curățiȚi”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 336. footnote>. Se nimicește prin imaginea înecării răutatea „ce s-a încuibat în firea noastră - desigur nu o nimicire completă, ci o întrerupere a continuării ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
PSB, vol. 30, p. 336. footnote>. Se nimicește prin imaginea înecării răutatea „ce s-a încuibat în firea noastră - desigur nu o nimicire completă, ci o întrerupere a continuării ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 35, PSB, vol. 30, p. 335. footnote>. În apa baptismală este înecată viața păcătoasă a omului În Exodul mântuirii creștine prin Taina Botezului și a Euharistiei, trecerea Mării Roșii, în care urmăritorii - slujitorii lui Faraon sunt înecați, preînchipuie
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
împrăștiere, respectiv, o reîntoarcere a trupului la stihiile pământene din care fusese luat. Iar ceea ce se află în această stare, nu se pierde, cu toate că așa ceva trece dincolo de înțelegerea noastră simțuală”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 8, PSB, vol. 30, pp. 301-302. footnote>. Prin Botez, „ne dezbrăcăm de tunicile din piele și ne îmbrăcăm în Hristos”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XXXII, PG XLIV, col. 1004D. footnote>. Sfântul Grigorie afirmă că
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
am fost. Despre cel ce rămâne același, nu știu cum s-ar putea crede, că a devenit alt om, câtă vreme în el nu s-a schimbat nici una din trăsăturile lor caracteristice”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 40, PSB, vol. 30, p. 344. footnote>. Sfânta Evanghelie zice despre cei născuți din nou că acelora li sa dat putere să devină fiii lui Dumnezeu (In. 1, 12). A ajunge, însă, fiu al lui cuiva „înseamnă în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
te-a născut. Iar dacă ai primit pe Dumnezeu în tine și dacă ai ajuns fiu al Lui, atunci arată că în tine se află Cel ce te-a născut”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele cuvânt catehetic sau despre învățământul religios, cap. 40, PSB, vol. 30, p. 345. footnote>. În alt loc, același scriitor patristic susține că „noi numim pe Dumnezeu Tată dar El ne poate spune: «Dacă tu ai fi fiul Meu ar trebui ca și viața ta să
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
citim? Nu citim pentru a găsi o diferență între autor și narator. Asta e o prostie! E treaba teoreticienilor literari. Pe noi ne interesează ce comunică literatura din punct de vedere al valorilor umane. Dacă aș face o reformă în învățământ, asta aș face - niște manuale în care elevilor să li se furnizeze informații despre lecturile și viața autorilor, despre mediul în care autorii s-au format și despre conținuturile literaturii. Literatura trebuie să comunice ceva, nu să fie o formă
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
comunicarea, limbajul direct. Ar fi bine să știm și în ce context a fost scrisă Dorința sau Lacul. Ceea ce nu ar însemna să explicăm poezia prin biografie, ci să facem legătura între cele două. Ce a adus rău reforma în învățământ, cu aceste manuale alternative, se datorează modei structuraliste care a făcut ca în manuale să existe o inflație de teorie, în pofida istoriei și a biografiei. Ca parte a istoriei, este necesară revenirea la judecarea literaturii ca formă culturală. Literatura trebuie
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
Mihail din Craiova, de curând restaurat, și au cuprins manifestări de anvergură: Sesiunea de comunicări științifice cu tema Limba română și mass-media, temă de mare actualitate la care au participat un mare număr de specialiști - academicieni, profesori universitari și din învățământul preuniversitar, critici și istorici literari, scriitori, directori și redactori-șefi de reviste culturale din țară și din străinătate, între care Dumitru Radu Popescu, Gheorghe Păun, Daniela Tarniță, Adrian Cioroianu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Dumitru Radu Popa, George Stanca, Nicolae Panea, Ovidiu
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
Păun, Daniela Tarniță, Adrian Cioroianu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Dumitru Radu Popa, George Stanca, Nicolae Panea, Ovidiu Ghidirmic, Gabriel Coșoveanu, Constantin M. Popa, Mihai Duțescu, Mihai Ene etc. În deschiderea manifestărilor, prof. univ. dr. Daniela Tarniță, președinta Comisiei de cultură, învățământ și educație din cadrul Consiliului Județean Dolj, a salutat prezența invitaților și a subliniat importanța Revistei „Scrisul Românesc“ în cultura olteană și națională și contribuția profesorului universitar Florea Firan, cu o activitate bogată și meritorie, un adevărat exemplu pentru generația tânără
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013 [Corola-blog/BlogPost/93772_a_95064]
-
obârșii la Bălți (în România Mare), dar și la Bârca (Dolj), născut dintr-o iubire mijită în Transilvania, desăvârșită în Moldova de peste Prut, apoi răsădită în Oltenia bunicului său patern și a tatălui: Constantin, făurari de școli și apostoli ai învățământului și spiritului românesc, pe Valea Dunării de mijloc și a Jiului de jos, sub geana antică a Culturilor neolitice Cârna și Vădastra. Intrare în istorie. 1408-2000 este titlul celei dintâi nestemate, cu care se deschide subcapitolul Elegii urbane. Autoarea intră
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
foarte puțini și foarte slab argumentați sau fundamentați, dar iată, în schimb, care sunt argumentele noastre, ale celor mult mai mulți și dreptcredincioși, pentru menținerea ei acolo unde îi este locul, adică în școala românească: - Prezența orei de religie în învățământul de stat este conformă Constituției României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
celor mult mai mulți și dreptcredincioși, pentru menținerea ei acolo unde îi este locul, adică în școala românească: - Prezența orei de religie în învățământul de stat este conformă Constituției României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
îi este locul, adică în școala românească: - Prezența orei de religie în învățământul de stat este conformă Constituției României, care prevede în art. 32. alin. (7): „Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învățământul de stat și particular, predarea religiei este asigurată
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege.” De asemenea, este conformă Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învățământul de stat și particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.” - Disciplina religie se predă în școlile de stat potrivit Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care prevede în art. 32 alin. (1): „În învățământul de stat și particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.” - Disciplina religie se predă în școlile de stat potrivit Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinților sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia și confesiunea
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
în art. 32 alin. (1): „În învățământul de stat și particular, predarea religiei este asigurată prin lege cultelor recunoscute.” - Disciplina religie se predă în școlile de stat potrivit Legii Învățământului nr. 84/1995, republicată, art. 9, alin. (1): „Planurile-cadru ale învățământului primar, gimnazial, liceal și profesional includ religia ca disciplină școlară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinților sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia și confesiunea. - La solicitarea scrisă a părinților sau a tutorelui legal instituit, elevul
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
La cerere, în situația în care conducerea școlii nu poate asigura profesori de religie aparținând cultului din care fac parte elevii, aceștia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparțin.” - Prezența religiei în sistemul de învățământ românesc nu este o inovație a perioadei post-decembriste. Legea instrucțiunii publice din 1864, care a stat la baza învățământului românesc peste trei decenii și care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea și gratuitatea învățământului (după
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
parte elevii, aceștia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului căruia îi aparțin.” - Prezența religiei în sistemul de învățământ românesc nu este o inovație a perioadei post-decembriste. Legea instrucțiunii publice din 1864, care a stat la baza învățământului românesc peste trei decenii și care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea și gratuitatea învățământului (după Suedia, Norvegia, Prusia și Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveției, Bulgariei, Serbiei, Franței), așeza religia la loc de cinste între
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
de învățământ românesc nu este o inovație a perioadei post-decembriste. Legea instrucțiunii publice din 1864, care a stat la baza învățământului românesc peste trei decenii și care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea și gratuitatea învățământului (după Suedia, Norvegia, Prusia și Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveției, Bulgariei, Serbiei, Franței), așeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învățământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât și în cadrul învățământului secundar, gimnazial și
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
care a fost una dintre primele legi din Europa care instituiau obligativitatea și gratuitatea învățământului (după Suedia, Norvegia, Prusia și Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveției, Bulgariei, Serbiei, Franței), așeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învățământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât și în cadrul învățământului secundar, gimnazial și liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116). - În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepția Franței, religia este disciplină școlară, sub diferite denumiri: Educație religioasă (Austria, Danemarca, Germania
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
obligativitatea și gratuitatea învățământului (după Suedia, Norvegia, Prusia și Italia, dar înaintea Marii Britanii, Elveției, Bulgariei, Serbiei, Franței), așeza religia la loc de cinste între obiectele de studiu, atât în cadrul învățământului primar unde se preda catehismul (art. 32), cât și în cadrul învățământului secundar, gimnazial și liceal, unde se preda „religiunea” (art. 116). - În majoritatea statelor Uniunii Europene, cu excepția Franței, religia este disciplină școlară, sub diferite denumiri: Educație religioasă (Austria, Danemarca, Germania, Grecia și Irlanda), Educație moral-religioasă (Anglia), Morală și educație religioasă (Portugalia
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]
-
Irlanda), Educație moral-religioasă (Anglia), Morală și educație religioasă (Portugalia), Educație religioasă și morală (Luxemburg), Creștinism, Religie și Etică (Norvegia), Religie sau etică (Belgia), Mișcări ideologice religioase (Olanda), Religie (Finlanda, Italia și Spania). Astfel, statele Uniunii Europene promovează un sistem de învățământ care valorifică potențialul educativ al religiei pentru modelarea conduitelor sociale si individuale. - Pentru menținerea disciplinei religie în planurile-cadru ale învățământului liceal, ca parte a trunchiului comun, în cadrul campaniei Patriarhiei Române „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” s-au primit în anul
Ora de religie din şcolile româneşti – factor al discriminării sau mijloc şi operă culturală a spiritualităţii?!… [Corola-blog/BlogPost/93769_a_95061]