1,669 matches
-
Genunchi spre-nchinare și sufletul miere Cu tălpi fără carte și tălpile culte Aleargă pe câmpul cu mâinile-ntinse De-atâta sfidare a ternelor oase Copii în refugii cu gânduri prinoase Privesc printre garduri cu voci neatinse Salubră tăcerea pe strada-nvechită Își cere schimbare în frâiele firii Cuțitul stă-n coaste te cere-nfrățirii La slujbă și ochiul târăște o sită Mistifică-ți viața la masa din tine Așează culoare pe-o frunză-nnorată În lingura clipei o ploaie-nnodată Privește oglinda
MISTIFICĂ-ȚI VIAȚA de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368622_a_369951]
-
surprize în prezentul relativ /apleacă-te spre mine, în astă noapte, mai lasă-mă să ies din viața mea, s- o pot privi din altă parte!/ și cuprinsă de o pasiune scenică se dezlănțuie/atunci mă prefăceam într-o cămașă învechită, să îți ascund golurile adâncite în piept și trăgeam perdeaua cutremurată până la celălalt capăt al păcatului/. Fiecare poezie, fiecare vers e-un simțământ trecut, pierdut și regăsit, /o cunună împăcată, să ne șteargă-n veci durerea, o iubire așteptată, să
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
ȘCOALA PĂMÂNTULUI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1294 din 17 iulie 2014 Toate Articolele Autorului La Școala Pământului, Unde am venit să învăț Dăruirea, Răbdarea, Compasiunea, Și Iubirea necondiționată, Profesorii Nu-și pregătiseră lecțiile... Ei Doar preluaseră concepte învechite, Altele decât legile sacre ale Universului. Multe veacuri am pierdut Să ni le însușim... Între timp, Am uitat a zbura, Am uitat ce-i Iubirea... Astăzi Se fac întreceri păgâne Între îngerii-copii, Ca între gladiatori, De parcă Nu și-ar avea
LA ŞCOALA PĂMÂNTULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349025_a_350354]
-
durere moștenită, / Din ură strânsă-n calendare, / Din cea speranță de ispită, / În bobul pâinii din hambare, // Din datina ce ni-i lăsată / Și din colindul uns cu miere, / Din focul sacru de pe vatră, / Cu doina coaptă în durere, // Din învechitele icoane / Cu muc de sfântă lumânare, / Din șirul nesfârșit de IOANE, / Pierdut în mărgini de uitare, // Din teascul clipei care-i dusă, / Și din porunca tăinuită, / La grinda vremilor îi pusă / Averea noastră moștenită, // Cu un cuvânt de-mbărbătare / La
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de farsa „cupoanelor de privatizare” și cumpărarea întreprinderilor de către salariați prin metoda „PAS”, altă farsă servită oamenilor de rând de către HP-politrucii cu mentalitățile lor din comunism. Cunoaștem rezultatul acestor farse. Ce putea să iasă din privatizarea unor întreprinderi cu tehnologii învechite și productivitate scăzută, mană cerească pentru jaful managerial? Așa au fost aduse în prag de faliment și vândute străinilor pe nimic, contra comisioanelor grase încasate de politicienii noștri corupți, nepricepuți, fără viziune strategică și grijă pentru viitorul țării, ostili interesului
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
partide de stânga sau de dreapta? Eugen TOMAC: Dacă ar fi să ne comparăm cu partidele de dreapta, PMP se deosebește de aceastea prin 3 lucruri fundamentale: PMP este un partid al schimbării (în timp ce alte partide persistă în diverse clișee învechite), PMP este un opozant dur și consecvent al guvernului Ponta (în timp ce alte partide fac o opoziție comodă pentru PSD) și PMP este partid - partener al președintelui Traian Băsescu (în timp ce alte partide nu sunt sau nu mai sunt). Pe scurt, vom
INTERVIU CU EUGEN TOMAC – PREŞEDINTELE PARTIDULUI MIŞCAREA POPULARĂ de DAN BOANŢĂ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347969_a_349298]
-
cetăți mustește trecutul vinul negru răscolește oseminte de revoltă-n amintiri eu rămân o creangă de timp care zgârâie cerul dezgolit de zilele frunze încet mă întristez picură lacrimi de rouă prin firul iebii uscate cotul tău pe pervazul ferestrei învechite tresare tăria lemnului te doare înfipt în piele de toamnă privesc ceața în depărtări cum se zbate găndul meu tresare și suspină prin umbre întunecate de colțuri spre iarnă simt cum ziua dispare prin vara trecută simt dor și durere
SEPTEMBER de VIOREL MUHA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348189_a_349518]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > AMINTIRI, AMINTIRI Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 2107 din 07 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Amintirile-mi cer să mai scutur de praf învechitul lor vraf de ciudat efemer. Am dorit să le las în uitare, să șterg șoapta lor și s-alerg doar în ce-a mai rămas. Dar cu cât am fugit mai departe hoinar, gustul lor dulce-amar mai pregnant l-am
AMINTIRI, AMINTIRI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350241_a_351570]
-
din fier negru din cer vor veni, vor stăpâni noul Pământ și vor ucide! Scurtă va fi bucuria vieții, a anunțat Soarele nostru galactic, văzătorul singuratic, cel care are mama, dar nu are început și vede tot din vârful Piramidelor învechite ale Soarelui, care s-au trezit și urcă în cer vârful lor mare și sunt acum în activitate intensă, luminând tot văzduhul. Când rasa aceasta ciudată de Zburători și de Arhonți înșelători, de Oameni demoni și de Oameni îngeri, vor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
dimensiune. Dimensiunea spirituală - tot ceea ce m-a preocupat până acum, mi-a absorbit timpul și energia. Așa că...sunt pregătită să încep altceva... A sosit ceasul începerii unei noi activități; să-mi dau „ochelarii” jos, să renunț la tot ceea ce este „învechit” . Trebuie să-mi precizez, clar, punctul de vedere, poziția pe care o ocup... O!, nu; nu-i vorba de ierarhia socială..., este vorba de ierarhia spirituală! Căci, a-ți menține ființa în „dualitate”, te poate lăsa, în continuare, dezorientat și
ACEASTA ÎNSEAMNĂ SĂ FII STĂPÂNUL PROPRIULUI TĂU DESTIN! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366062_a_367391]
-
clipei”, ochii răniți „de fulgere străine”, toate acestea își pun amprenta pe suflete ( Cum plânge cerul în noroi). În aceste circumstanțe, până și cuvântul e înstrăinat, și lumina e smerită și, în liniștea severă a dimineții, vine ora sentinței (Cuvinte învechite). Există și poeme de dragoste de o frumusețe negrăită, cum ar fi: În sângele-mi albastru ... sevele pământului s-au cuibărit ... în care poeta își simte sufletul: „ca o câmpie / cu grâne ce s-au pârguit...” Poeta se poate mândri
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
magaziile cu efecte militare. Fiecare își ia în primire lenjeria de corp de un alb dubios, pantaloni și vestonul din postav gros, roase de instrucția celor de dinaintea lor, bonete militare cu stema țării în frunte, veste kaki, centuri din piele învechite și grele îngreunate de catarame din fier și bocanci și mai grei cu talpa țintuită în potcoave soldățești menite să oblige soldatul român la un pas ferm, energic, astfel încât inamicul să se înfioare încă înainte de a avea intenții războinice, atunci când
VII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365287_a_366616]
-
cuvinte", cât mai scurt sau chiar deloc Sau, eu sunt poate-nvechită cu gându-mi adhoc...? Când citesc câte o "perla"..., vers în ecuație Mă' ntristeaz-așa Poeme fără punctuație! Nici majuscule nu sunt, la margine de rand Sau sunt poate, "învechita" pînă și în...Gând? Îmi cer scuze, de-i așa și mă voi retrage. Gândul care-mi face grevă, voi lăsa în pace... Să rostească tot ce vrea, chiar de nu vă place Unora sau altora; gândul nu-mi va
GREVA GÂNDULUI de DOINA THEISS în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365342_a_366671]
-
lor, al studenților căminiști, cei puși la treabă au fost chiar ei. Odată pornit, tăvălugul inteligenței a devenit de neoprit. Cei în cauză, căminiștii, s-au gândit la binele moral al celorlalți care, ar fi putut rămâne cu o conștiință învechită, retrogradă. Nu numai că s-au gândit dar au și acționat. Au solicitat rectoratului ca toți studenții, fără drept de apel, să facă de serviciu la cantină în rând cu ei. Că i-o fi pizmuit sau nu pe cei
XXIX ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365387_a_366716]
-
de praf - părăsite de viață, vestigii celebre rămase vremii suvenir. Merg înainte... fără cuvinte, ducând cu mine câteva amintiri, poze cu oameni și gândurile ei. Înaintez cu încredere pe sub cupole și turnuri imense distruse, reclame și cimitire de lucruri scumpe învechite. Norii trăiau în aceeași balanță cu timpul, într-o nebună, nebună speranță de veșnicie - un echilibru jilav stabil. Umezeala-mi germina gândurile și visele; în cotloanele uscate ale sufletului îmi creștea dorința de-a întâlni oameni! Merg mai departe... peste
DRUMUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365451_a_366780]
-
Acasa > Stihuri > Momente > PRINȚESA PRIMĂVERII Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 426 din 01 martie 2012 Toate Articolele Autorului O caleașcă învechită, cu roțile scârțâind, Se apropie prin ceață, printre gene-o văd venind. Caii merg mușcând zăbala și se opintesc pe rând, Mai nechează câte unul, aburi scot pe nări suflând. Nici birjarul nu mai poate biciul să-l plesnească-n
PRINŢESA PRIMĂVERII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365245_a_366574]
-
ca mine, Dureri, mistere, nonsensuri am în pagini Și îmi doresc ca cineva să mă citească. În grabă, tu m-ai răsfoit fără răbdare Și printre rânduri mi te-ai strecurat, Te-ai enervat, spunând că sunt prea triste, Prea învechite-s pentru tine, Ai rupt bucăți apoi din mine Și într-o clipă ai vrut ca să mă arzi, Scrisul din mine, nu poate să distrugă. Chiar și la sufletul meu te-ai gândit, Să-i faci ceva, cum ști tu
CENZURĂ SI SĂRUT de COSTI POP în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365269_a_366598]
-
prezentat cum unele cuvinte comune5au avut în trecut sensuri care azi sunt necunoscute de cea mai mare parte a oamenilor din zona Mehedinți, chiar și a locuitorilor unde acestea au fost atestate. Ele prezintă azi accepții considerate de majoritatea vorbitorilor învechite, care au corespuns vieții patriarhale a satului, susținut de economia autarhica și sunt actualizate în creațiile literare pentru a da un colorit arhaic evocării. Așadar, să evocam de Ziua Limbii Române, la începutul mileniului trei, bogăția de cuvinte regionale sau
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA, DESPRE GRAIUL LOCAL DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364944_a_366273]
-
în: Ediția nr. 963 din 20 august 2013 Toate Articolele Autorului Cu gardul gârbovit de vreme Se-apleacă într-o rână casa Și din rărunchi puternic geme Prin iarbă, ruginită, coasa... Oftează ușa scârțâindă, Când o deschizi încetișor, Trecând prin învechita tindă; Roșesc mușcate în pridvor. Auzul ți-a slăbit și-ți pare Că timpul pentru tine-a stat, Nu mai aștepți nicio schimbare, Doar pe copiii ce-au plecat. În tăvălugul vremii prinsă Rămas-ai ca o lumânare, Cu flacără
ICOANĂ DIN ALT VEAC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364994_a_366323]
-
și de mucegai m-a întâmpinat făcând să-mi grăbesc pașii spre terasă... In zadar am căutat-o... nu am găsit-o! Ceea ce am găsit acolo sus în renumitul hotel Unirea, a fost, un restaurant rece, neprimitor cu un mobilier învechit și cu o droaie de chelneri care se plictiseau... Tot ce văzusem până în acel moment în orașul meu iubit, îmi lăsase un gust amar, foarte amar pe care îl simt încă și acum... Cu speranța în suflet am pornit spre
CINE A ”VÂNDUT” ORAŞUL? de DOINA THEISS în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364967_a_366296]
-
în mine, Râul șopotind e, reîntors în mare. În mine strigă vremi afunde, Între pagini mi-ai rămas un semn de carte. Nu știu nici umbra ce te ascunde, Cu ani sfioși cu tot ai rămas departe. 06-07-11 Port zilele-nvechite Îmbogățit cu-a vârstei mele cruce, Port zilele învechite la chimir. Un „Vrăjitor din Oz” parcă mi-aduce Suspinele prelungi când te respir. Ademenit de-a vremurilor curse, Părea că țin în mâna mea dârlogi; Înspăimântând regatul Marii Urse Pe
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366689_a_368018]
-
și i-a condus la o prietenă de-a ei, propietara unei case nelocuită în care, de curând, îi murise mama. * Încântarea de peste zi, când și-au aranjat lucrurile în casa mobilată, a devenit noaptea coșmar. Casa este bântuită. Lemnul învechit al mobilei, obișnuit cu singurătatea de până atunci, pare să se tânguie. Deasupra lor, în pod, totul sună a vraiște intermitentă. Starea de neliniște a sufletului bătrânei a lăsat urme, vizibile a doua zi, pe fețele lor. Încercarea prin care
XXXII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365521_a_366850]
-
și el momente divine, și el a închinat multe poeme marilor personalități literare, dar ceea ce îi unește îi și desparte! Iată, bunăoară, pentru Apollinaire, găsește o formulă-șoc. Reflintextul este realizat tot în cheie onirică, dar totul este îmbrăcat în limbajul învechit al lui Gala Galaction, pe care nu și-l mai amintesc decât filologii-specialiști. Theodor Răpan a scris despre Apollinaire așa cum a scris și Marquez despre Macondo al lui, numai că poetul teleormănean așază poemul său în cheie onirică și, în
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
am iubit și alături de care mi-am petrecut întreaga viață.” Încă din prima poezie, poetul se simte” ca o fântână de aer din care/din când în când mai scot cu respirația/ câte o suflare de poezie/ cu acest coș învechit al pieptului/ care-și pierde printre coaste/ ca o ciutură spartă/ versurile cele mai frumoase”. Și, da, versurile din acest volum sunt încărcate de frumusețea cuvântului, de sensibilitate, de iubire, ce își strigă durerea ce nu doare pentru că ele s-
POEZIA BIOGENETICĂ A POETULUI DAN TIPURIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366149_a_367478]
-
ulterior a fost preluat și în viața civilă în toate țările vestice. În domeniul afacerilor internaționale, aplicarea conceptului «win-win» a fost cumva forțată de evoluția politică a țărilor în curs de dezvoltare: dacă mai înainte în acestea erau livrate instalații învechite, deja folosite timp de decenii în țările dezvoltate, după 1980 au fost refuzate astfel de investiții și s-a cerut - și s-a impus - numai livrarea celor mai noi dezvoltări tehnice inclusiv a întregului know-how pe baza cărora instalațiile au
CASTIGA) de RADU MIHALCEA în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350484_a_351813]