687 matches
-
aplecă În față. — Ridică-mi puloverul. — Nu vreau. Și-l ridică singur la spate și se aplecă din nou. — Uită-te, Maria. Asta nu-i din nici o carte. Nu pot să văd nimic. Nici nu vreau. Pune-ți degetele pe șale. Simți cum degetele ei ating gaura aia imensă În care ar fi Încăput o minge de baseball, cicatricea grotescă rămasă de pe urma rănii În care chirurgul Își băgase tot pumnul cu mănușa de cauciuc cînd i-o curățase, cicatricea care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
gaura aia imensă În care ar fi Încăput o minge de baseball, cicatricea grotescă rămasă de pe urma rănii În care chirurgul Își băgase tot pumnul cu mănușa de cauciuc cînd i-o curățase, cicatricea care se Întindea dintr-o parte a șalelor În cealaltă. Simți cum Îl atinge Înăuntru și se cutremură brusc. După cîteva secunde ea-l strîngea tare-n brațe și-l săruta, iar buzele-i erau o insulă În marea albă de durere care trecuse deodată peste el, strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu berze. Una fuma și ne făcea semne cu aripa. Noi eram pe acoperișul primăriei, într-un picior. Tanti Mizi însă clocea într-un cuib de surcele și ne striga, parcă, să vedem dacă vine schimbul, că o mănâncă rău șalele. Acesta-i semn de iarnă lungă și grea. ...treaba mergea strună. Secretarul de stat Scileanu își făcuse abonament pe un an la camera roșie. Când avea vreo urgență chema șoferul, traversa în goană Pța Victoriei, Pța Matache și frâna scrâșnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și am încercat să-i masez mâinile și gâtul. Dar exact atunci o luară durerile și pe Bunica. Bunicul se ținea cu greu să nu țipe, iar Bunica scâncea: și pe mine mă doare! uite-aici mă înțeapă! aici la șale, unde-am avut zona zoster, freacă-mă și pe mine puțin pe mâini că așa mă ustură...uite, Leo, aici, între coaste, o durere așaaa... nu stiu cum. Încercam să-i masez și să-i alin pe amândoi, dar nu aveam decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
între Avocat și Poet, care se baricadaseră, fiecare, dinapoia câte unui scaun. Șobo avansează preferențial către Dănuț, chitind un punct nevralgic, neacoperit, cu lama ridicată. Cling-clang! Un clinchet...! Șișul mortal cade pe sol, iar atacatorul se frânge și el de șale și se prăbușește ca pietroiul, pe rotule, străbătut de spasme! În spatele său, baba cea hoțoaică și huiduită toacă din buze repede-repede, boscorodind numai ea știe ce. De sub tron, cei patru motani se aruncă asupra ei înverșunați, dărăcindu-i abaua broboadei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ieșire.) Ar trebui să începem imediat să transvazăm aerul în containere. Inginerul superviză transferul în butelii a aerului comprimat care se găsea în rezervorul principal a lui Nostromo. ― E tot? întrebă Ripley când Parker se ridică, obosit, cu dureri de șale.. ― Tot ce vom putea transborda! (Arătă cu degetul rândurile de rezervoare.) Nu pare enorm, dar e oxigen extrem de comprimat. Iată un supliment de aer de care ne vom bucura la o adică! ― Bravo! Să nu uităm să încărcăm și câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
coborând spre față, ce includea și nasul. Aveam senzația că în partea stângă a capului am o gaură neagră, pe marginea căreia mă aflu, gata să cad în ea, aveam senzația de dezechilibru. Și mai aveam și niște dureri în șale, în partea stângă, mă dureau oasele, că nu le puteam atinge. În momentul respectiv eram fanatic, de religioasă: băteam 50 de metanii, zilnic, citeam sau recitam rugăciuni permanent și eram prezentă la biserică la orice manifestare cu enoriașii. Mam supus
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
un prosop de bumbac, cu care înfășuram tot capul. După câteva ore, aruncam frunzele de varză. Cu acest tratament, durerile de cap au dispărut cam într-o lună și jumătate. Treptat, s-au atenuat și au dispărut și durerile din șale, fără a le trata. Aceasta a dovedit că toate durerile mele aveau o cauză comună și că organismul uman este un tot unitar. În această lună și jumătatea am băut ceaiuri de : - urzici plus coada calului, pojarniță, - coada șoricelului, - salvie
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
am preparat friptură la cuptor. Peștele s-a prăjit în propria lui grăsime. Și am mâncat toată săptămâna numai pește. Vineri mi-a adus cineva o ciocolată mare și am mâncat-o și pe aceasta. Mau apucat niște dureri de șale ,care continuau pe axa picioarelor în jos, de nu îmi găseam o poziție în care să stau să nu mă doară. Mi-am adus aminte de indicațiile părintelui Sebastian Kneipp, referitoare la gută. Nu am mai mâncat nimic. Am lăsat
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
răgaz organismului să elimine deșeurile rezultate din metabolizarea peștelui și ciocolatei. Am băut ceai de coada calului. Sâmbătă și duminică am mâncat câte a felie de pâine neagră, pe zi. Începând de vineri, de la declanșarea durerilor, mi-am pus, la șale, comprese cu frunze de varză albă proaspătă zdrobite: am pus un prosop pe pat, pe el am pus o folie de plastic, peste care am pus frunzele de varză și m-am așezat cu șalele dureroase peste frunze. La interval
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
durerilor, mi-am pus, la șale, comprese cu frunze de varză albă proaspătă zdrobite: am pus un prosop pe pat, pe el am pus o folie de plastic, peste care am pus frunzele de varză și m-am așezat cu șalele dureroase peste frunze. La interval de o oră, schimbam frunzele de varză cu altele proaspete. Conform indicațiilor părintelui Sebastian Kneipp, am băut mai mult de un litru de suc de varză pe zi. Sucul de varză mi s-a părut
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
fugă. Ei o iau înainte, adăugă depărtîndu-se. Așteptau, îngenuncheați sub ploaie, la câțiva metri de șosea, ascunși sub bălăriile pipernicite. Camioanele treceau, parcă tot mai rar, cu farurile stinse. După vreo zece minute, Iliescu se ridică brusc și, plecat din șale, începu să alerge. Îl văzură cum se pierde în întuneric. - Să fiți gata, domnule elev, șopti Zamfira, că acum e rândul dumneavoastră. Să lăsăm să treacă și camionul ăsta. Acum! șopti el din nou câteva clipe în urmă. Acum! Săriții
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mai strigat o dată "Schnell!, ne-au făcut cu mâna, apoi au pornit-o spre vale. - Nu mai înțeleg nimic, spusei urmărindu-i cu privirea. Ce vor să facă? Vor să iasă înaintea rușilor sau a romînilor? Lixandru se înălță din șale. - Nu e vorba, spuse, galbenii ăștia sânt buni și ei. Dar dacă n-a fost comoara pe care a visat-o el, Moșu nu moare. Și se va tot chinui, se va tot chinui, așa cum se chinuie de patru ani
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
obișnuită, povestea, în dreapta și în stânga, cum că eram subțire ca un lujer de floare ; je l’écoutais sans mot dire, numai eu știam ce știam ; ce se mai opintea madam Ana cu baierele corsetului ! îndoia piciorul, mi-l proptea de șale și împingea, și trăgea, și împingea, și trăgea... — îmi încarci sufletul cu păcate, coniță Sofica ! se văicărea. Se văicărea, cum au ele obiceiul : li se pare că dacă te vaiți arăți mai distinsă. Este drept că și doctorul Rădulescu, atunci când
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
de lucru. Apucă cu mâna firele de grâu, le taie cu secera și le face snopi. Ziua a trecut repede! E seară!... Moș Ion are mult de secerat, dar va mai secera și mâine. Se ridică în picioare, își îndreaptă șalele și pleacă'nspre casă. Din sat se aude lătratul câinilor. Își mai privește o dată ogorul, vede snopii așezați în formă de colibă. Ajungând în sat, i se pare firea încremenită. Afară de lătratul câinilor, nu se mai aude decât sunetul tălăngilor
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
descusută!"... Bejan s-a ridicat în picioare, la fel de unduitor-șovăitor ca și Bărbulescu; colegii îi ziceau Burlan. Da, tu, a zis instructorul Cerchez. Tu ce părere ai de toată situația asta de care v-am vorbit?" Burlan stătea rezemat moale cu șalele de pupitrul băncii din spatele său, cu o lucire de panică în privirea sticloasă. Se străduia să rămână în picioare. "Ei! l-a îmboldit instructorul, iritat. N-ai nicio părere?" Eu cred că... a îndrăznit Burlan. Și a rămas cu vorba
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Tău și țin legămîntul Tău; 10. Ei învață pe Iacov poruncile Tale, și pe Israel legea Ta; ei pun tămîie sub nările Tale, și ardere de tot pe altarul Tău. 11. Binecuvintează tăria lui, Doamne! Primește lucrarea mîinilor lui! Frînge șalele potrivnicilor lui, și vrăjmașii lui să nu se mai scoale!" 12. Despre Beniamin a zis: "El este prea iubitul Domnului, El va locui la adăpost lîngă Dînsul. Domnul îl va ocroti totdeauna, și se va odihni între umerii Lui." 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
în a. 1875. Rog deci ca în prezența unui funcționar al bibliotecei să mi se pună de urgență în vedere dosarele pentru timpul gestiunei mele, spre a-mi estrage datele necesare. Primiți, domnule bibliotecar, asigurarea considerației mele M. Eminescu D-șale Domnului Bibliotecar Central Iași 158 [VERONICA MICLE] Botoșani, 30 august 8[76] Dulcea mea amică, Adormind seara cu gândul la tine și deșteptîndu-mă dimineața tot cu el, aș putea să-ți, scriu toată ziua fără ca să obosesc, dacă cititul nu
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
păros și bobotit. Femeia sta pasivă . . . apoi deodată îl mușcă pe gură . . . . . . Lică, cu mâinile subțiri și tari o apucă până ce brațele slabe și falangele îi pârâiră pe oase . . . Mușca, lupoaica! Apoi simți muchea mesei de lemn că-i taie șalele ... o împinse de perete . . . Ada auzi hârșâitul bluzei de zidul văros, și tencuiala, glodind-o, intra prin haine și carne cu fiecare bobită de grunz . . . ,,Țigancă" . . . gândi Lică . . . "Țigancă", mestecă iar în gura care apucă arțăgos ca a unui câine
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de maiouri lipite, de dans și contorsiune. Oyral era un fel de sugestie de la scenă la sală. Deștepta în spectator multiple senzații care zăceau în el latent. Orchestra făcea să tresalte tot jazz-ul pe care-1 poartă oamenii în mușchii șalelor și, astfel, melodia le da, complezent, înapoi ceea ce anume împrumutase de la ei. La auzul lui Oyral quartetul Schmidt fusese cuprins de o veselie frenetică. Singură, imună, doamna Schmidt privea cu indulgență cum acești oameni serioși erau deodată cam "șui", cum
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
continuu s-o mângâi, s-o dezmierd, pe tot corpul, de sus în jos și de jos în sus, de la gât la glezne și de la glezne la gât, de la sâni până la fese și de la fese până la sâni, de la burtă la șale și de la șale la burtă. Și iar. Și iar. O văd, o simt, cum se zbate,într-un tremur abea perceptibil.Și simt, și cât îi este de bine. Apoi, coboară într-un somn profund și liniștit. Ca liniștea din
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mângâi, s-o dezmierd, pe tot corpul, de sus în jos și de jos în sus, de la gât la glezne și de la glezne la gât, de la sâni până la fese și de la fese până la sâni, de la burtă la șale și de la șale la burtă. Și iar. Și iar. O văd, o simt, cum se zbate,într-un tremur abea perceptibil.Și simt, și cât îi este de bine. Apoi, coboară într-un somn profund și liniștit. Ca liniștea din miez de codru
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
făcându-se doar că-l ajută pe tăietor care, pe rând, scotea gălețile cu o funie. Cu ochii ca două masline între cutele de piele, tăietorul privea blazat peste nasul ciuruit, aflat într-o stare violacee. Slab și aplecat din șale, dânsul declara gros din capul locului : „Eu, dacă nu beau un chil de vin pe zi, apoi atuncea nu-s om”. Având toți aceeași părere, Voicea făcea cheta și pleca după băutură. În tovărășie, căpitanul apăruse mai târziu. Se ivise
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
președintele striga candidații care așteptau încordați; le bâțâiau picioarele iar buzele li se desfăceau în zâmbete albe, stranii. Având capul ca o tobă, unul dintre ei se auzi strigat. Cu ochii stacojii și fața roșie, își duse mâinile în lungul șalelor, luă o poziție de drepți, se strâmbă, zâmbi și, din roșu, albi. „Solomon Mironel !” se auzise timbrul cultivat al președintelui. Din nou roșu ca vișina putredă, candidatul se îndreptă cu aer de condamnat spre ușă. În spatele său, cu fața plină
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Julius se uită la Susan, Susan la Juan Lucas și Juan Lucas abia atunci băgă de seamă că bogătașul ăsta era cineva cunoscut: domnul cu băieții și iubitele lor Îl saluta cu o plecăciune respectuoasă, pe urmă se Îndrepta din șale, privea surîzător la băieții lui și la fete, aștepta ceva: una, două, trei: ce tînăr ești, tată, pe zi ce trece ești mai tînăr, e de necrezut cît de tînăr te menții. Și Întrebările adresate fetelor: nu-i așa? Cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]