763 matches
-
data de români de expert pe limba țiganilor. (F)urâtul După terminarea prezentării, domnul Vasile Ionescu mi-a înmânat cartea s-o duc doamnei Julieta Rotaru. Între timp, domnul Nelu Sorin Stancu mi-a făcut cadou romanul său, "Diamantul din șatră", deși știa ce recenzor crud pot fi. Domnul Nelu Sorin Stancu este o persoană foarte sensibilă, un adevărat om de cultură. Promit că voi face o recenzie sinceră romanului domniei sale. Una reflectând experiența mea în șatră. Luând cele două cărți
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
romanul său, "Diamantul din șatră", deși știa ce recenzor crud pot fi. Domnul Nelu Sorin Stancu este o persoană foarte sensibilă, un adevărat om de cultură. Promit că voi face o recenzie sinceră romanului domniei sale. Una reflectând experiența mea în șatră. Luând cele două cărți, le-am pus în sacul meu One-illo de 100 de dolari, căci mi-era teamă că voi scăpa cartea doamnei Julieta, pt. că este grea, având coperți moi... să nu să șifonează. Am (co)borât la
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
spurcat. Sau pur și simplu, recenzia mea la cartea "Povești în graiurile romilor", a inspirat-o să nu.... Eu cred totuși că lui Barbu Constantinescu i-ar fi plăcut să evadeze în sacul meu din mediul universitar undeva într-o șatră, la vreo țigancă f()ocoasă. Prezentarea mea Sunt născut în familie de fierari pakivale- onorabili. Noi, onorabili fiind, nu furăm decât cărți de lingvistică, ceea ce este un anacronism, știut fiind că romii, fiind țigani, ciordesc cărți de bucate, ca să învețe
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
doctorat în feminism. Probabil că a deține un doctorat în așa nobelea de disciplină presupune să-ți pierzi feminitatea, că de, citind sute de volume, și purtându-le pe brațe, mușchii bicepși încep să secrete mai mulți hormoni măsculini. În șatră poți să strigi cât vrei despre feminism, că ai toate șansele să-ți iei bătaie chiar de la femeile rome. Te văd alea cu curul gol și cred că ai venit să le furi bărbații. Iar bărbații romi probabil că n-
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
devină muiere, ci devine bărbat. O masculinizează fără însă s-o măsculinizeze. Sincer, nu știu cum poți să ai doctorâlă'n feminism țigănesc. O fi vreo boală lumească sorosistă. Cu alte cuvinte, feminismul distruge societatea romilor. Nu e recomandat să mergeți în șatră și să-i spuneți unui țigan că nevastă-sa este egală cu el, că el te va întreba dacă nevasta sa are și penis. Și cum el știe sigur că n-are, îți va arăta el cum stă treaba cu
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă discuție cu familia părintelui Berbecar despre covoare, viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența
DESPRE PĂRINTELE ISIDOR BERBECAR ŞI COMUNITATEA AUTENTICĂ DIN BOTIZA MARAMUREŞULUI VOIEVODAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361847_a_363176]
-
îți oferă cele mai inedite experiențe” (Cornelia Păun - „Șocul”) „Nu numai că nu i-a păsat de amenințarea mea, dar a și plecat la ea fără a mai dori măcar să audă de mine sau de familia lui. A plecat cu șatra, mutându-se din loc în loc, în cort cu ei, dar separați. Nu avea voie să se atingă de ea până ce nu se vor căsători ... ” (Berthold Aberman - Pasiune sau ceva trecător?”) „Decolăm într-o gălăgie de motoare. Puțin năuc, doream să
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
sfătuiesc să facă acest pas- se resemnează, spunând: “Fiecare om are un destin al lui.” “Catalina, fir de iarbă” este povestea unei fete care este răpită de la părinți de niște țigani căldărari când avea un an și jumătate. Crescută în șatră, deprinde obiceiurile țigănești inclusiv pe acela de a da în cărți, inclusiv descântecul atunci când le amestecă. Trecând printr-un sat și fiind foarte cald afară, poposește la o casă de români pentru o cană cu apă. Îi propune femeii, pentru
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
liniile paralele și verticale, curbate sau ondulate din căușul aflat sub privirea iscoditoare a țigăncii cocoșate ... (Cealaltă evă, piranda cu ghiocul, vrăjitoarea și chiromanta cerșetoare de la intrarea în tinda bisericii, de-o știa tot cartierul și-o tot implorau ai șetrei ca să mai și mintă și să nu recunoască mereu adevărul dintre linii, să se țină la preț!). Apoi, acestea învăluiau ca un smog în zori turla bisericii, de nu se știa nicodată de unde vine dangătul. Amețiți de noxe, îngerii îndârjiți
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
nu crezi că ea, amuleta, ar putea fi totuși funcțională. În roman, printre podoabele pe care, conform tradițiilor etniei, „țiganca” le poartă la gât este și această mezuza, dar și o plăcuță cu un înscris misterios, nedeslușit niciodată de membrii șatrei din care face parte. Și, cu multă măiestrie, autoarea face ca la un moment dat în jurul acestor artefacte să pivoteze întreaga acțiune, iar ele să devină cheia de boltă a schimbărilor benefice care se vor produce în viața personajelor implicate
MADELEINE DAVIDSON, UN MAGICIAN AL CUVÂNTULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 782 din 20 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352018_a_353347]
-
lume...cine este această fată și de ce Dracula? Dorina Neagu Stanciu: „Fața lui Dracula” este Adelina Marin, o tânără din Brăila care doar termină liceul. Aparent sub influența magiei negre a unei țigănci vrăjitoare, Vadoma (care disperată să-și salveze șatra de blestemul lui Vlad Tepes-Dracula, îi oferă acestuia periodic câte un suflet curat de față), Adelina se îndrăgostește de misteriosul profesor de istorie din liceu, domnul Alexandru Vlad. Grație tratamentului aspru pe care profesorul Vlad îl aplică elevilor săi și
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
aplică elevilor săi și pasiunii sale pentru domnitorul Vlad Țepeș, el este poreclit „Dracula”. De aici dublă metaforă a titlului care oglindește dualitatea românului, compus din povestea de dragoste a celor doi protagoniști - Alex și Adelina, îmbinata cu cea a șatrei de țigani care se destramă sub puterea blestemului lui Țepeș. Alegerea lui Dracula a fost aproape inconștiență, dar am cultivat și dezvoltat ideea ulterior pentru că este ceea ce știu cel mai bine oamenii din afara despre noi, românii - din nefericire... sau poate
DORINA NEAGU STANCIU, de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352393_a_353722]
-
familiei Dincu. O uliță aproape de o răspântie cu șoseaua județeană, cu noroi și toate cele de la țară, în funcție de anotimp și de starea vremii: mirosuri amestecate de case din chirpici, noroi sau praf, fumuri împrăștiate din bucătării în aer liber sub șetre cu acoperiș din stuf și carton, cu sobe tencuite în fugă din amestecul paielor cu pământ galbui lipicios și apă scoasă cu căldarea din puțuri, cu vetre în care ardeau alene cu flacără pâlpâindă ciocălăi uscați de porumb, vreascuri rămase
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
din „Sonetul galben”: Se prăbușește frunza obosită/ De friguri adunate în nervură,/ Covorul galben parcă nu se-ndură/ să fie haină pentru noua pită. Poemele care au haină de haiku, aflate sub capitolul „Stampe” , devin uneori mini poeme ca în Șatra sau Triptic: Fulger sângeriu/ taie ultima rază/ un nou început. O temă interesantă este cea a pescarului. În literatura noastră condiția pescarului sugerează confruntarea forțelor ascunse, pescarul fiind învins de chemarea originilor ancestrale (Vasile Voiculescu) sau e chemat de peștele
ULTIMUL TRANDAFIR CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351593_a_352922]
-
Articolele Autorului Din ciclul ÎNTREBĂRILOR, poezii de Al.Florin ȚENE Intrebare Pe sub geană de apus Dorul caută ce-a pus, Joc vioi de anahoret Inventat de un poet. Ne-nsenină, ne-ntristează Vântul ce bate în fofează, A lovit și-n șatră, Câinele în versuri latră. Glas mimat în zi de post Imi irită verbul fără rost, Dreptul să ia o piatră Fără frică, lovească- vatră. Spune tu lună plină Cine dă cu piatra în lumină? Întrebare din cuvântul întrebare Mă întreb
ÎNTREBARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355784_a_357113]
-
văzuse el că le plăcea cel mai tare românașilor care se închinau la icoane. Cum era mult de trudit la un Crist, am plecat din atelierul de fier, am pierdut ziua prin târgul de vite, prin cel de bucate, pe la șetrele săsoaicelor cu turtă dulce de să-ți tot lase gura apă și limonadă făcută în casă. Tata a plătit cinstit, a mulțumit și a împachetat într-o foaie de ziar național pe Iisus al nostru cel din tablă zincată și
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
stat șase luni la orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia!- și arătă spre curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
orfelinat la Cluj, apoi a veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia!- și arătă spre curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
ei a rămas amintirea unei interpretesde muzică populară de excepție și numeroase cântece de neuitat. Dintre cântecele pe care și-a pus amprenta inconfundabila pot fi amintite: „Sărbătorile-s ca mine”,„Peste sat trece un nor”, “De la naștere la moarte”, „Șatra”, „Moare de ciuda bărbat”. Într-un articol publicat de etnologul Gheorhe Pârja, acesta o descria pe Ileana Rusu că pe o excepțională interpreta de muzică populară. „Ileana Rusu trecea de la doina sfîșietoare la cîntecul de petrecere. De la melodii din folclorul
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMANILOR DE PRETUTINDENI ILEANA RUS de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356200_a_357529]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V Autor: Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 224 din 12 august 2011 Toate Articolele Autorului Fragment PRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI- Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vaca, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce am pățit acolo nu am spus la nimeni până la 43 de ani când i-am povestit soției
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
speriat, toate astea așa din senin fără să le zic ceva, cred că au observat că mie frică de ciori și m-au batjocorit, eram obișnuit, zic eu acuma. Cel mai mult îmi plăcea la bunici când stăteam seara pe șatră șușotindu-mi povești de dor zicând că sunt reale și pe care le mai susțin că nu erau aievea iar soarele nu mai bătea cu puterea lui năucitoare de curgeau apele șiroaie de transpirație pentru că peste zi când eram la
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
trebuit să se refugieze din calea războiului și să locuiască departe pe la o altă familie pe care o cunoștea și căruia azi ii sunt foarte apropiați. În serile când bunicul nu era epuizat sta și fuma pe pragurile înalte ale șatrei iar eu mă înghesuiam lângă el rugându-l să-mi mai povestească vreun episod din viața lor învolburata, după care eu eram ahtiat. Era de statură medie, slăbuț, cu fața ascuțită, un om aprig și iute, avea o latură a
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
învolburata, după care eu eram ahtiat. Era de statură medie, slăbuț, cu fața ascuțită, un om aprig și iute, avea o latură a bunătății pe care o cunoșteam doar seară după o zi de trudă pe pragul prea înalt al șatrei când mă lua peste picior, prag pe care eu mic fiind nu-l puteam trece și unde-mi plăcea să stau să ascult poveștile spuse cu zâmbete pe buze -uneori se distrau de mine alteori îmi povesteau povesti adevărate și
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 Autor: Sorin Andreica Publicat în: Ediția nr. 867 din 16 mai 2013 Toate Articolele Autorului PRAGUL PREA ÎNALT AL ȘATREI -PRISPEI- Crescut pe la bunici îmi plăcea să stau în grajd când mulgea vaca, să beau o cană de lapte cu spumă iar ce am pățit acolo nu am spus la nimeni până la 43 de ani când i-am povestit soției
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
speriat, toate astea așa din senin fără să le zic ceva, cred că au observat că mie frică de ciori și m-au batjocorit, eram obișnuit, zic eu acuma.Cel mai mult îmi plăcea la bunici când stăteam seara pe șatră șușotindu-mi povești de dor zicând că sunt reale și pe care le mai susțin că nu erau aievea iar soarele nu mai bătea cu puterea lui năucitoare de curgeau apele șiroaie de transpirație pentru că peste zi când eram la
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]