772 matches
-
el concepe limba numai sub aspectul ei scris, cuvintele fiindu-i reprezentate prin învelișul lor ortografic. Dar procesul însușirii limbii scrise, cu toate implicațiile lui ortografice, este un proces de durată, dinamic și ascendent și nu se încheie la sfârșitul școlarității, deseori rămânând un proces deschis chiar și în anii maturității. Subliniez aceasta, deoarece limba vorbită se diferențiază de limba scrisă atât prin realizarea grafico sonoră, cât și sub aspectul utilizării noțiunilor lexicale, al formelor și conținuturilor gramaticale, aspecte care sunt
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ciclul de dezvoltare, corespunzătoare claselor III IV, cu învățarea rațională a fenomenelor lingvistice. Trecerea de la o etapă la alta se realizează printr-o serie de acumulări succesive, fără delimitări precise între etapele însușirii cunoștințelor de limbă. În prima parte a școlarității, copilul respectă principalele norme gramaticale fără a cunoaște și a conștientiza regulile gramaticale care reglează actul vorbirii, învățarea exprimării orale și scrise realizându-se prin formarea reprezentărilor și rezolvarea problemelor de limbă în contexte situaționale concrete, cu concursul analizatorilor auditiv
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
lor relatări predomină vorbirea dialogată, nu pot marca elementele relaționale etc. Acestor particularități li se adaugă, evident, și o serie de influențe caracteristice mediului familial, geografic și socio-cultural, toate aceste caracteristici de tip lingvistic exercită influențe negative în etapa micii școlarități, deseori constituindu-se în blocaje de exprimare. Faptul că asemenea particularități de limbă acționează independent de voința noastră la începutul clasei I, ne determină, pe noi, dascălii, să acționăm permanent pentru corectatea lor, ceea ce înseamnă că o bună perioadă din
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
-se în blocaje de exprimare. Faptul că asemenea particularități de limbă acționează independent de voința noastră la începutul clasei I, ne determină, pe noi, dascălii, să acționăm permanent pentru corectatea lor, ceea ce înseamnă că o bună perioadă din etapa micii școlarități se constituie într-o etapă de trecere graduală de la aspectele limbii vorbite la structurile limbii române corect vorbită și scrisă. În acest context, relația dintre limbă ca sistem și vorbire ca mesaj, axată pe fondul limbajului, se concretizează în amplul
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățămâmt. Ele vizează cunoștințele, competențele și comportamentele dobândite de elevi prin studiul unei discipline și în același timp permit evidențierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de școlaritate la alta. Manualele alternative nu sunt un moft, ci sunt un semn al normalizării școlii în direcția democratizării învățării. Ele sunt necesare pentru că nici învățătorii nu sunt identici și nici elevii. Neurobiologia și psihologia demonstrează diferențele individuale ale fiecăruia dintre
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
devine instrumentul de bază cu ajutorul căruia se creează condiții optime de antrenare a elevilor în procesul de învățare. La clasa I accentul se pune pe învățarea actului citirii și scrierii, procese complexe ce stau la baza învățării pe tot parcursul școlarității. Copilul este supus unui intens și continuu proces de inserție socială prin comunicare. Ca sugestii metodologice pentru comunicarea dialogată aș aminti : 1.Formule elementare de inițiere a unui dialog : a)inițierea prin formule de salut : Bună! (Salut!) Ce mai faci
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ironie fină franciană, în defazarea modernă a modelului tradițional, și realizând o operă originală, de o fermecătoare virtuozitate narativă. Așa cum indică titlul, Anii de ucenicie relatează formația autorului, copilăria petrecută la țară, inițierea precoce în arta vânatului, descoperirea naturii, perioada școlarității și primele experiențe scriitoricești. În ciuda numărului foarte mare de texte care o compun, opera lui S. păstrează o profundă unitate. Din povestiri, descripții de natură, din nuvele, evocări și din romane se încheagă un vast epos al existenței românilor, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
A susținut neobosit ideea că, în demersul nostru educațional, esențială este includerea copiilor cu deficiențe de auz în programe terapeutice și recuperatorii, de la vârste mici. Educarea copilului surd de la vârste cât mai fragede constituind recuperarea acestuia cu succes, pe parcursul școlarității sale. De multe ori, depistarea tulburărilor de auz, în primul an de viață, constituie excepția și nu regula. Este știut că vârsta medie la care se identifică deficiențele congenitale de auz, la copii este de doi-trei ani, această depistare tardivă
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
ale agentului sau ale unui beneficiar desemnat; • efectivitatea educațională - ține de evaluarea funcționării sistemului de învățământ și a procesului de învățământ în sens larg și presupune gradul de adecvare a produsului educațional (spre exemplu, elevul format pe diferite niveluri de școlaritate și, mai ales, aflat la finalul formării sale) la nevoile reale ale beneficiarilor, nevoi legate de integrarea lor școlară, socială sau profesională. Definirea conceptului de eficacitate școlară este considerată dificilă deoarece acesta nu este neutru, ci implică raportarea la criterii
[Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
ca o dovadă că piața apreciază capitalul lor uman. Rentabilitatea educației se definește ca sporul salarial pe care un lucrător îl primește dacă face un an suplimentar de studii. Figura 3.5 prezintă un exemplu de relație între salarii și școlaritate, bazat pe datele referitoare la țările dezvoltate și cele slab dezvoltate. Rentabilitățile educației pe care se bazează graficul sunt 13,4% / an pentru primii 4 ani de școlarizare, 10,1% / an pentru următorii 4 ani și 6,8% / an pentru
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
că țările diferă din punctul de vedere al cantității de muncă pe care o desfășoară fiecare muncitor. Utilizăm simbolul h pentru a exprima cantitatea de muncă efectuată de un lucrător și vom analiza în ce mod h este legat de școlaritate. Presupunem ca toți lucrătorii dintr-o țară sunt identici; deci, dacă L este numărul de muncitori, inputul total de muncă este hL. Funcția de producție devine: unde A este este un indicator al productivității și K este capitalul. Pentru înțelegere
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Dacă valoarea lui h este de două ori mai mare în țara i decât în țara j, atunci outputul pe muncitor va fi tot de două ori mai mare în țara i. Pentru a determina gradul în care diferențele de școlaritate explică diferențele de venit pe locuitor, trebuie să investigăm relația dintre indicatorul inputului de muncă pe lucrător (h) și numărul mediu de ani de școlarizare într-o țară. În acest scop, revenim la analiza relației dintre salariul individual și școlaritatea
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
școlaritate explică diferențele de venit pe locuitor, trebuie să investigăm relația dintre indicatorul inputului de muncă pe lucrător (h) și numărul mediu de ani de școlarizare într-o țară. În acest scop, revenim la analiza relației dintre salariul individual și școlaritatea individului. Anterior am stabilit că rentabilitatea educației este 13,4% pentru primii ani, 10,1 % pentru următorii 4 ani și 6,8 % pentru ceea ce depășește primii 8 ani de studiu (potrivit figurii 3.5). Aceasta înseamnă că o persoană cu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
care o depune, h. Putem folosi datele privind numărul mediu de ani de școlarizare pentru a face previziuni cantitative privind importanța diferențelor de educație pentru diferențele de venit pe locuitor în diverse țări. Pentru fiecare țară, utilizăm nivelul mediu al școlarității pentru a construi un indicator al h relativ la țara fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ani de școlarizare pentru a face previziuni cantitative privind importanța diferențelor de educație pentru diferențele de venit pe locuitor în diverse țări. Pentru fiecare țară, utilizăm nivelul mediu al școlarității pentru a construi un indicator al h relativ la țara fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
educație pentru diferențele de venit pe locuitor în diverse țări. Pentru fiecare țară, utilizăm nivelul mediu al școlarității pentru a construi un indicator al h relativ la țara fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu de doi ani, iar țara i de 12 ani; h0 este nivelul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fără școlaritate. Potrivit ecuației anterioare dacă două țări diferă doar prin nivelul de școlaritate, atunci nivelurile lor de venit vor fi proporționale cu nivelurile lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu de doi ani, iar țara i de 12 ani; h0 este nivelul de input de muncă pe muncitor într-o țară cu școlaritate nulă. Nivelul inputului de muncă în țara j este: Nivelul inputului de muncă în țara i
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
lor de h. Considerăm un exemplu concret pentru două țări. Țara j are un nivel de școlaritate mediu de doi ani, iar țara i de 12 ani; h0 este nivelul de input de muncă pe muncitor într-o țară cu școlaritate nulă. Nivelul inputului de muncă în țara j este: Nivelul inputului de muncă în țara i este: Utilizând ecuația 3.1 obținem raportul dintre nivelurile de echilibru ale veniturilor în cele două țări: Figura 3.9 evidențiază rezultatul aplicării acestei
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
echilibru ale veniturilor în cele două țări: Figura 3.9 evidențiază rezultatul aplicării acestei analize la un grup mare de țări. Calculăm rata previzionată a venitului în fiecare țară în raport cu venitul din SUA, bazată pe datele privind nivelul mediu al școlarității. Aceste valori previzionate sunt prezentate pe axa orizontală. Pe axa verticală sunt prezentate ratele reale ale venitului în fiecare țară în raport cu venitul SUA. Dacă diferențele de școlaritate ar fi explicat toate diferențele de venit dintre țări, atunci punctele din figura
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fiecare țară în raport cu venitul din SUA, bazată pe datele privind nivelul mediu al școlarității. Aceste valori previzionate sunt prezentate pe axa orizontală. Pe axa verticală sunt prezentate ratele reale ale venitului în fiecare țară în raport cu venitul SUA. Dacă diferențele de școlaritate ar fi explicat toate diferențele de venit dintre țări, atunci punctele din figura 3.9 s-ar fi situat de-a lungul unei linii drepte (panta de 45 de grade). Deci rata reală a venitului fiecărei țări în raport cu SUA ar
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
9 s-ar fi situat de-a lungul unei linii drepte (panta de 45 de grade). Deci rata reală a venitului fiecărei țări în raport cu SUA ar fi egală cu cea previzionată (calculată) pe baza modelului. În contrast, dacă diferențele de școlaritate nu ar putea explica de ce veniturile din diverse țări diferă, nu ar fi vizibil nici un șablon când se compară valorile calculate cu cele reale. Potrivit datelor prezentate, variația educației explică în parte, dar nu integral, variația veniturilor între țări. În
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
diverse țări diferă, nu ar fi vizibil nici un șablon când se compară valorile calculate cu cele reale. Potrivit datelor prezentate, variația educației explică în parte, dar nu integral, variația veniturilor între țări. În general, o țară cu nivel redus de școlaritate este săracă. Însă există și câteva excepții. De exemplu, pe baza nivelului de școlaritate, Singapore ar trebui să fie pe locul 27 în topul celor mai bogate țări din eșantionul considerat, iar în realitate este pe locul doi. Pe de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cu cele reale. Potrivit datelor prezentate, variația educației explică în parte, dar nu integral, variația veniturilor între țări. În general, o țară cu nivel redus de școlaritate este săracă. Însă există și câteva excepții. De exemplu, pe baza nivelului de școlaritate, Singapore ar trebui să fie pe locul 27 în topul celor mai bogate țări din eșantionul considerat, iar în realitate este pe locul doi. Pe de altă parte, Polonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă apar, prin aplicarea modelului, mult mai bogate ca
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pe locul doi. Pe de altă parte, Polonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă apar, prin aplicarea modelului, mult mai bogate ca restul lumii decât sunt. Un alt aspect interesant din figură îl reprezintă faptul că diferențele de venit estimate pe baza nivelului școlarității tind să fie mai mici decât diferențele reale de venit între țări. De exemplu, pe baza diferențelor de școlaritate, cea mai săracă țară din eșantion ar fi Mali, cu un venit pe locuitor egal cu 34 % din cel al SUA
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
restul lumii decât sunt. Un alt aspect interesant din figură îl reprezintă faptul că diferențele de venit estimate pe baza nivelului școlarității tind să fie mai mici decât diferențele reale de venit între țări. De exemplu, pe baza diferențelor de școlaritate, cea mai săracă țară din eșantion ar fi Mali, cu un venit pe locuitor egal cu 34 % din cel al SUA. De fapt, Mali are un venit pe locuitor de doar 3% din cel al SUA. Așadar factorul analizat, educația
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]