368 matches
-
ruse (1 octombrie 1829), după semnarea Tratatului de pace ruso-turc la Adrianopol/Edirne la data de 2 septembrie 1829. Între 1831-1834 este trimis, la studii militare, la Liceul imperial de la Kerson, prin intermediul bunicului matern, căpitanul Ignatie Paznanski, de unde se întoarce școlit, devenind iuncher în Regimentul I Infanterie din București. După 1834, până în 1838 continuă studiile militare de specializare la Jitomir în Rusia, la vest de Kiev. La 3 aprilie 1838 este avansat praporcic, rang consemnat în Arhondologia Nouă a Țării Românești
Alexandru D. Macedonski () [Corola-website/Science/304974_a_306303]
-
militare române în comisiile de colaborare tehnico-științifică cu armate ale altor țări. A fost înaintat la gradele de general-locotenent (1967) și general-colonel (1971). În iunie 1980, generalul Ionel este trecut în rezervă, în procesul de eliminare din armată a generalilor școliți în URSS. Până la căderea regimului comunist, el va îndeplini funcții importante în ministere civile: adjunct al ministrului Transporturilor și Telecomunicațiilor și director general al Centralei Canalului Dunăre - Marea Neagră (iunie 1980 - decembrie 1984) și adjunct al ministrului aprovizionării tehnico-materiale și controlului
Vasile Ionel () [Corola-website/Science/304995_a_306324]
-
armeni pe pământ românesc au rămas în București și Constanța. Deoarece, din motive politice, armenii secolului al V-lea erau obligați să facă slujba în limba greacă, aceasta era tradusă simultan de un grup de "traducători ai liturghiei". Erau oameni școliți în Cezareea care, la un moment dat, au recurs la elaborarea unui alfabet propriu. La scurt timp, aceștia au tradus Biblia și alte cărți importante, rezultând una dintre cele mai bune traduceri. Chiar dacă la ora aceasta nu s-au păstrat
Biserica Apostolică Armeană () [Corola-website/Science/305110_a_306439]
-
ca model pentru cele mai multe lucrări publice efectuate în Bucureștii acestei perioade. În afara unui număr mic de construcții ridicate anterior, stratul arhitectonic cel mai vechi al Bucureștiului actual datează din perioada Regatului Vechi - este vorba de numeroase clădiri aparținând unor români școliți în Occident sau unor arhitecți străini aduși la București (francezi, italieni ș.a.m.d.), în majoritate construite în stiluri apusene. O excepție semnificativă o constituie opera lui Ion Mincu, părintele arhitecturii autohtone; stilul său - ce îmbină elemente occidentale cu trăsături
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
în a doua jumătate a secolului XIX, a fost descoperirea, colecționarea, expunerea și popularizarea artei care a luat ființă pe teritoriul Banatului. Astfel, în decursul ultimelor decenii ale veacului au fost achiziționate numeroase picturi și desene semnate de autorii născuți, școliți sau activi în acest teritoriu. Alături de operele lor, în colecția muzeului se găsesc în număr mare și lucrări nesemnate (anonime), atribuite artiștilor din Banat. Unele piese importante au fost donate pinacotecii prin actul testamentar al fondatorului Zsigmond Ormós, altele, în
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
este de a detecta progresul copilului și de a asigura nivelul acestuia în raport cu vârsta (nivelul unui școlar de aceeași vârstă este irelevant în aceasta situație). În Irlanda, dreptul unei educații acasă este garantat prin constituție. În Canada, numărul oficial al școliților la domiciliu este de 10.000, iar cel neoficial se estimează în jurul valorii de 20.000. În România legea este ambiguă, învățământul general fiind obligatoriu, iar retragerea nejustificată a copilului de la acest învățământ se pedepsește cu închisoare sau amendă. Legea
Școlirea acasă () [Corola-website/Science/313459_a_314788]
-
părintelui documentele pe care ar trebui să le aibă pentru statul român. Scriitorul Tudor Arghezi a fost adeptul școlirii acasă și nu și-a dat cei doi copii - Mitzura și Baruțu - la școală. Numeroase studii întreprinse au arătat că tinerii școliți acasă au obținut rezultate mai bune decât elevii din școlile publice sau private. În anii '70 Raymond S. și Dorothy N. Moore au studiat diferențele în mediul social pentru copiii școliți acasă în SUA. Concluzia acestor studii a fost că
Școlirea acasă () [Corola-website/Science/313459_a_314788]
-
la școală. Numeroase studii întreprinse au arătat că tinerii școliți acasă au obținut rezultate mai bune decât elevii din școlile publice sau private. În anii '70 Raymond S. și Dorothy N. Moore au studiat diferențele în mediul social pentru copiii școliți acasă în SUA. Concluzia acestor studii a fost că tinerii ar trebui feriți de educația formală până la vârsta de 8-10 ani. Motivul este dezvoltarea simțurilor, coordonarea, dezvoltarea neurologică și cognitivă care ajung la pragul potrivit de-abia la acea vârstă
Școlirea acasă () [Corola-website/Science/313459_a_314788]
-
și "Moștenirea". El trăiește în Paradise Valley, Montana, acolo unde a și scris prima carte. s-a născut în Paradise Valley, statul Montana. Familia lui este formată din părinții săi, Kenneth Paolini și Talita Hodgkinson, și sora sa, Angela Paolini. Școlit acasă, Paolini a absolvit liceul la vârsta de 15 ani cu ajutorul unor cursuri prin corespondență susținute de American School of Correspondence din Lansing, statul Illinois. După absolvire, a început lucrul la ceea ce urma să devină romanul "Eragon", primul dintr-o
Christopher Paolini () [Corola-website/Science/314871_a_316200]
-
plânge. Într-un cuvânt, pentru a trăi”. Iar pe de altă parte, există cealaltă arabă, cea literară, în care se spun lucruri oficiale, se scrie literatură, se face știință.. În lumea arabă populația vorbește araba colocvială sau dialectală, iar elitele școlite cunosc, mai mult sau mai puțin, pe lângă aceasta, și araba literară (mai exact forma ei simplificată, numită uneori "araba clasică din presă", în contrast cu cea amplă, care, numită adesea - deși inexact d.p.d.v. istoric - "coranică", care e cunoscută doar de specialiști), cât
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
anterior menționată.Sustinători politici ai acestei ”limbi” sunt Partidul Socialiștilor din Republica Moldova și Partidul Comuniștilor din Republica Moldova care încă propagă ideea unui ”sentiment național moldovenesc” inspirat de modelul Sovietic din RSS Moldovenească respectiv RASS Moldovenească. În Republica Moldova, persoanele mai puțin școlite și cele pentru care nu este limba maternă, vorbesc o limbă „moldovenească” comună mai apropiată de graiul moldovenesc popular decât de standardul literar folosit de cele două țări România și Moldova. Principala diferență de ortografie între cele două variante (folosirea
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
țărănesc, uși, ferestre, porți, războaie de țesut, urzoaie, vărtelnițe, scaune, „lăghiți”, dar și căruțe, sănii, scări, etc. O mare răspândire a tâmplăritului s-a produs după ce Școala inferioară de arte și meserii din sat a început să scoată primii tâmplari „școliți” din istoria satului. Confirmare directă a talentului acestora stă monumentala poartă de lemn, care, după anul 1940 a străjuit intrarea pe teritoriul Uzinelor Mârșa și care în prezent are aceeași funcție la Muzeul Tehnicii Populare din Dumbrava Sibiului, începând din
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
trimis pe cei trei fii ai săi în Austria, prin Elveția. Prin această alegere conservatoare a fost declanșat un act care s-a dovedit a fi culturalizator, pe parcursul unui întreg secol. Pe vremea aceea, dacă erai un francez educat și școlit, aveai porțile deschise din Europa până-n Rusia. Toată "Lumea Bună" vorbea franceza. Cu ocazia Congresului de la Viena din anul 1815, D. Claude Coulin, cel mai mare dintre frați, a luat legătura cu delegația guvernamentală care reprezenta Principatele Române și a
Arthur Coulin () [Corola-website/Science/325898_a_327227]
-
opinia publică era traversată de curente mai mult sau mai puțin antisemite, având rădăcini fie religioase (evreii fiind considerați de creștinii mai habotnici ca fiind „călăii lui Isus”), fie economice (evreii din burghezie sau negustorii și cămătarii rurali, adesea mai școliți decât țărănimea sau muncitorimea, fiind pizmuiți ca atare), fie politice (o parte dintre evreii socialiști din "Bund" -בונד, Бунд, un partid marxist evreiesc- susținuseră bolșevicii maghiari în Transilvania sau ruși în Basarabia împotriva mișcărilor naționale române). După marea criză economică
Holocaustul în România () [Corola-website/Science/331501_a_332830]
-
pește Prut cu ocazia cedării Basarabiei în urmă ultimatului sovietic au generat apariția de creatori artistici în București. O parte din aceștia au fost Anatol Vulpe, Tania Baillayre, Nina Arbore, Victor Feodorov, Gheorghe Ceglokoff. O altă parte au fost artiștii școliți la București dar născuți în Ardeal, care s-au întors în locurile natale: frații Fekete (Negrulea) din Oradea, Carol Pleșa din Cluj, Arnold Chencinski (Burgo Prund) din Bistrița și Iosif Bene. Separat de cele două categorii a mai existat una
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
George. George Zissi, școlit împreună cu sora sa, Elena, la Paris, deși ar fi călătorit mult prin lume, tot cea mai mare parte a vieții și-a trăit-o la moșia din Olari. George Zissi s-a căsătorit cu Maria, femeie școlită care, atunci când s-a întors cu el la conac, a fost doctorița satului Olari. Sora sa, Elena Cornetti, a fost fondatoare a Școlii de muzică din Craiova și a Fundației Cornetti. Dar, când împreună cu soțul ei, Elefterie, au trecut în
Conacul Neamțu din Olari () [Corola-website/Science/332590_a_333919]
-
familia cărora se vorbește băieșește. Gradul de cunoaștere a limbii materne este neunitar: foarte bun în România și diferit în funcție de vârstă și de gradul de școlarizare în afara ei. Toți cercetătorii constată că, cu cât vorbitorii sunt mai tineri și mai școliți, cu atât cunoașterea limbii este mai slabă, deoarece aspectul limbii este în esență oral, nefixat prin norme în scris, iar școlarizarea se face în limba majoritară. Un motiv în plus este conștiința la băieși a inutilității practice a limbii lor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
un adevărat cult pentru Arghezi, își amintea mereu, cu emoție, de ocazia de a fi lucrat în apropierea marelui poet. Ieșirea la pensie l-a găsit în compartimentul tehnic al Editurii pentru literatură. Mama n-a fost nici ea foarte școlită, dar reușise cel puțin să încheie ciclul inferior al liceului. Era o femeie frumoasă, cu temperament, foarte sociabilă, imaginativă, optimistă, plină de vitalitate și haz. A murit la 98 de ani și s-a ținut foarte bine până în ultimii doi
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]