6,670 matches
-
există literatură. Practica excluderilor, pe care istoria literară le consemnează zgomotos, a amintirilor îndoite cu apă (turnată de-a dreptul în sîngele frățiilor culturale), a numelor cu neputință de legat de-o firmă - în vremea cînd știai la care masă șade fiecare pălesc în fața acestui joc împrejurul unei mese, un joc întemeiat pe dar și pe sinceritate. Neputînd ști ce a crezut fiecare dintre destinatarii micilor comisioane de hîrtie, rămîn doar la conținutul lor, care nu lezează cu nimic ideea de
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
scopul acelei vizite neașteptate?... Ascultam foarte atent relatarea fiului. Știam că aveam în față o pagină necunoscută, sau foarte puțin știută, de istorie. Mareșalul se plimbase un timp, așa, repede și nervos; pe urmă, văzându-l pe primarul chemat că ședea în picioare, îi făcu semn să ia loc; dar Gologan nu se așeză; rămase în picioare; parcă mai întâi voia să știe de ce-l chemase la el Antonescu... Acesta, parcă sesizând intenția, și caracterul musafirului, nu mai zise nimic. Se
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
ce crede domnul Gologan despre ju--dețul Prahova. Și despre capitala lui - Ploieștiul? Gologan, mirat, se gândi ce se gândi, după cât știa el,... benzina se face la Ploiești. Atât. - Atât?... făcu mareșalul, și începu să râdă. Gologan era uluit. încă mai ședea în picioare. - Domnule primar, v-ar plăcea să fiți în acest moment în județul Prahova? - întrebă, după ce încetă să râdă. ... Predealul - adică - să nu aparțină de județul Brașov, ca mai înainte, ci de județul Prahova?... Gologan își permise să râdă
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
ți câteodată seamă de sfatul unui scriitor, chiar și în zilele noastre. Dar, unde-i Scriitorul?... în orice caz, nu la putere. Și e bine că nu-i. Când este, s-a văzut. Asta fiindcă cel mai bine lui îi șade în opoziție. Un opoziționist de pomină, un apucat, pe seama căruia lumea ar fi început să facă bancuri. Coada acestui topor, lustruită de serviciile speciale, deseori se întâmplă a fi însăși mulțimea ignorantă care nu înțelege și e gata să batjocorească
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
postelnici, dacă prostimea n-are alt ideal, dacă stă ațipită între ziua de azi și ziua de mâine. Turcul-aga, văzînd că strigă cu toții într-un cuvînt, au luat un căftan ș-au pus în spateli lui Dumitrașco beizădeao. Ș-au șezut amîndoi în scaone. Ș-au început a da din pușci și a dzice surlele, și toți boierii și slujitorii, căpeteniile, cineș după rîndul său, au purces a săruta poala turcului ș-a lui Dumitrașco beizădea. Și dup-acee au încălicat cu
Când moare un șef by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9080_a_10405]
-
pe baza unui chestionar de frecvență alimentară internațional (4), iar nivelul de activitate fizică a fost evaluat pe baza unui chestionar internațional de activitate fizică. Sedentarismul este determinat atât în cadrul chestionarului de activitate fizică, prin numărul de minute petrcute zilnic șezând, cât și prin numărul de ore petrecute zilnic privind la televizor sau la calculator. Apoi am măsurat tensiunea arterială a pacienților iar valorile obținute le-am trecut în fișa personală de studiu. Tensiunea arterială a fost măsurată la ambele brațe
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
măsurat tensiunea arterială a pacienților iar valorile obținute le-am trecut în fișa personală de studiu. Tensiunea arterială a fost măsurată la ambele brațe cu ajutorul unui sfingomanometru aneroid care avea o manșetă standard, după 5 minute de relaxare cu pacientul șezând pe un scaun. Prima fază a zgomotelor Korotkoff au fost considerate tensiune arterială sistolică, iar cea de-a cincea fază, tensiune arterială diastolică. Pacienților le-a fost măsurată tensiunea arterială și la membrele inferioare în poziție de decubit dorsal și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
0), cu valoarea colesterolului total seric (r 0,305 și p 0,001), cu LDL colesterolul (r 0,295 și p 0, 002), cu consumul de grăsimi saturate (r 0,205 și p 0,03), cu numărul de minute petrecute șezând pe parcursul unei zile (r 0,221 și p 0,02), cu numărul de ore petrecute de pacient pe zi în fața televizorului (r 0,405 și p 0), cu riscul de boală cardiovasculară fatală în următorii 10 ani evaluat prin riscograma
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
tensională dintre membrele superioare (r 0,547 și p 0), pentru nivelul seric al LDL colesterolului (r 0,283 și p 0,003), pentru nivelul colesterolului total seric (r 0,3 și p 0,001), pentru numărul de minute petrecute șezând zilnic (r 0,242 și p 0,011), pentru numărul de ore petrecute la televizor zilnic (r 0,407 și p 0), pentru riscul de boală cardiovasculară fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
a cînta pe stradă alături de bărbați era de neconceput. înaintea lui, Ștefan Gheorghiu le învățase să strige lozinci, și în această privință dădeau chiar dovadă de umor și imaginație proprie, dar să cînte pe stradă li se părea că nu șade frumos. Participarea femeilor la cor a fost o mică breșă revoluționară în mentalitatea lor retrogradă. Descoperise printre tineri tenori și soprane și la un moment dat convinsese pe un bătrîn muzicant din oraș să le dea lecții de canto. După
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
lumea cu privirea biciuită de ploile acide ale nerăbdării. nicicând nu voi mai fi grăuntele abia încolțit ce-și leapădă învelișul, golaș și imberb înfruntând, fără frică, durerea. arhanghelul gabriel în visul dinspre dimineață arhanghelul gabriel mi-a rostit numele. ședea la capul meu și-mi rostuia o sabie de lumină în creștet. dintr-odată, mi-am simțit marginea de ființă a luminii, hotarul întunecat al orbirii lunecând ușor de pe mine, ca o coajă ce mă năștea fără pic de durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
din mânecă batista cu chenare negre cu care la un moment dat atinse trandafirii de pe birou și o petală căzu lângă vasul în care erau așezați, când aruncân-du-și ochii din întâmplare pe oglindă Matei văzu în încăperea cealaltă, la care ședea cu spatele, o femeie într-o rochie vișinie, mată, cu părul negru înfoiat și coborând astfel pe ceafă, trecând repede, ușoară. Purta în mână o eșarfă albă care ajungea până aproape de podea, trase sertarul unei comode acoperite cu o placă
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
întâmplare, cea cu șeful de tren, de fapt un oficial mai mare, un fel de jandarm, cu o chivăra pe cap cum poartă ei în operele lor spaniole și care, din tot vagonul mă inspectase numai pe mine. Karin, care ședea alături, lângă mine, spusese tare, românește, după ce inspectorul îmi ceruse să-mi deschid valiză mică, neagră, în care totuși putea încape o bombă artizanala, fin lucrata, pentru un atentat, ca cel petrecut 30 de ani mai tarziu, chiar în gară
Cu scârbă și necesitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9495_a_10820]
-
aproape politicoase, cel mult... ceva cu guvernul, despre guvern, știți dvs., cu acord general!, aici solidaritate... Băiatul imita situațiile. Dar, nu știu cum, cu respect parcă... Și el altădată, înainte de aplicarea noului cod rutier, avea obiceiul să-njure, să țipe, dar acum ședea ca toți, calmi, răbdători - cică asta era situația, ce vreți... Ce vreau eu, adică; eu, care mă gândeam, în sinea mea, pe la Capșa, cu puțin înainte de a coborî, în sfârșit..., dar pe latinește, musai! cum exclamau strămoșii noștri romanii, fără
Dură legea, dar lege! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9521_a_10846]
-
un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese-ntinse pline dă a lumii blagă,/ Tave cu fripturi, banane în ciorchini, măslini și bragă,/ Grele cupe cu cotnaruri, cozonaci cu coji dă zahăr,/ șed boiarii-n hăinuri scumpe, șade mahăr lângă mahăr,/ Însă toți sunt ca de abur, încât poți vedea prin ei/ Largi spătarele la scaun, înflorate-n lemn de tei./ Toți se râd, vorbește-ntruna și închină des păharul,/ Dară însă nici un sunet
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese-ntinse pline dă a lumii blagă,/ Tave cu fripturi, banane în ciorchini, măslini și bragă,/ Grele cupe cu cotnaruri, cozonaci cu coji dă zahăr,/ șed boiarii-n hăinuri scumpe, șade mahăr lângă mahăr,/ Însă toți sunt ca de abur, încât poți vedea prin ei/ Largi spătarele la scaun, înflorate-n lemn de tei./ Toți se râd, vorbește-ntruna și închină des păharul,/ Dară însă nici un sunet nu întunecă cleștarul/ Liniștei
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
de Premiul Nobel pentru Eșec". Cam acestea ar fi categoriile ce-ar ocupa, în perspectiva pițulică, "micuța scenă dadanubiană, ridicată la rang emblematic", care ni se pare astfel a avea o determinare precumpănitor caragialescă, id est ținută moral-estetică, așa cum îi șade bine unei sondări în substraturile etno-psiho-culturale... Ce să mai spunem? Doar atît: Luca Pițu e unul din cei mai străluciți mînuitori de idei și unul dintre cei mai însemnați scriitori pe care-i avem la ceasul de față, așa încît
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
de pe Mureș întăresc impresia de civilizație veche a orașului. Spre mijlocul râului trepte urcă alcătuind bolți de trecere, un gabarit special pentru ambarcații. Canotajul este sportul cel mai iubit, și pescuitul desigur. E un stil special, al locului. Pescarul rareori șade jos în poziția gânditoare a undițarului amator venit pe malul apei să se mai destindă. El stă treaz, încordat, în picioare, ca la lucru, atent la bățul gros al lansetei... tremură... vibrează cumva?..., oblic înfipt în pământ ca o halebardă
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
bunul" obicei să trimiteți același text, cu sinceritate, la mai multe publicații? în plicul care ne-a sosit probabil din greșală, am găsit și o poezie. Neștiind cum s-o comentăm, o transcriem, așteptând o reacție la gest. Caniculă: "Ea șade la umbră cuminte/ Soare pe strada fierbinte/ Cald e, Doamne, la oraș/ Greu cu turma la imaș// Satu^ cald și cald ogoru/ Fructe, umbră - face pomul/ Setea caută vreo apă/ și canicula e coaptă/ Copilași cer înghețată/ și de cald
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
canonit, ce muncă să care peștele noaptea. A făcut contravenția și spun că s-a ars!... Doi răspunseră, dar nu se auzi ce, că scuipau amândoi cojile semințelor aruncate direct în gură, - erau dintre cei care nimereau. Popa și dascălul ședeau mai la o parte și spărgeau și ei semințe și o făceau normal, fiindcă aveau toți dinții în gură, scuipându-le delicat în palma îndoită în chip de cornet, - nu ca ceilalți, în pumn. Amândoi, și popa, și dascălul, aveau
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
și dă din cap, - grele, grele păcate... Și?... E și leneșă, leneșă de tot, părințele, se spovedește ea mai departe. " Că nu o văz niciodată lucru în mână luând, Ci oricând mă duc în casa-i o găsesc în pat șezând, Gătită, împodobită, hainele ei ochii-ți ia..." Și mai înșiră așa la păcate... Recunoscute și aspru combătute imediat. "Fiică - duhovnicul zise - în felul ce te privesc Puteam, fără de a-mi mai spune, acestea să le ghicesc. Chiar portu-ți mărturisește și
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
împerechere. Eram Le bateau ivre, corabia beată criță. Dar nu mai era vremea plăcerilor, era vremea meditației. Cu Omicron împreună, ne îndreptarăm spre pupa vasului. Era trei dimineața. Noaptea albă ostenise. Părea așa, pe înserat; dar, se vedea încă bine. Ședeam lungiți pe puntea lucioasă, strașnic frecată. Miresmele taigalei înnobilau clipa... - Au de toate, am zis, ca un fel de încheiere. Energie, să încălzească secole la rând planeta. Metale prețioase, pietre scumpe, blănuri, să învelească-n ele toate damele prezente și
Prințesa Trubețkoi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9774_a_11099]
-
bărbat. N-ar fi cinstit! Așa e legea firii. Nu e nici măcar legea firii, spuse altul, eu am avut un copil care a murit când avea cinci ani... —Trebuie să tragem la sorți, spuse primarul hotărât, e singura soluție corectă. Ședea ținându-și încă mâinile pe burtă, ca să ascundă ceasul, dar bătaia lui se auzea în toată celula: tic-tac, tic-tac. O să-ncepem cu cei neînsurați. Cei însurați nu intră în discuție. Ei au responsabilități... I-auzi la el, ce șmecherie! exclamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
care-l atingeau, alții, parcă bănuind că soarta vrea să le forțeze mâna, luau un bilețel și, înainte de a-l scoate cu totul din pantof, îl aruncau înapoi și luau altul. Timpul trecea incredibil de greu, iar bărbatul numit Voisin ședea proptit de perete, cu țigara neaprinsă între buze, fără să le dea nici cea mai mică atenție. Șansele lui Chavel scăzuseră până la unu la opt, când funcționarul între două vârste - se numea Lenôtre - trase cel de-al doilea bilețel însemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
epuizat și spuse: Sunt un om bogat. Totdeauna am fost convins că voi ajunge bogat. Treptat, lumina părăsi celula, traversând-o de la un capăt la altul ca un covor care se rulează. Întunericul îl înghiți pe Janvier, pe când funcționarul care ședea lângă Voisin încă mai avea puțină lumină și mai putea scrie. Se lăsă o tăcere grea; criza de isterie trecuse, nu mai era nimic de spus. Ceasul de buzunar și cel deșteptător înaintau desincronizat spre noapte și uneori Janvier tușea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]