3,279 matches
-
-n vale la Rovine, / La Oarba-n deal, cuprins de nori / La Turda, ceea de rușine, // La Baia și la Mărășești, / La Tapae și Călugăreni, / La Gorăslău și Stănilești, / Posada și Mihăileni. // Și câte locuri nu mai sunt / Prin codrii, șesuri ori pe dealuri, / Pe-al nostru ăsta sfânt pământ, / Unde murit-au idealuri. // De-ar fi o floare să le pun / La căpătâi, la fiecare, / Și cum îi datina, un prun / Cu floare albă, la picioare. Atuncea țara asta mare
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
de teren - ca, în sfârșit să vină, vremea. Dar, am învățat, din poveștile copilăriei, că tot ceea ce îți dorești cu adevărat se obține greu. Mai întâi am avut de trecut vămile celor trei încercări: vama lungului drum șerpuitor de pe întinsurile șesului, sub teroarea obositoare a arșiței văratice și mai rar într-o pace odihnitoare pe sub bolțile rămuroase ale pomilor străjeri ai șoselelor, traseu care m-a răsplătit din plin cu farmecul unui cer strălucitor, cu frumusețea binecuvântată a bisericilor, a grădinilor
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
Angelei Monica Jucan, „golul plin”. Este probabil, „celălalt” unghi al simetriei””, așa cum spune chiar autoarea, pe care îl regăsim în simbol, la Paul Verlaine, în poemul „Apus de sori”: „Stranii înțelesuri,/Curg din depărtări,/ Parcă sori din zări/Coborâți la șesuri.” Octavian Curpaș Phoenix, Arizona Referință Bibliografică: Optimismul bacovian - O carte despre ineditul poeziei lui Bacovia, semnata Angela Moni / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 166, Anul I, 15 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Octavian Curpaș : Toate
O CARTE DESPRE INEDITUL POEZIEI LUI BACOVIA, SEMNATA ANGELA MONI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344455_a_345784]
-
crește mare mare-n vis și-n legănare unde poți să pleci acum întrebare ca un tun tu ești eu eu sunt tu cântec într-un val de nume toți vin pleacă dar mai des pleacă-n ierni departe-n șes roata părăsește șina șina prelungește vina nu-i mai bine singurel să-ți urmezi calea spre El? Referință Bibliografică: Când nu mai cauți dar te cauți (Semn de întrebare) / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1125, Anul
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
altul?/ Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și rece. „Trecut-au anii'' este de asemeni poezia celei de a doua părți a vieții: Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri/ Și niciodată n-or să vină iară,/ Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară/ Povești și doine, ghicitori, eresuri,[...] Pierdut e totu-n zarea tinereții/ Și mută-i gura dulce-a altor vremuri,/ Iar timpul crește-n urma mea
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
2012 Toate Articolele Autorului Pe zăpadă Serenada pașilor pe stradă Vătuită proaspăt cu zăpadă. Liniștite se succed pe cale Înfundate sunete egale. Majordomi de mare casă, pomii în livrea- Îi ascunde jumătate o perdea de nea. Se întinde orizontul calmului de șes, Străzi trasate fin cu rigla, cu echer, se țes. Rebegiți - un strop din focul sacru Murfatlar; Miniatural paharul cât un degetar. Cu vapoare peste zare - mistic ritual; Vis - cafeaua aromată, stil oriental. În grădina adormită mari nămeții cresc - Cornul abundenței
PE ZĂPADĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361911_a_363240]
-
Acasă > Manuscris > Lucrări > L'ESPACE ENTRE L'ATLANTIQUE ET LE DANUBE Autor: Maria Cozma Publicat în: Ediția nr. 476 din 20 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului La vie est sublime lorsqu'on commence � jardiner șes possibles pour vivre dans un Espace contemplatif. Dès lors que leș pas y touchent la terre, le ciel ouvre să beaute. Îl parle avec chaque etoile comme dans un rêve. Ainsi sur l'Espace la creation devient la voix de
L'ESPACE ENTRE L'ATLANTIQUE ET LE DANUBE de MARIA COZMA în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361949_a_363278]
-
vraies joies de la vie. Leș tendances naturelles qui nous poussent vers la nourriture de l'elargissement de notre connaissance, elles peuvent seules faire connaître par induction � l'universalite � cette experience. En quelques mots, je peux dîre que l'Espace - jardiner șes possibles est l'Agora de Socrate entre l'Atlantique et le Danube. (Maria COZMA,Meschers,le 24 ao� ț 2009) Paris,20 aprilie 2012 Referință Bibliografica: L'Espace entre l'Atlantique et le Danube / Maria Cozma : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
L'ESPACE ENTRE L'ATLANTIQUE ET LE DANUBE de MARIA COZMA în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361949_a_363278]
-
de acelea ale dealurilor, dovadă imediata vecinătate a acestuia. Organizarea hotarnică a satului este legată de aceleași realități locale. Denumirile mai importante ale acestora sunt: Pe Râturi, Carașeu, Arini, Câmpul din Sus, Sub Vii, La Bălți, La Gloduri, Pitioaia, Braniște, Șesuri, Furnicar, Răchiți, Sighileti; toate exprimă particularități locale delimitate doar de plasarea teritorială. Înainte ca oamenii să înceapă sa își sape propriile fântani, existau așa-numitele fântâni obșesti, care erau folosite în devălmășie de către toți locuitorii satului: Fântâna Satului, La Ciurgău
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
civilă. La sosirea lor în toamna anului 1967, în cadrul ceapeului cum îi spuneau sătenii, fiecare dintre cei doi specialiști au fost repartizați să răspundă, Victor de sectorul agricol, iar Ramona de cel zootehnic, sub directa subordine a inginerului șef Tudor Șes, om la vreo treizeci și cinci de ani, venit în comună prin transfer politic de undeva de prin Ardeal, lucru ce se vedea și după accentul său și vorba lui molcomă. El era de profesie agronom, iar soției sale i s-a
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
românii am fost înzestrați de Divinitate cu toate formele de relif: lunci, câmpii, dealuri, munți, cu un bazin hidrografic divers și bogat de la Fluviul Dunărea la râuri ca Olt, Mureș, Siret, Prut dar și râulețe mai mici, lacuri marine, de șes dar și glaciare care sunt presărate până aproape de crestele munților. Avem o floră și o faună bogată și foarte diversă. În deltă găsești specii diferite de pești dar și de păsări. Delta are trei brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
Costache Enescu, deși era și el înzestrat cu darul cântecului, a rupt însă cu tradiția familiei și n-a mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
te miri de unde, țâșnea câte un iepure de cămp. Nu dura mult și silueta acestuia se contopea cu orizontul, lăsându-l cuprins de amărăciune și de invidie. Va crede întodeauna că marii exploratori s-au născut și au crescut la șes, acolo unde chemarea depărtărilor este irezistibilă. * Predeterminase locul în care va ajunge, astfel încât apropierea să nu-i fie observată de la postul de pază și supraveghere. Odată ajuns, s-a năpustit asupra gardului de plasă împletită cățărându-se cu repeziciune. I-
I. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365175_a_366504]
-
propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului (Lupuli), Capu’ Pleșii (Pleșî), Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’, Dealului (Deal’lui), Șesuri (Șăsuri), Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina (Mânjâna), Dealu’ Sasului (Sasuli), Boboțea, Chicera, Măgura, Piscu’ Porcului (Porculi), Pleșcioara, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]
-
Un vânt ce bate a pustietate Să nu te văd în ochii mei Să nu te simt Plâns rătăcit în ritm De mers Cu pașii grei Eu vreau ca dealul să mi urce calea în mers cămpiile să îmi întindă șes să merg fără hotar ales în gând oriunde caut să mi găsesc un drum plin de prieteni și iubiri din vers călătorii în spații de planete cu ancestrale semne de culturi descoperite în librării expuse privirilor din rame de altar
RĂMÂI CE EȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366299_a_367628]
-
munte, fiecare își lua propriile oi din turmă și le ducea în locuri dinainte stabilite, unde le țineau până cădea zăpada. Locuri ca: Izvoru’ Măgurii (La Soci), Adâncata, Valea Lupului, Capu’ Pleșii, Plaiu’ Mare, Cheișoara, Dosu’ lu’ Mahoe, Capu’ Dealului, Șesuri, Râncurele, Bircei, Colnic, Mânjina, Dealu’ Sasului, Boboțea, Chiceră, Măgura, Piscu’ Porcului, Pleșcioară, Teiș, Făgețel - se umpleau cu târle de oi. Mulți plăteau pe cei cu oi ca să-și pună târlele pe locurile lor, sau să și le pască și pe
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STEPELE NOPȚII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 564 din 17 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Bate ploaia noaptea darabana Vânturile, caravane, șesul Viselor difuze înțelesul Dincolo de care doar capcana, vagi frânturi. Și două lumi deschise Totul e o goană de himere Ce-ai să faci când vor veni a-ți cere Slujitorii regelui, permise? Spală noaptea draperii de ploaie Viața noastră plină
STEPELE NOPŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366791_a_368120]
-
agricole! Dar tot atât de adevărat este că pe-atunci nu vedeai milioane de hectare de pământ lăsate în paragină, că terenurile arabile expuse la secetă (îndeosebi Bărăganul) erau irigate și că perdelele de pădure pentru protecția culturilor și a așezărilor de la șes erau extinse, nicidecum măcelărite ca în acești ani de libertate asimilată cu libertinajul, când e atâta nevoie de ele după ce aproape toate pădurile au fost tăiate de mulțimea fără număr a tâlharilor mari și mici. Apoi că sănătatea mediului ambiant
CRUCI ŞI RĂSCRUCI ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366087_a_367416]
-
Bătrân și a vechiului castru roman Resculum, năzdrăvăniile copilăriei primesc un sens mai aventuros, mai inventiv, mai simbolic. Crișurile îmbrățișează muntele din ale cărei stânci rupe, uneori cu înverșunare, fâșii însângerate în lupta cu piatra, spre a răzbate victorios spre șes. Ca pradă de război el oferă, generos, bologanilor nisipul cu reziduuri aurifere, prețul pâinii de zi cu zi a celor mai mulți munteni, nevoiași. În acest areal de legendă, un spațiu ocrotitor, apare casa părintească unde imaginea mamei umple sufletul copilului de
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]
-
dintr-un veac zbuciumat și întunecat. A bătut la ușa multor suflete, le-a vorbit ca un părinte, a vindecat răni adânci, a adus multă speranță și lumină, până când suferințele și anii i s-au adunat ca norii lungi pe șesuri. Părintele Cleopa Ilie a fost, după cum mărturisea, la un moment dat, Înaltpreasfințitul Părinte Teofan - Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, „omul lui Dumnezeu printre oameni“, „trâmbița Duhului care mărturisește Adevărul celor care iubesc Adevărul, dar și celor care-L urăsc“. Glasul său
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
văleatul.../ Neputincios pari și tu astăzi/ Te-a-ncins cu lanțuri împăratul/ Ca unda ta strivită, gemem/ Și noi, tovarășii tăi buni,/ Dar de ne-om prăbuși cu toții,/ Tu, Oltule, să ne răzbuni!// Să verși păgân potop de apă/ Pe șesul holdelor de aur; Să piară glia care poartă/ Înstrăinatul nost' tezaur;/ Țărâna trupurilor noastre/ S-o scurmi de unde ne îngroapă/ Și să-ți aduni apele toate/ Să ne mutăm în altă țară!// (Octavian Goga, Poezii/Publicistică. Editura Floarea Darurilor, București
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// (Radu Gyr, Anotimpul Umbrelor, Ed. Vremea, București, 1993, p.6) O altă lămurire binecuvântată a graiului, care s-a împlântat ca un hrisov ceresc pe blazonul veșniciei Neamului daco-român a fost /este și poetul Șesurilor natale din Țara de peste veac: Nichifor Crainic. Liturghia creației lirice în care s-a intonat psalmodic viața ilustrului poet, teolog, eseist, filosof și tenace român mărturisitor al dreptei credințe străbune, Nichifor Crainic, a cădit în Sânul neamului ecouri de har
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > STEPELE NOPȚII Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 367 din 02 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Bate ploaia noaptea darabana Vânturile, caravane, șesul Viselor difuze înțelesul Dincolo de care doar capcana - vagi frânturi. Și două lumi deschise Totul e o goană de himere Ce-ai să faci când vor veni a-ți cere Slujitorii regelui, permise? Spală noaptea draperii de ploaie Viața noastră plină
STEPELE NOPŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361657_a_362986]
-
minute de urcare, s-au așezat din nou la rând să aștepte telescaunul. Ana le propuse celorlalți tineri: - Haideți să coborâm pe picioare până la Predeal... - Ai, mă Ană, ne apucă noaptea până ajungem pe jos, replică Sandu, el crescuse la șes, nu la munte, fiind ploieștean. - S-o crezi tu, Sandule. Mai repede ajungi pe jos decât să aștepți aici și să mai faci alte douăzeci de minute cu telescaunul. - O fi mă, dar simt că mă dor pulpele la picioare
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
scriu cu realitatea din expunere. Prof. univ. dr. Ion Marin, decan al Facultății de Drept, Jurnalism, Psihologie și Științe ale educației a Universității „Hyperion” s-a născut pe 12 martie 1955 în comuna Bucu. Rădăcinile sale spirituale sunt întinse de la șesurile ialomițene, din care provine din străbuni tatăl său Ștefan, contabil pe vremea când mai era nevoie de această știință a socotitului cu mintea, prin comunele Romîniei, până în munții Sibiului de unde vine mama sa, Victoria, nepoată de mocani sibieni, coborâți de
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]