1,046 matches
-
respondenți afirmă că în satul lor nu se organizează manifestări la care să participe tot satul, cu ocazia sărbătorilor mari. De asemenea 81,4% spun că nu fac și nu au făcut parte dintr-un grup artistic al satului. În ce privește șezătorile, 89,4% din respondenți spun că acestea nu se mai organizează în sat, motivele fiind legate în principal de lipsa populației tinere: * Nu mai are cine să le organizeze (oamenii sunt prea bătrâni, nu mai sunt tineri în sat) 30
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu mai sunt tineri în sat) 30,8%. * Pentru că s-a pierdut obiceiul 9,5%. * Pentru că nu mai este nevoie de produsele lucrate de mână 3,72%. * 11,7% spun că nu cunosc motivul pentru care nu se mai organizează șezători. 2.3 Tablou comparativ în cifre Pentru a surprinde o imagine mai succintă și care permite comparații a celor două localități, am figurat în tabelul de mai jos principalele date despre Tălmăcel și Ludoș, organizate pe câteva dimensiuni mari, oferind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2 1 59. Dumneavoastră faceți (sau ați făcut) parte dintr-un grup artistic (formație de cântece sau dansuri populare)? 1. Da, fac (sau am făcut) parte. 2. Nu, nu fac(nu am făcut) parte. 60. În satul dumneavoastră se organizează șezători? 1. Da. 2. Nu 61. Obișnuiți să... DA NU 1. să postiți 1 2 2. să vă rugați 1 2 3. să mergeți la biserică 1 2 4. să vă spovediți 1 2 62. Dacă la întrebarea 55.3 ați
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mulțumiți de pământul pe care îl au? Sunt mulțumiți de felul în care îl lucrează și de produsele pe care le obțin? 40. (E2) Ce credeți că reprezintă satul pentru oamenii lui? În ce fel? 42. (F1) Ce manifestări tradiționale ( șezători, horă) se organizează în sat? Cine le organizează? Cât de des? Cine participă la ele? 43. (F2) Există în satul dumneavoastră formații (ansambluri) de muzică sau dansuri populare sau ateliere de creație populară? 44. (F3) Cum își petrec timpul liber
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cusutul și alte ocupații „feminine”. Nu În ultimul rând, organizația Încercase să educe femeile de la sate despre datoriile lor de mame și soții, prin conversații și demonstrații practice (de exemplu, referitoare la igiena corpului după naștere) care aveau loc În cadrul șezătorilor 64. Toate inițiativele descrise mai sus se dezvoltaseră numai la nivel local, ca răspuns la nevoi specifice sau ca expresie a ideilor, energiei și fondurilor de care organizatoarele dispuneau la un anumit moment. Uniunea Femeilor Române era mai mult o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și concepția programelor sale publice. 59. Iuliu Moldovan, Prefață la Ilea, Școala superioară, p. 3. 60. Moldovan, Prefață, p. 4. 61. Moldovan, Prefață, p. 6. 62. Moldovan, Prefață, p. 17. 63. Preda, Activitatea; Gheorghe Preda, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. 64. Șezătorile erau În mod tradițional Întâlniri informale În care femeile se adunau să țeasă și să Împletească Împreună sau să brodeze costume de sărbătoare și să vorbească. Șezătorile aveau loc mai ales În timpul iernii și ofereau un spațiu esențial de socializare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Prefață, p. 17. 63. Preda, Activitatea; Gheorghe Preda, Ziua Astrei, Sibiu, 1937. 64. Șezătorile erau În mod tradițional Întâlniri informale În care femeile se adunau să țeasă și să Împletească Împreună sau să brodeze costume de sărbătoare și să vorbească. Șezătorile aveau loc mai ales În timpul iernii și ofereau un spațiu esențial de socializare pentru femei, Într-un cadru definit ca aparținând femeilor, cam În același mod În care cârciumile satelor erau definite ca spații de socializare exclusiv masculine. 65. Iuliu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1946). Se afirmă în viața culturală a Banatului ca epigramist. A întemeiat în 1936, împreună cu poetul Volbură Poiană-Năsturaș, și a condus Asociația Altarul Cărții, ale cărei ședințe le-a patronat mult timp în casa sa. A luat parte la numeroase șezători literare ținute la Cluj, Oradea, Brașov, București. Era cunoscut și apreciat de scriitori și epigramiști de frunte, precum Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Ion Minulescu, I. C. Popescu-Polyclet, cu unii dintre ei purtând incitante dueluri epigramatice. Și-a adunat catrenele din
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
precum și cu V. Alecsandri, Petre Ispirescu, I. Pop-Reteganul, At. M. Marienescu, T. Bălășel ș.a., de la care a primit un sprijin substanțial. De asemenea, folosind metoda indirectă de cercetare, a difuzat și două chestionare (apeluri) prin revistele ardelene „Familia”, „Amicul familiei”, „Șezătoarea”, „Tribuna”, „Luminătoriul” ș.a. În această ultimă etapă a activității sale tinde - în bună parte reușește - să întocmească lucrări care să cuprindă aspecte esențiale ale spiritualității populare de pe întreg spațiul dacoromân. În acești ani se ocupă, aproape exclusiv, de punerea în
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
Tuțescu. În articolul-program, Ținta noastră, se precizează că I.C. vrea să sporească cercetarea creației populare, a „adevăratelor comori de gândire și simțire, de credinți și datini gospodărești, în care se oglindește sufletul și viața neamului nostru”. Mai bine structurată decât „Șezătoarea” de la Fălticeni, revista sistematizează diversele creații populare în rubrici precum „Povești”, „Povestiri și legende”, „Botanică populară”, „Datine și credințe”, „Orații”, „Colinde”, „Plugușoare”, „Cântece de stea”, „Cântece bătrânești”, „Vorbe adânci”, „O seamă de cuvinte” ș.a. Domină textele din sudul Moldovei, din
ION CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287574_a_288903]
-
interpretarea actoricească sau de gustul spectatorului, dar, folosind drept criteriu realismul, verosimilitatea, găsește o acoperire insuficientă pentru glosele lui, adesea mult prea binevoitoare, prea generoase. Când scrie el însuși teatru, I.-G. improvizează: Liceul Țepeluș-Vodă. Real? Vechi? Clasic? Modern? (1904), Șezătoarea Ștefan-Vodă (1904). În 1882, localizase, sub titlul Nea Frățilă și în colaborare cu A.I. Odobescu, piesa L’Ami Fritz de Erckmann-Chatrian. Înrudite cu foiletoanele, conferințele ținute la Ateneul Român, multe dintre ele publicate, popularizează, într-o expunere când gravă, când
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
Istorice, București, [1896]; Bucureștii până la 1500, București, 1898; Istoria Bucureștilor, București, 1899; ed. îngr. Elena-Maria Schatz, pref. Marina-Ruxandra Iliescu, București, 1998; Din istoria Bassarabilor, I, București, 1903; Din istoria românilor, București, 1903; Liceul Țepeluș-Vodă. Real? Vechi? Clasic? Modern?, București, 1904; Șezătoarea Ștefan-Vodă, București, 1904; Portrete și evocări istorice, îngr. și pref. Vistian Goia, București, 1986. Traduceri: Erckmann-Chatrian, Nea Frățilă [L’Ami Fritz], București, 1882 (în colaborare cu A. I. Odobescu); Dito und Idem [Carmen Sylva și Mite Kremnitz], Astra, București, 1887; Carmen
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
Graiul copiilor”, „Prietenul copiilor”, „Papagalul”, „Moș Poveste”, „Opinia”, „Înainte”, „Urzica”, „Magazin” ș.a. A semnat și Moș Martin. Aproape insignifiant este I. ca autor dramatic. Piesele lui pentru radio, cele pentru tineret sau pentru militari (publicate, acestea din urmă, în broșura Șezători ostășești, 1940) se inspiră din faptul divers și formulează o teză morală. Eroii, schițați în linii vagi, sunt „chisnovați”, „cătrăniți” și, una-două, le sare țandăra. O anume vioiciune a rostirii își ia provizia de pitoresc din limbajul argotic. O „întâmplare
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
de un radicalism ce nu prevestește nimic bun. SCRIERI: Funeralii naționale, București, 1937; ed. (Noapte de cloroform), pref. Ion Pas, București, 1969; Meșterul Strică, București, 1937; Haplea la stăpân, București, [1938]; Poveștile unchiului meu, București, 1938; Camaradul Sfârlă, București, 1940; Șezători ostășești, București, 1940; Guguță în vacanță, București, [1942]; Ucenicul, București, 1942; Oameni în cătușe de aur, București, [1945]; De la cal la cal-vapor, București, 1946; Măști de carton, București, f.a; Un cățel, un purcel și-un băiețel, București, 1947; Meșterul
IORDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287598_a_288927]
-
Jarník, fiul său, și Jindra Husková-Flajshansová. A tradus în românește romanul Bunica de Bozena Nemcová. SCRIERI: Glossaire des chansons populaires roumaines de Transylvanie, Praga, 1885; Drumul pe care am mers, București, 1909; Însemnări cu privire la limba basmelor populare românești, Bârlad, 1913; Șezători românești de pe muntele Sion din Praga, Praga, 1915; Între români, Sibiu, 1917. Culegeri: Doine și strigături din Ardeal, București, 1885 ( în colaborare cu Andrei Bârseanu); ed. 2, Brașov, 1895; ed. îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1968. Traduceri: Fr. Pravda
JARNÍK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287668_a_288997]
-
a reluat activitatea în 1994. S-a implicat activ în procesul de renaștere națională și de democratizare din Republica Moldova. În 1992 i s-a decernat Premiul Fundației Culturale „Iancu Flondor”. Debutează în presă în 1968. Primele plachete de versuri - La șezători (1975) și Trecere în alb (1980) - poartă amprenta unui accentuat romantism adolescentin, transcriind stări și ipostaze în care dragostea poate ajunge la beatitudine. Cărțile ulterioare, Stare totală (1986) și Dorul (1991), o reprezintă pe J. cu adevărat. Ele cuprind meditații
JOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287675_a_289004]
-
destinului dramatic al omului contemporan, virtuțile cele mai apreciate fiind bunătatea și dragostea pentru aproapele tău. Vibrantul examen de conștiință din volumul Stare totală este dublat, în Dorul, de o emoționantă angajare în problemele importante ale vieții sociale. SCRIERI: La șezători, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1975; Trecere în alb, Chișinău, 1980; Stare totală, Chișinău, 1986; Dorul, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: B. Ilie, „La șezători”, „Nistru”, 1976, 2; G. Mazilu, „Stare totală”, „Nistru”, 1988, 2; E. Prelipcean, Adevărate balsamuri vindecătoare, LA, 1992
JOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287675_a_289004]
-
totală este dublat, în Dorul, de o emoționantă angajare în problemele importante ale vieții sociale. SCRIERI: La șezători, pref. Pavel Boțu, Chișinău, 1975; Trecere în alb, Chișinău, 1980; Stare totală, Chișinău, 1986; Dorul, Chișinău, 1991. Repere bibliografice: B. Ilie, „La șezători”, „Nistru”, 1976, 2; G. Mazilu, „Stare totală”, „Nistru”, 1988, 2; E. Prelipcean, Adevărate balsamuri vindecătoare, LA, 1992, 25 iunie; Andrei Țurcanu, Bunul simț, Chișinău, 1996, 114-118; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 234. M.Dg.
JOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287675_a_289004]
-
împreună cu alții, lucrări legate de profesiunea sa: Geografia județului Ismail (1923, în colaborare cu P. Melinte), Manual pentru capacitate (1928, coautor), Antologia învățătorilor în literatură (1939), Caragiale. Tragicul destin al unui mare scriitor (1939, în colaborare cu Lucian Predescu), Cartea șezătorilor școlare (1939, în colaborare cu V. Ghețea), Cartea cercurilor culturale (1939, coautor), Probleme și jocuri distractive (1958, semnat I. Botnă), precum și diferite manuale destinate elevilor de școală primară. Romanele lui J. nu ambiționează depășirea pragului presupus de o lectură agreabilă
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
din Bucovina, desfășurându-și activitatea cu precădere în zona rurală. Primul președinte al Societății a fost Gheorghe Hurmuzaki (din 1865 până în 1882). În 1891 s-a înființat la Cernăuți Societatea Doamnelor Române, care pe parcursul activității a organizat mai multe concerte, șezători, expoziții cu scopul educării tinerelor românce în spiritul dragostei față de tradițiile românești. Una din cele mai active asociații a fost Societatea Mazililor și Răzeșilor din Bucovina, care a luat ființă în 1899 și a luptat pentru apărarea românismului, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și episcopia Hușilor. La rubrica „Documente sociale”, doctorul R. Chernbach scrie numeroase texte despre instruire și educație. Curând după lansare, odată cu numărul 5/1914, revista trece sub direcția Cercului „Gânduri bune”, anunțându-i programul și tipărind unele materiale prezentate acolo. Șezătorile cercului sunt inaugurate de conferința lui Octavian Goga, intitulată Calvarul nostru. Versurile publicate - sonete, pasteluri, poezii de dragoste ori descriptive - amintesc adesea de poezii cunoscute, semnatari fiind Const. Gh. Damaschin, V. Băltenoiu, C. Sulcină, P.Teleman, I. Neculau, Const. Asiminei
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
pe tărâmul studierii cărților populare. Din această ediție, cea mai bună la acea dată, pe care învățatul o considera o „încheiere nimerită” a activității sale literare, nu a apărut, din păcate, și un alt volum, care urma să cuprindă O șezătoare la țară, Nastratin Hogea, Hristoitia, Archirie și Anadan. Structurate în două părți, Things That Were și Things That Are, memoriile lui G., apărute la Londra, în 1990, cuprind în capitolele Autobiography, Reminiscences și The Gaster Saga, nu numai elemente cu privire la
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
alcătuiesc cadrul tabloului poetic al g. Universul tematic al g. românești este covârșitor rural. Sesizând deosebirile dintre lucruri și fenomene, dar și unitatea lor intrinsecă, g. are o surprinzătoare capacitate de a contribui la cunoașterea lumii. Surse: Anton Pann, O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
covârșitor rural. Sesizând deosebirile dintre lucruri și fenomene, dar și unitatea lor intrinsecă, g. are o surprinzătoare capacitate de a contribui la cunoașterea lumii. Surse: Anton Pann, O șezătoare la țară sau Povestea lui Moș Albu, I, București, 1851, O șezătoare la țară sau Călătoria lui Moș Albu, II, București, 1852; Teodor Stamati, Pepelea sau Trădiciuni năciunare românești, Iași, 1851; Artur Gorovei, Cimiliturile românilor, București, 1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]
-
1898; ed. pref. Iordan Datcu, București, 1972; Gh. Popescu-Ciocănel, Basme, snoave, ghicitori etc., Ploiești, 1898; Tudor Pamfile, Cimilituri românești, București, 1908; Gh.I. Neagu, Ghicitori din Ialomița și Teleorman, Roșiori de Vede, 1939; Ilie I. Mirea, Colecție de ghicitori (cimilituri) pentru șezători, București, 1940; Ghicitori și proverbe, I-II, îngr. Monica Rahmil, București, 1957; Cinel-cinel, îngr. C. Mohanu, pref. I.C. Chițimia, București, 1964; Bulgăre de aur în piele de taur. Ghicitori, îngr. și pref. Radu Niculescu, București, 1975; Sergiu G. Moraru, Ghicitori
GHICITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287258_a_288587]