779 matches
-
a proceselor de alunecare, ce indică pentru sectorul Miletinului o tendință de extindere, e necesară luarea unor măsuri corespunzătoare cu cauzele ce au contribuit la dezvoltarea lor. Principalele măsuri ce se pot continua și extinde pe versanții din perimetrul comunei Șipote pot fi: captarea și drenarea izvoarelor de la baza cornișelor de alunecare, apa captată putând fi utilizată în gospodăria locală; desecarea apei subterane prin plantații speciale (sălcii, plopi); regularizarea scurgerilor apelor superficiale din zona interfluviilor prin canale și îndrumarea lor în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu ajutorul mașinilor terasiere și scurgerea apelor din micile depresiuni, creându-se condiții de infiltrații mai reduse; fixarea cornișei și a zonei înconjurătoare prin perdele și benzi forestiere antierozionale;evitarea supraîncărcărilor cu construcții grele ș.a. Sub raportul stabilității,pe teritoriul comunei Șipote se pot identifica trei categorii de terenuri (Harta nr. 3) : - terenuri stabile în care se includ suprafețele interfluviilor sculpturale, ale complexului de terase și ale șesurilor,acestea din urmă fiind însă umede pe alocuri și parțial inundabile; - terenuri nestabile care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
0 și 5 m; - terenuri semistabile cuprinzând versanții slab înclinați, în general uscați,afectați predominant de spălări areolare,cu eroziune liniară incipientă. II.3. Condițiile climatice Având în vedere poziția geografică, în partea de est a Podișului Moldovei, teritoriul comunei Șipote are o climă temperat-continentală de nuanță excesivă destul de pronunțată,încadrându-se în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei (I. Gugiuman și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și colab., 1960). Clima acestei regiuni este determinată de caracteristicile principalilor factori climatogeni din partea de est a țării: radiația solară globală,dinamica zonală și regională a atmosferei,caracteristicile reliefului și structura suprafeței subiacente. Având în vedere că pe teritoriul comunei Șipote nu există nici o stație meteorologică ori post pluviometric cu observații de lungă durată, am utilizat pentru caracterizarea elementelor climatice datele înregistrărilor de la stația Răuseni (jud. Botoșani), care e situată în apropiere, într-un loc cu condiții asemănătoare, cât și datele
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sud-estul Europei. În cursul anului,această regiune se află sub influența următorilor centri barici principali: anticiclonul Azorelor,anticiclonul siberian,ciclonul islandez și ciclonii mediteraneeni. Datorită poziției în partea de est a Podișului Moldovei,regiunea în care se află și comuna Șipote resimte cel mai mult efectele maselor de aer generate de maximul baric al Azorelor, vara și de cel euroasiatic,iarna. În timpul iernii, această parte a țării este supusă atât invaziei maselor de aer estice și arctice continentale, care dau stări
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și primăvara. De asemenea, vara au loc deplasări ale maselor de aer din nord, care dau vremii, deseori,un caracter rece și umed. Relieful constituie un factor geografic foarte important în determinarea particularităților locale ale climei. Astfel, pe teritoriul comunei Șipote, orientarea majorității văilor și interfluviilor pe direcția NV-SE determină ușoare modificări în dinamica atmosferei, care se reflectă și în frecvența și viteza mai mare a vânturilor din NV. Energia maximă a reliefului (180 m) este aceea care determină ușoare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a suprafeței terenului,ceea ce se reflectă în existența unor diferențieri microclimatice. În ansamblu, însă, datorită altitudinii modeste și a formelor domoale pe care le are, relieful determină modificări de mică amploare în regimul elementelor climatice. Suprafața activă de pe teritoriul comunei Șipote are un aspect destul de neuniform, principalii săi componenți fiind: altitudinea redusă a reliefului, gradul diferit de fragmentare a acestuia,înclinarea și orientarea diferită a versanților față de razele solare,neomogenitatea învelișului de soluri, structura destul de uniformă a covorului vegetal, ca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
altitudinea redusă a reliefului, gradul diferit de fragmentare a acestuia,înclinarea și orientarea diferită a versanților față de razele solare,neomogenitatea învelișului de soluri, structura destul de uniformă a covorului vegetal, ca și suprafața activă a iazurilor. Astfel, în spațiul comunei Șipote variația suprafeței active apare mai atenuată,având în vedere că învelișul pedologic este alcătuit, în cea mai mare parte, din soluri cernoziomice, iar partea cea mai însemnată este ocupată de culturi agricole (5379 ha),pășuni și fânețe (2034 ha), în timp ce
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
atlantică, ce se manifestă în mod deosebit în perioada caldă a anului. Regimul precipitațiilor atmosferice este, însă, influențat și de condițiile fizico- geografice locale, fiind totodată în strânsă corelație cu temperatura sau gradul de umezeală a aerului. Astfel, relieful comunei Șipote, caracterizat prin altitudini reduse (maxima 180 m), o fragmentare pronunțată, dar cu interfluvii și văi orientate în cea mai mare parte pe direcția NV-SE, nu constituie un obstacol serios în calea maselor de aer dinspre vest și nord -vest
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu grindină este mic, însă provoacă uneori pagube deosebite vitei -de-vie și culturilor agricole. Astfel s-a întâmplat în luna iulie în 2003, când căderile de grindină au afectat județul Botoșani și o parte din teritoriile cultivate de pe teritoriul comunei Șipote, de la granița cu jud. Botoșani. Roua este un fenomen frecvent în fiecare an, producându-se mai ales în nopțile senine, dar uneori chiar din primele ore ale serii. Roua este un fenomen hidrometeorologic pozitiv, datorită aportului de apă pe care
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
iarna și primăvara, în timpul nopților senine și cu calm, când temperatura suprafeței solului scade sub 0șC. Brumele cele mai frecvente, cele mai timpurii, ca și cele mai intense se produc pe valea Miletinului și pe celelalte văi de pe teritoriul comunei Șipote,în mod deosebit până la altitudinea de 75-100 m. La altitudini mai mari se constată brume de intensitate mai mică și care nu provoacă pagube deosebite. Regimul vânturilor În această zonă dinamica atmosferică din cursul anului se caracterizează printr-o mare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dintotdeauna una din sursele naturale de cea mai mare importanță,fiind indispensabilă vieții: prezența ei a influențat repartiția așezărilor umane și activitățile antropice în procesul de transformare a mediului. Cunoașterea rezervelor de apă subterană și de suprafață de pe teritoriul comunei Șipote interesează și sub aspectul regimului lor și a rolului pe care îl au în procesele actuale de versant, în stabilitatea terenurilor și, în general, în organizarea teritoriului. Apele subterane de pe teritoriul comunei Șipote fac parte din două mari categorii: ape
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
subterană și de suprafață de pe teritoriul comunei Șipote interesează și sub aspectul regimului lor și a rolului pe care îl au în procesele actuale de versant, în stabilitatea terenurilor și, în general, în organizarea teritoriului. Apele subterane de pe teritoriul comunei Șipote fac parte din două mari categorii: ape freatice și de adâncime. Apele freatice prin poziția și prin caracteristicile fizico- chimice și dinamice imprimă anumite particularități terenurilor constituind,în același timp, sursa de bază în alimentarea cu apă a populației, pe
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
chimice și dinamice imprimă anumite particularități terenurilor constituind,în același timp, sursa de bază în alimentarea cu apă a populației, pe plan local. În funcție de condițiile litologice și morfologice,cercetătorii M.Schram, M Pantazică, I .Ungureanu au identificat pe teritoriul comunei Șipote trei unități hidrogeologice. Acestea se alimentează din apele nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nivale și pluviale, mai ales primăvara și la începutul verii, din afluența straturilor acvifere limitrofe situate la altitudini mai mari și din aportul antropic al apelor menajere și al celor utilizate la grădinărit. Pe harta regionării hidrogeologice a teritoriului localității Șipote se disting următoarele unități hidrogeologice: I. Unitatea apelor freatice înmagazinate în nisipuri,nisipuri argiloase și luturi nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nisipoase aluvio- coluviale din complexul teraselor și al glacisurilor de racord este localizată pe stânga Miletinului în dealurile Schinăria, Balș, Dealul Stănoaiei, Solovăț, Mitoc și Dealul Odăile de la est de Hălceni. Ea ocupă cea mai mare parte din teritoriul localității Șipote, îndeosebi interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei,afluenți ai Miletinului în acest sector . Stratul acvifer principal din baza acumulativului de terasă se află la adâncimi variate față de suprafața topografică. Cele mai mari adâncimi, între 812 m se găsesc, în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
teraselor adâncimea straturilor acvifere se reduce, astfel că, în unele sectoare, apa iese la zi prin izvoare ce se scurg spre văile limitrofe. Stratul acvifer al acestei unități hidrogeologice reprezintă principala sursă de alimentare cu apă, prin fântâni, pentru localitatea Șipote. Calitatea apei nu este peste tot corespunzătoare normelor optime de potabilitate în privința mineralizării, a durității și gustului (amar-sărat), îndeosebi acolo unde acumulativul de terasă se sprijină pe marne sarmațiene. Izvoarele care deschid straturile acvifere de terasă nu sunt prea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unde acumulativul de terasă se sprijină pe marne sarmațiene. Izvoarele care deschid straturile acvifere de terasă nu sunt prea bogate (în medie, în jur de 0,2l/s).Debite mai mari au izvoarele care apar în fruntea terasei inferioare de la Șipote,fiind utilizate pentru adăpatul vitelor. În zonele de emergență, apa din terase contribuie la dinamizarea proceselor actuale de versant, ca de exemplu,pe stânga pârâului Broaștei ( Foto nr.3 ), la nord-vestul localității sau la supraumectarea șesurilor cu care vine în
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
apa din terase contribuie la dinamizarea proceselor actuale de versant, ca de exemplu,pe stânga pârâului Broaștei ( Foto nr.3 ), la nord-vestul localității sau la supraumectarea șesurilor cu care vine în contact,ca de pildă,șesul Miletinului de la sud de Șipote. Din cele arătate, rezultă că sectoarele zvântate din complexul teraselor, unde apa este la peste 4 m adâncime sunt cele mai favorabile pentru dezvoltarea construcțiilor. II. Unitatea apelor freatice înmagazinate în argile nisipoase și nisipuri argiloase coluvio- deluviale de versant
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
zvântate din complexul teraselor, unde apa este la peste 4 m adâncime sunt cele mai favorabile pentru dezvoltarea construcțiilor. II. Unitatea apelor freatice înmagazinate în argile nisipoase și nisipuri argiloase coluvio- deluviale de versant ocupă suprafețe întinse pe teritoriul comunei Șipote . În cadrul localității de reședință, se prezintă ca o fâșie îngustă flancând interfluviul dintre Valea Odăii și Valea Stănoaiei și o zonă ceva mai lată pe stânga acesteia din urmă. Datorită grosimii diferite a cuverturii deluviale (5-10 m ), constituției litologice și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cât și ca urmare a posibilităților diferite de alimentare, apa din această unitate hidrogeologică este neuniform repartizată, atât în plan orizontal, cât și pe verticală. Adâncimea medie la care se află apa subterană în această unitate hidrogeologică în cadrul localități Șipote,variază, în general între 0-4 m pe versantul stâng al pârâului Broaștei sau între 0-8m pe stânga Văii Stănoaia, unde apar la zi și apele libere din lentilele nisipoase ale Sarmațianului . Izvoarele care deschid aceste straturi acvifere au debite mici
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
îndeosebi după perioadele umede de lungă durată, ca în 19691972, ceea ce duce la declanșarea alunecărilor de teren. Astfel se explică intensitatea proceselor de alunecare existente în vatra satului Chișcăreni, pe versanții din Valea Odăii, Valea Rece sau la est de Șipote și Hălceni. Alternarea unor sectoare umede cu altele mai uscate impune ca în proiectele de utilizare a versanților să se ia în considerare nu numai stabilitatea, ci și gradul de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de umiditate al acestora. III. Unitatea apelor înmagazinate în nisipuri și nisipuri argiloase aluviale de șes este extinsă în lungul Miletinului și cu areale mai restrânse în văile afluenților săi. Aluviunile din șesul Miletinului cu grosime de 9-10 m la Șipote și 7-9 la Hălceni sunt formate din două orizonturi: unul inferior, gros de 2-4 m, conținând nisipuri grosiere, prundișuri și resturi de cochilii și un orizont superior de 4-5 m grosime alcătuit din aluviuni mai fine, luto-nisipoase,argilo-nisipoase și chiar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
deluviale ce se scurg pe marnele sarmatice. Aceasta explică și mineralizarea ridicată a apei din șes, care face ca în timpul perioadelor secetoase să apară suprafețe mari de eflorescențe saline, care pot ajunge la grosimi de 1,5 cm . În dreptul satelor Șipote, Mitoc, Hălceni, unde șesul este mai umed și pe alocuri chiar mlăștinos se creează condiții de sărăturare a solurilor. Șesurile secundare din lungul văilor afluente(Coroleuca,Recea, Valea Odăii, Valea Broaștei, Valea Stănoaiei,Chișcăreni etc.) se includ în aceeași unitate
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cuaternare. Pe baza forajelor de adâncime s-a putut constata existența unor strate acvifere de adâncime puternic mineralizate. Nu este exclusă nici existența unor pânze de apă de adâncime, la 130-150 m, în depozitele badeniene și bugloviene. În limitele comunei Șipote, apele de suprafață sunt reprezentate de râul Miletin ( un sector din cursul inferior) și de afluenții acestuia: Coroleuca, Valea Rece, Valea Odăii pe partea stângă, Chișcăreni și Valea lui Andrei pe partea dreaptă. Aceste pâraie se caracterizează prin regim de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]