779 matches
-
Multe din aceste plante sunt recoltate de către locuitorii din comună și utilizate în medicina populară, ele neavând o pondere economică și nereprezentând o sursă de venituri, din acest punct de vedere fiind insuficient utilizate. Având în vedere că teritoriul comunei Șipote dispune și de terenuri neproductive sau slab productive, sugerăm conducerii locale și posibilitatea valorificării acestor terenuri prin cultura unor plante medicinale și aromatice,mai ales că s-ar putea cultiva îndeosebi numai acele specii care pot contribui în mare măsură
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
unor plante medicinale și aromatice,mai ales că s-ar putea cultiva îndeosebi numai acele specii care pot contribui în mare măsură și la combaterea eroziunii solului, la fixarea acestuia. Dintre speciile de plante medicinale și aromatice de pe teritoriul comunei Șipote amintim:Achillea milefolium (coada șoricelului),Althaea officinalis (nalba mare), Arcthium lappa (brusture), Artemisia absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci, condițiile fizico -geografice în care este situată comuna Șipote se reflectă în bună măsură și în distribuția lumii animale. Existența faunei este strâns legată de specificul covorului vegetal. Din cauza spațiului foarte limitat ocupat de vegetația abundentă, se remarcă un număr scăzut atât ca specii,cât și ca indivizi mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
argintiu (Carrasus auratus gibelio),roșioară, lin, porcușor. II.6 Potențialul pedologic Învelișul pedologic reprezintă o sinteză a tuturor factorilor despre care am vorbit și, în același timp, ne oferă o imagine mai veridică asupra fondului funciar de care dispune comuna Șipote. De asemenea , cunoștințele din acest domeniu permit analizarea posibilităților ameliorative cele mai indicate ale solurilor, în vederea utilizării lor mai raționale și mai intensive. Din punct de vedere pedogeografic, comuna Șipote aparține provinciei moldavosarmatice, căreia îi este specifică interferența influențelor est
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
imagine mai veridică asupra fondului funciar de care dispune comuna Șipote. De asemenea , cunoștințele din acest domeniu permit analizarea posibilităților ameliorative cele mai indicate ale solurilor, în vederea utilizării lor mai raționale și mai intensive. Din punct de vedere pedogeografic, comuna Șipote aparține provinciei moldavosarmatice, căreia îi este specifică interferența influențelor est -europene cu cele central - europene. Deși este un spațiu limitat, caracteristicile factorilor pedoclimatici au favorizat apariția unei game destul de variate de soluri reprezentată, în primul rând, prin soluri zonale- cernoziomuri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solurile intrazonale- hidromorfe și halomorfe - îndeosebi, lăcoviști și solonețuri, ca și solurile slab dezvoltate, cum sunt solurile aluviale de pe șesuri și mai ales regosolurile de pe numeroși versanți. În ceea ce privește importanța social -economică a componentelor mediului natural, pentru teritoriul comunei Șipote, solul rămâne resursa cea mai valoroasă. În acest scop, cunoașterea, păstrarea și mărirea rentabilității solurilor constituie una din premisele de bază ale dezvoltării economice a teritoriului analizat. Pornind de la aceste considerente, trebuie să avem în atenție condițiile de geneză și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
CO3 Ca. 2) Cernoziomurile sunt întâlnite atât pe formele de relief relativ plane (cu pante mai mici de 3%), cât și pe versanții mai însoriți și cu înclinarea între 1ș și 5 ș. Aceste soluri sunt identificate în teritoriul comunei Șipote pe terase și interfluvii ușor înclinate și pe versanții slab înclinați cu un climat local mai secetos. Roca, forma de relief și microclimatul sunt factori naturali care au determinat formarea următoarelor subtipuri de cernoziomuri: a) Cernoziomuri carbonatice formate pe roci
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
În ultimul secol se observă din ce în ce mai mult o diminuare a raporturilor cadru natural-așezare, în favoarea raportului cadru socio-economic- așezare, deoarece cadrul natural nu mai reprezintă un obstacol pentru o așezare, în fața exploziei tehnologice. Deși la nivelul de dezvoltare economică a comunei Șipote nu se poate vorbi încă de aceasta, ,explozie tehnologică”, totuși cadrul socio- economic a fost favorabil prin potențialul economic agricol de care a dispus regiunea. Valorificarea acestui potențial și-a pus amprenta asupra habitatului și a comportamentului demografic. Stadiul civilizației
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Valorificarea acestui potențial și-a pus amprenta asupra habitatului și a comportamentului demografic. Stadiul civilizației agrare, natura culturilor agricole, sistemul de creștere a vitelor, tradițiile reprezintă factori socio-economici cu rol deosebit de important în formarea și evoluția așezărilor din zona Șipote. Astfel, dacă factorii fizico- geografici au jucat un anumit rol în stabilirea poziției satelor și crearea cadrului natural unde se va desfășura activitatea locuitorilor, factorii economico-geografici au influențat evoluția prin valorificarea potențialului natural al resurselor și asigurarea subzistenței. Un rol
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
locuitorilor, factorii economico-geografici au influențat evoluția prin valorificarea potențialului natural al resurselor și asigurarea subzistenței. Un rol important în repartiția populației și evoluția așezărilor l-a avut în epoca medievală și activizarea drumurilor comerciale și organizarea schimburilor locale. Deși satul Șipote nu era străbătut de vreun drum comercial de interes european, el se afla totuși la,,drum mare”, cum se exprima domnitorul Gh.Ghica, la 15 mai 1658, adică pe o cale frecventată mult. Este vorba de, ,Drumul Șipotelor”,menționat la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Deși satul Șipote nu era străbătut de vreun drum comercial de interes european, el se afla totuși la,,drum mare”, cum se exprima domnitorul Gh.Ghica, la 15 mai 1658, adică pe o cale frecventată mult. Este vorba de, ,Drumul Șipotelor”,menționat la 21 octombrie 1584, care pornea din Iași și trecea prin Tăutești, Mălăești, Gropnița, Șipote și continua prin Stroești, Drașcani, Sulița, Botoșani. Documentele vremii fac referire la importanța acestui drum, pentru că pe aici treceau solii, curierii împuterniciți cu, ,cărți
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
totuși la,,drum mare”, cum se exprima domnitorul Gh.Ghica, la 15 mai 1658, adică pe o cale frecventată mult. Este vorba de, ,Drumul Șipotelor”,menționat la 21 octombrie 1584, care pornea din Iași și trecea prin Tăutești, Mălăești, Gropnița, Șipote și continua prin Stroești, Drașcani, Sulița, Botoșani. Documentele vremii fac referire la importanța acestui drum, pentru că pe aici treceau solii, curierii împuterniciți cu, ,cărți domnești”,cărora șipotenii trebuiau să le asigure hrană și cai de drum. Fiind un drum secundar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fac referire la importanța acestui drum, pentru că pe aici treceau solii, curierii împuterniciți cu, ,cărți domnești”,cărora șipotenii trebuiau să le asigure hrană și cai de drum. Fiind un drum secundar, ce trecea Miletinul pe la sud pentru a intra în Șipote, acest drum a influențat evoluția așezării și a populației, dar nu a avut totuși rolul important al drumurilor comerciale, ce au dus la dezvoltarea târgurilor și orașelor. Localitatea Șipote a avut totuși un rol administrativ destul de important, fiind sediu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
drum secundar, ce trecea Miletinul pe la sud pentru a intra în Șipote, acest drum a influențat evoluția așezării și a populației, dar nu a avut totuși rolul important al drumurilor comerciale, ce au dus la dezvoltarea târgurilor și orașelor. Localitatea Șipote a avut totuși un rol administrativ destul de important, fiind sediu de ocol și curte domnească în timpul domniei lui Petru Rareș, aceasta influențând și dinamica populației. Relațiile sociale specifice epocii medii, dările împovărătoare față de stat, precum și cotropirile teritoriului Moldovei de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
din județul Iași care au dispărut, printre acestea numărându-se și unele sate de pe Miletin (ex:Păturniceni,1445) . Asigurarea forței de muncă,mai ales în sec.XVII-XVIII a impus organizarea unor forme de așezări noi,, ,slobozii”,cu regim special. Așezarea Șipote a cunoscut și ea plecarea masivă a populatiei, din cauza obligațiilor față de stat și mănăstire, apoi repopularea și scutirea totală a populației de dări și munci, atât pentru stat, cât și pentru proprietar. Instabilitatea așezărilor și dinamica fluctuantă a populației
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Moldovei și din Bucovina. Informațiile documentare atestă Câmpia Jijiei ca fiind un loc de predilecție pentru aceste populații imigrante,care fie că s-au grupat în vetrele satelor existente, fie că au format așezări noi. În acest context și regiunea Șipote a constituit un cadru socio-economic adecvat, care a determinat formarea unor localități, ce au pornit dintr-un stadiu de așezări temporare numite, ,odăi” (precum Odaia Cioara, ce a înglobat apoi satul Chișcăreni) sau,,metocuri”( satul Mitoc). De la sfârșitul sec. al
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
măsurile administrative- financiare cauzate de acestea au fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să ocupe locul V pe țară, după numărul populației și locul II după densitatea populației (I. Șandru, I.Poghirc
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
fost însoțite de construcția unor sate mari, ca de exemplu, satul Fântânele, pe locul Odăii Cioara,ce înglobase și satul Chișcăreni la începutul sec. al XIX-lea (18321838),actualmente sat component al comunei Șipote. În perioada economiei centralizat planificate, comuna Șipote a cunoscut un spor demografic ridicat,ca de altfel întreg județul Iași, ce ajunsese să ocupe locul V pe țară, după numărul populației și locul II după densitatea populației (I. Șandru, I.Poghirc 1978),remarcându-se totodată discordanța dintre potențialul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și comportamentul demografic al populației acestor așezări, caracterizat printr-o evoluție,,ezitantă”, cu fluxuri și refluxuri de populație. III. 2. Dinamica populației III. 2. 1. Evoluția numerică a populației. Considerații de geografie istorică Deși urmele materiale descoperite pe teritoriul comunei Șipote atestă că aceste ținuturi favorizate de condiții naturale au fost locuite încă din Paleolitic, este dificil de demonstrat care a fost evoluția numărului de locuitori în perioada Antichității și chiar a Evului Mediu, deoarece nu există documente de atunci, iar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
putea reconstitui demografia zonei oferă însă recensămintele de populație de la sfârșitul sec. al XIX-lea și cele din sec. al XX-lea. Pentru perioadele anterioare, însă, nici chiar izvoarele istorice ce menționează pentru prima dată, la 18 februarie 1445, satul Șipote donat de Ștefan Voievod către Mihul Logofătul,nu oferă informații referitoare la numărul locuitorilor din zonă. Astfel de informații nu se cunosc nici mai târziu, la începutul sec. al XVI -lea, în timpul când Șipotele a ajuns în proprietatea familiei Luca
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dată, la 18 februarie 1445, satul Șipote donat de Ștefan Voievod către Mihul Logofătul,nu oferă informații referitoare la numărul locuitorilor din zonă. Astfel de informații nu se cunosc nici mai târziu, la începutul sec. al XVI -lea, în timpul când Șipotele a ajuns în proprietatea familiei Luca Arbore, portar de Suceava, deoarece cea mai mare parte din documentele de proprietate ale familiei lui Luca Arbore nu s-au păstrat, fiind confiscate și distruse o dată cu decapitarea pentru înaltă trădare a ultimului proprietar
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ale familiei lui Luca Arbore nu s-au păstrat, fiind confiscate și distruse o dată cu decapitarea pentru înaltă trădare a ultimului proprietar, în aprilie 1523, la Hârlău, de către Ștefan Vodă cel Tânăr. Cert este că după decapitarea lui Luca Arbore, satul Șipote a trecut în proprietatea familiei domnitoare, iar curtea de aici a devenit curte domnească, în timpul domniei lui Petru Rareș, pentru întreținerea ei înființându-se un ocol (o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească). După preluarea de către
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
familiei domnitoare, iar curtea de aici a devenit curte domnească, în timpul domniei lui Petru Rareș, pentru întreținerea ei înființându-se un ocol (o unitate teritorială care grupa un număr de sate proprietate domnească). După preluarea de către familia domnească, curtea din Șipote a trebuit să fie amenajată, extinsă cu noi corpuri de clădiri, ca să poată adăposti în condiții optime personalul care o deservea, membrii numeroși ai familiei domnitoare aflați aici, un corp de gardă ș.a. Se înțelege, astfel, că în aceste
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
populației din zonă a crescut, prezența familiei domnitoare insuflând o anumită siguranță locuitorilor. După moartea cruntă a doamnei Elena Rareș, în 1554, sugrumată de trimișii lui Alexandru Lăpușneanu, deoarece se împotrivea căsătoriei acesteia cu fiica sa, Ruxandra, curțile de la Șipote au rămas pustii, membrii familiei domnitoare părăsind-o. Aceasta a dus la desființarea ocolului, o parte din satele componente fiind donate mănăstirilor ( ex.:satul Stroești, donat Mănăstirii Sf. Sava, din Iași), iar altele, precum Tătăreni au devenit siliști, adică fără
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]