1,067 matches
-
I. POEMS BY THE LAKE, de Daniela Andronache, publicat în Ediția nr. 749 din 18 ianuarie 2013. FURTUNA pe cer, fulgerele zvâcnesc scurt ca picioarele unui bondar răsturnat. un aer rece îmi înfioară șira spinării. simt cum, în curând, furtuna îmi va cuprinde inima cu hohote de tunet și zvârcoliri de iarbă. CONTRATIMP cu pas ușor sar peste lucruri, peste anii din viața mea, căutând drumul înapoi. îl voi găsi cu siguranță, iar când
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
al doilea, eram deja copăcel beat de lumină, miresme și soare, fremătând de-a valma cu păsările cerului și florile pământului. și azi sunt întocmai ... Citește mai mult FURTUNApe cer,fulgerele zvâcnesc scurtca picioareleunui bondar răsturnat.un aer receîmi înfioară șira spinării.simt cum, în curând,furtuna îmi va cuprinde inimacu hohote de tunetși zvârcoliri de iarbă.CONTRATIMPcu pas ușorsar peste lucruri,peste anii din viața mea,căutând drumul înapoi.îl voi găsi cu siguranță,iar când stelele cerului vor cădeape
DANIELA ANDRONACHE [Corola-blog/BlogPost/354469_a_355798]
-
iubito, de nu poți vorbi? - Mircea, abia reuși fata să murmure printre hohotele de plâns. Mama este în spital într-o stare foarte gravă. - Ce a pățit? Pe Mircea l-au trecut fiori și o transpirație rece i-a umezit șira spinării. - Comoție cerebrală. Este în comă la serviciul de urgență. - Când s-a întâmplat nenorocirea? - Astăzi după ora zece. M-au anunțat la serviciu și am venit cât de repede am putut. - Și? Care îi sunt șansele de salvare? - Nu
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
cu câtă ură era întâmpinat viitorul cuscru. Oricât s-ar fi străduit să ascundă repulsia față de Viorel, Săndica l-a întâmpinat cu atâta răceală și dispreț încât pe Viorel îl treceau fiorii și o transpirație rece i se scurgea pe șira spinării. Ramona curioasă și încă neîmpăcată cu gândul că după atâția ani nu știa dacă între cei doi s-a întâmplat ceva, a rămas convinsă fără tăgadă că ei ascund o mare taină pe care nu o va afla niciodată
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353869_a_355198]
-
deloc. Ba parcă încercase să fulguiască un pic, mai de dimineață, dar până la urmă, spre seară, se lăsase un frig uscat. Ciodin tocmai adusese un car de lemne, mai mult creci . Le tocase cu barda și le stivuise sub o șiră de paie să le aibă nevastă-sa pentru încălzitul apei când o să taie purcelul de Crăciun. Anul ăsta, de se duse, fu cam sărac pentru Ciodin. Așa că și porcul de Crăciun se transformase într-un amărât de purcel. Era mulțumit
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
a-și umili adversarul. Încleștarea de pe câmpul de luptăera aprigă: El calului dăpinteni, îl lasă-n a lui vrere, / Se duce și izbește păgânul cu putere. / Îi frânge scutul bun și platoșa-i destramă, / Despicăpiept și oase-i zdrobește, fărăsamă, / Șira spinării-i rupe, atât de-adânc împinge / Lancea, și cu ea suflarea-n piept îi stinge, / Apasăfierul tare și trupul îl clătește, / Cu-o opintire bunăla pământ îl trântește, / În douăjumătăți ceafa i-a despărțit.[6]Cavaleria grea din perioada
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
picioarele din lemn, mâinile cârlig, cerceii din buze sau din nasuri, așa cum mai vezi doar prin filme. Thomson privește și el siderat. - Am dat de dracu cu ăștia! - N-ar fi mai bine să capitulăm? întreb, simțind fiori reci pe șira spinării. - Întreabă-l pe căpitan! Eu știu că nu vrea. Amuțesc. Bărcile se apropie, turate la maxim, de vas, formează un șir indian, care începe să se învârtească în jurul nostru. Din cauza vitezei de deplasare e aproape imposibil să-ți alegi
DRUMUL APELOR, 26 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352749_a_354078]
-
fermitatea și intransigența poziției de drepți, pe care alți membri ai CPEx - civili cu burtă și mișcări dezordonate pe care această poziție îi făcea mai degrabă carghioși, subliniindu-le slugărnicia - n-o reușeau, să arate a fi un slugarnic cu șira spinării dreaptă, care nu se-nclină rostind laude, ci are neobrăzarea de a se-mpipota și a-și prezenta osanalele în pas de defilare. Așa s-a întâmplat ca, la o plenară sau la nu știu ce meeting la Sala Palatului, când Ceaușescu
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
fi uns, colegial, La nu știu care cină,-n taină (!?) De m-am crucit și m-am jurat, Să mor de moarte naturală! De când mă știu nu am luat Vreo contribuție, pe blat, Că am intrat, și mort, în boală, Simțind pe șiră reci fiori Tot învârtindu-mă-n mormânt ... Nu scapi de ei nici dacă mori, Ai dracu', de ... informatori! Precum în cer ... și pe Pământ. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: La judecata de apoi / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
LA JUDECATA DE APOI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353635_a_354964]
-
la el. - Domnule obergruppenführer, astă-noapte a avut loc o evadare de aici, de la Treblinka. Un deținut evreu a fugit cu o mașină a armatei naziste. Vestea a căzut ca un trăsnet, iar eu am simțit un duș de gheață pe șira spinării. Am înlemnit și m-am trezit de tot din mahmureală. Am căscat ochii și gura: - Ce tot spui tu acolo? Ce prostii îndrugi? - Mașina s-a răsturnat din cauza vitezei, la nici cinci sute de metri de poarta lagărului. A
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
și credință? Faptele-i n-au fost de ajuns lumina înțelegerii să nască! Desigur! Și l-au părăsit...lăsându-i ca răsplată pustiul ce-l apasă... Încet, încet, durerea este dusă... Pleacă dinspre umeri către mâini și coaste, spre ostenita șiră, ca să cadă în coapse, în picioare. Îi este scursă viața! Simte asta! Să moar-ar vrea, durerea să curmeze! Sfârșit de vlagă, tatăl își imploră: Eli, Eli lama sabactani? adăugând smerit că e înfăptuită lucrarea-ncredințată pe pământ! Despovărat își simte
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
în afara importanței istorice, geo-marine și o desfătare unică omenească. Mi-ași permite să afirmă, vizitatorilor li se taie respirația la văzul „Grădinii coralilor". Peștii sălbatici - de pradă -, multicolori, cu diverse forme precum fluturi colorați, pești în formă de papagali, cu șira spinării și chiar fără, în formă de trandafiri, broaște extrem de mari, pești de noapte care se pot vedea până la căderea serii. Din punct de vedere ecologic se poate afirma că zona aceasta este cea mai completă și mai fină, delicată
CORALI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354556_a_355885]
-
în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada mare de paie și un altul trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
trecea pe deasupra ei. Eu trebuia să împreun acele trei lanțuri cu inele la capete și să le țin unite cu ajutorul unei bucăți de bară din fier, ca să pot conduce acest „târâș” cum i se zicea, deoarece paiele erau târâte până pe șiră de cei doi boi, apoi aranjate de câteva femei acolo. În această operațiune, stăteam cu picioarele goale sprijinite pe lanțurile de jos și mă țineam cu o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
ne duc cu gândul la intimități ce nu se pot povești. ,,Luna, dulce-ai fost în acea plăcută, Sfântă noapte, cănd suspina Cleopatra...Ești tu cuminte, Cleopatra? Ești o mizerabilă cocheta, Cleopatra! Tu m-ai ucis moralicește. Mi-ai rupt șira spinării, m-ai dășelat moralicește, încât nu mai pot avea nicio bucurie în viață. Mi-e atât de frig în interiorul inimii, sunt atât debătrân, Dalilo...” Despre noua achiziție a lui Eminescu, primul aflase Maiorescu, probabil chiar din gură femeii care
EMINESCU ŞI CLEOPATRA -LECA POENARU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347126_a_348455]
-
albi, cu picățele de nisip. Soarele mai râdea cu ultimele forțe, îi învăluia în mantale grele, roșii-portocalii, el apucă gâtul femeii cu atingeri răscolitoare, ca buzele să se deschidă într-o chemare nestăpânită, apa le ajungea peste coapse, le mângâia șira spinării, curgea în priviri să împrăștie dragostea fluidă și amorțită. Când soarele își închidea și ochiul celălalt și desena ultimele șuvițe pe mare, ca pe o pânză expresionistă, îmbrățișarea lor se întindea pe luciul apei, ca să-i cuprindă într-un
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
atât de „lipiți de internet”, încât restrângându-se până la dispariție realitatea, lumea normala în care trăiam înainte de invadarea, de invazia, de dislocarea Internetului acum „lumea începe din clipa în care ne cuplăm la internet”. Brusc te trec fiori reci pe șira spinării, pentru că intuiția și instinctul de conservare îți spun că s-a întâmplat ceva grav și fundamental în istoria Omului pe această planetă. Foarte interesantă, la George Roca, este mobilitatea cu care schimbă unghiurile de vedere, imaginația copilăroasă sau năstrușnică
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
o străbăteau. Cine știe cum de îl voi fi regăsit, când am cioplit apoi primele mele coloane?... O clipă, cât veșnicia de lungă , ne-am privit, ochi în ochi. Noroc de piatra ce-o țineam în mână. Am nimerit-o drept în șira spinării... Oare ce-o fi vrut să-mi vestescă cu prețul vieții? A fost, fără îndoială un semn. Semne se află peste tot, numai să știi să le vezi...În Cetatea Sanctuoarelor Solare, n-ai visat și tu - nu-i
AL XIII-LEA CONGRES DE DACOLOGIE- PIETRELE DACILOR VORBESC de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358369_a_359698]
-
mărturii, redau un scurt citat: „O femeie își pierduse toți cei cinci copii ai săi. Aliniase cadavrele pe iarbă, în ordinea vârstei. Iaca pe Ancuța, spunea ea, asta e Mărioara, el e Nicolae. Ancuța nu avea cap, o bucată din șira spinării ieșea din gulerul bluzei. Marioara avea numai craniul. Nicolae avea țeasta capului spartă, fără creier. Și femeia se silea, în halucinația ei, să dovedească cu fotografiile aduse de acasă că aceia și nu alții sunt copiii ei". Înmormântarea a
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când și miros de fripturi sau pește prăjit), îți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la viață. Vedeai cum stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șirele de paie de in de pe deal, fâlfâitul aripilor părând o rafală de vânt primăvăratic. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357522_a_358851]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > AMETIST LUCID DECLAMÂND Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 533 din 16 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă luna noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă cu șeile în spate Figurile triste ușor resemnate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-întrebării De-a lungul plajei luminate și
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357674_a_359003]
-
aprilie 2015 Toate Articolele Autorului în mine ca o cruce de viață ești tu și dacă nu ai fi ceva tot ar rămâne ca un pastel al pâinii muiată în sarea curățării de lesturile dorințelor uneori împărtășite alteori zdruncinături pe șira spinării crengi de stejar bătute în cuiele așteptărilor transformate demult în praguri de uși în rame de tablouri deși stejarul este prea dur pentru gingășia culorilor poate este o poartă către inima creatorului poate urmă a pașilor fricilor înainte de a
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357726_a_359055]
-
se prăbușesc în scântei albastre printr-o lume de fum. Undeva, unde și-a zbura este altceva, o voce-i apasă puternic timpanele în care aude urlete: - Nu pleca. De sus ninge cu rugină. Roșul arderii îi frige cu gheață șira măduvei. Greutatea lumii acesteia, s-a așezat pe pieptul ei. O stâncă neagră cu o gură uriașă țipă cu ochi roșii: - Vei fi a mea! De undeva, de jos, simte că plouă de jos spre sus, iar picăturile fierbinți cad
ACUM EU EXIST. NU MĂ PĂRĂSI! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358726_a_360055]
-
stat Jeni la casa de naștere cu micuțul său vlăstar pe care l-au numit Valentin, Victor a terminat de treierat tot grâul și de pus boabele în hambar iar paiele și pleava la locul lor în coșar și la șiră. Scăpase de o grijă. Și așa zilele de concediu îi erau pe sfârșite. Au rămas de recoltat sfecla, floarea soarelui și porumbul în toamnă și apoi să pregătească ogorul pentru însămânțatul de toamnă al grâului. Poate nu mai apucă să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ruginit și în unele locuri s-a rupt. - Aha, acum pricep de ce cămașa mea albă are o dungă roșiatică de sus până jos! Credeam că ai trasat locul unde vine coloana vertebrală! - Ce-ai zis? - tresări înfuriată. Te cam ține șira spinării și ai nevoie de un îndreptător la ea? - A, nu, scumpo!... După amiază cumpăr cele trebuincioase și rezolv lucrarea! - Așa să faci! Eu voi merge cu vecina să văd ce lucruri vestimentare au adus la Molii Șopul de după colț
FAC ANTRENAMENT! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350684_a_352013]