1,860 matches
-
sălbăticiunile Pădurilor; Leul cutremurîndu-se întreabă Leopardul: "Simți Groază ce o simt, necunoscută mai naite? Glasu-mi refúză ca să urle, Și-n slabe gemete-ți vorbesc. În noaptea-aceasta, Nainte de revărsarea zorilor, Acvila chemat-a Vulturul Hoitar, 60 Corbul chemat-a șoimul, i-am auzit din codrii-mi negri, Zicînd: "Să mergem în înalt departe, căci neîntîrziat, o simt în aer peste vînt, O groaza vine de la miazăzi". Acvila și Șoimul în zori Fugit-au, și pînă să rasară soarele, urmară corbul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
revărsarea zorilor, Acvila chemat-a Vulturul Hoitar, 60 Corbul chemat-a șoimul, i-am auzit din codrii-mi negri, Zicînd: "Să mergem în înalt departe, căci neîntîrziat, o simt în aer peste vînt, O groaza vine de la miazăzi". Acvila și Șoimul în zori Fugit-au, și pînă să rasară soarele, urmară corbul și Vulturul Hoitar. Hai să fugim și noi spre miazănoapte". Fugit-au. Fiii Oamenilor 65 Îi văzură plecînd în înfricoșătoare cîrduri. Cu tărie răsunắ trîmbița Și toții Fiii Veșniciei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe care va călători către Rai (vezi C. Brăiloiu, 1981; I. Ciubotaru, 1999; I. Ghinoiu, 1999; S. Larionescu, 2000; S.F. Marian, 1995). Alte texte vorbesc despre traversarea unei ape uriașe, traversare care implică o confruntare cu figuri mitologice psihopompe: bradul, șoimul, vidra, șarpele: Sufletul despărțit./ De multe mâhnit/ Pleacă și se duce,/ Marea o ajunge./ Vinea marea, mare/ Vine-n turburare/ Greu urlând/ Și urducând,/ Toate spăimântând, ș...ț/ Iar În râpa mărilor,/ Unde-i bradul zânelor/ Trecătoarea apelor/ Sufletul stătea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică la faptele bune ale oamenilor, la fel de trecătoare și ușor de irosit ca și mirosul florilor); c) explică strategiile ce
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la poarta Raiului așteptând „ceasul de neînturnare”; d) avertizează Împotriva unor capcane sau greșeli care ar putea deturna călătoria sau bloca accesul către punctul final al călătoriei: sufletul nu trebuie să se teamă de marea cea mare, de brad, vidră, șoim, șarpe. El trebuie să nu o ia la stânga la răscrucea cu salcia aplecată și să caute cu atenție printre răzoare pentru a găsi florile Raiului. El trebuie să aștepte cu răbdare intrarea În rai și să nu spere că va
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
numeroase (120 de cetăți amintesc izvoarele scrise), cetăți regale și nobiliare, dar și țărănești, construite din piatră, lemn și pământ, dar se pare că numărul lor era chiar mai mare (300-400). Dintre ele mai renumite erau Chioarul, Deva, Bologa, Piatra Șoimului, Ciceu, Cetatea de Baltă, Cuhea, Densuș, Severinul, Branul ș.a.18 În Moldova, izvoarele scrise lipsesc, nu avem date despre locuitorii ei. Românii de la răsărit, dintre Carpați și Nistru, locuiau aproape în întregime în sate. Împrejurările specifice în care a evoluat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
temnița din Aiud până în 1962. La eliberare, i se propune să publice la „Glasul patriei”, ceea ce poetul acceptă în speranța că își va putea retipări unele scrieri mai vechi și memoriile. Însă abia postum îi apar Poezii alese. 1914-1944 și Șoim peste prăpastie, conținând „versuri inedite create în temnițele Aiudului” (1990), două volume de Memorii, intitulate Zile albe, zile negre (1991) și Pribeag în țara mea (1996), o nouă ediție a Nostalgiei paradisului (1994) ș.a. Potrivit mărturisirilor proprii, C. a ajuns
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
poezie „pură” (Pasăre albă, Sub curcubeu). Prin însușirile ei, Țara de peste veac stă alături de marile cărți de poezie din deceniul al treilea al secolului al XX-lea. Nu la același nivel se situează versurile lui C. tipărite postum sub titlul Șoim peste prăpastie. Victorie a spiritului, ele poartă totuși amprenta condițiilor în care au fost create. Expresia directă a trăirilor atroce din temniță e cu totul rară (Cântec bolnav, Cântec de după gratii, O păsărică, Cântecul foamei), prevalând una indirectă, ce schițează
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
ed. pref. Dumitru Stăniloae, postfață Magda Ursache și Petru Ursache, Iași, 1994; Lupta pentru spiritul nou, vol. I: Germania și Italia, București, 1941; Elogiul lui Octavian Goga, București, 1941; Iisus, Wiesbaden, 1956; Poezii alese. 1914-1944, pref. Ovidiu Papadima, București, 1990; Șoim peste prăpastie, pref. Ovidiu Papadima, București, 1990; Poezii alese. 1914-1944, pref. Ovidiu Papadima, București, 1990; Memorii, vol. I: Zile albe, zile negre, îngr. Nedic Lemnaru, pref. Alexandru Cojan, București, 1991, vol. II: Pribeag în țara mea, îngr. Alexandru Condeescu, pref.
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
a culcat o fiară, Bivolul de jar). Inversiunea tuturor semnelor arată un Dumnezeu crud, oglindă indiferentă, sau înșelător - „măscărici”, „tertipar”, „nebun”. Poetul ar vrea să știe dacă jertfa, dacă Iisus al lui și-au păstrat adevărul. Parabole ale libertății amenințate (Șoim și fată, Flautul descântat), autoportrete (Sarcină sacră, De când mă știi) sunt impregnate de o puternică tensiune interogativă. Concluzia pare să fie pierderea speranței („O singură jivină, gogoloi/ Ca un arici, ca un pește,/ Pitulată se rostogolește.// Și un coșciug spânzură
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mereu antologată, nostimada este rezultanta disproporției dintre cauză și urmările ei. Un efect al gândirii aberante îl înfățișează și episodul insolit din Fără permis de export. În câteva narațiuni, B. atinge, asemenea lui I. Al. Brătescu-Voinești, o clapă a înduioșării (Șoimul, Singură). Lirismul edulcorează aici o proză căreia îi priește mai degrabă nota de asprime. Confirmând pronosticul unor comentatori (în primul rând, al lui G. Ibrăileanu) și învingându-și propriile temeri, B. scrie romanul Europolis (1933). O scrisoare neașteptată stârnește vâlvă
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
care poetul retractil își continuă reveriile. SCRIERI: Micul dorobanț, în Teatru - piese într-un act, București, 1977; Pasărea paradisului, București, 1979; Arțagul, Pitești, 1983; Nuferi în somn, București, 1983; Test de fidelitate, București, 1986; Cartea care zâmbește, București, 1987; Cu șoimul pe umăr, București, 1988; Și păsările învață să cânte, București, 1991; Rețetă pentru grețuri, București, 1992; Una pe față, una pe dos. Tricotaje în doi peri, Pitești, 1998; Te iubesc, (dar nu) pe gratis!, Pitești, 2000; Izvoare-n cer și
BIOLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285741_a_287070]
-
Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel Mare. Ierarh cu merite culturale și înzestrare poetică, B. și-a ales, ca poet, pseudonimul Teoctist Șoimul. Repere bibliografice: Ion Nistor, Istoria Bisericii din Bucovina, București, 1916, 129-139; Loghin, Ist. lit. Bucov., 22, 26-27; I. Zugrav, Un ierarh cărturar: Teoctist Blajevici, MM, 1970, 3-6; Dicț. lit. 1900, 105; Păcurariu, Dicț. teolog., 50. A.Sm.
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
minată de corupție, propune o foarte interesantă perspectivă de receptare a episodului ca antiutopie. În rândul întâi al grupului patrupedelor stau animale feroce: Pardosul, Lupul, Ursul, Vulpea, Șacalul ș.a., în timp ce păsările sunt reprezentate de zburătoare de pradă: Corbul, Brehnacea (bufnița), Șoimul, Uliul, Coroiul etc. Există însă și „Dobitoc supus” și „Pasăre supusă” (prin ambele subînțelegându-se țărănimea). Realitatea istorică, în datele ei exacte, nu mai interesează, întrucât totul este redimensionat potrivit libertăților subiective ale ficțiunii. În prima parte a romanului, se
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
1920-1936), inițiază editarea „Almanahului presei române”. Deține funcțiile de rector al Universității Libere din Brașov (1944-1946), director general în Ministerul Muncii (1947-1956), director al Bibliotecii Centrale Universitare din București (1954-1959). A mai colaborat la „Ardealul”, „Foaia poporului”, „Vocea Ardealului”, „Pagini literare”, „Șoimul”, „Foaia diecezană” (Caransebeș), „Gazeta gazetarilor” (Cluj), „Luceafărul”, „Dacia” (Timișoara), „Viața românească”, „Steaua”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul” ș.a. A semnat și I. Ardelean, I. Bobei, Dumitru Corvinul, Euphraste, Traian Huniade, I. Poenaru, Dr. Titus Popa, Teofrast, I. Săgeată și sub
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
pentru Eliminarea Miilor de Afecțiuni”; „Susținerea Cerului cu Un Singur Braț pentru Reglarea Splinei și a Stomacului”; „Întoarcerea Capului și Rotirea Cozii pentru a Elimina Focul din Inimă”; „Tragerea cu Arcul în Stânga și în Dreapta ca și cum s-ar Trage într-un Șoim”; „Rotirea Pumnului și Concentrarea Ochilor Înfricoșători pentru a Cultiva Energie și a Genera Putere”; „Îmbrățișarea Picioarelor cu Două Brațe pentru a Face Rinichii Tari și Puternici”; „Întoarce-te și Privește în Urmă pentru a Elimina cele Cinci Afecțiuni și cele
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
ostașii români, În timpul celui de al doilea război mondial, pentru eliberarea Cehiei și a Slovaciei. ,,Nu trăiți ca pasărea aceea ce se cheamă cuc și care-și dă ouăle de le clocesc alte păsări și-i scot puii. Fiți ca șoimii și vă păziți cuibul vostru!” NEAGOE BASARAB
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
județ pe urmă. Direptatea e adunată numai de-a binele, ca să mustre pe cei ce viclenesc Domnia. (văzînd pe Ringala intrînd) Fii-mi binevenită, Doamnă. RINGALA Bună să-ți fie inima, Măria Ta. RIN-GALA, cu un șoimar după ea cu șoimul pe umăr. ȘOIMARUL Spun drept, înaltă Doamnă. În codrul singuratec Pe când dormea-i făcea umbră acest șuim sălbatec. RINGALA Taci... Vodă este față... ȘOIMARUL Și astfel vorbă a ieșit Printre norod că dânsul să fie e menit 8r Pe tron
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ca arbore sacru, paltinul este - așa cum am văzut deja - reședința zeului, fie a Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine și Haos 16, pp. 260-262 ; pentru paltin cu vultur în vârf
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Demiurgului, fie a pruncului Isus și a Sfintei Maria. În colinde, Maica Domnului (sau „jupâneasa”) cu prunc în brațe stă la umbra a „doi paltini galbeni”. Un șoim îi fură „Fașa fiului,/ Brâul Domnului” și-și face cuibul în paltini. Șoimul e blestemat sau este omorât, cuibul e stricat, paltinii sunt tăiați (72, p. 249 ; 152 Ordine și Haos 16, pp. 260-262 ; pentru paltin cu vultur în vârf ca prototip al „copacului lumii”, vezi 126, pp. 31, 40). În colinde „vânătorești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
variantă, anume „la trei păltinei” se ascunde „fata sălbatică” (18, p. 487 ; 105, p. 310). Într-un basm bucovinean (cules prin 1855), puterea și inima zmeului „s-află într-un paltin mare și înalt”, crescut pe un ostrov, și numai „șoimii Gerului” le pot aduce eroului (38, p. 64). Vechi semnificații simbolice acordate copacului consacrat rezultă și din unele texte de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Le semnalez aici, chiar dacă nu este vorba anume de paltin, ci de alte soiuri de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
postumă, se așază pe un arțar : Dar acestui arțar nu-i este drag [șoimul-suflet], Nu-i este drag și el nu crește [...] ; Bisericuța l-a îndrăgit, Cum l-a îndrăgit s-a și deschis (41, p. 140 ; relația flăcău mort - șoim - arțar pare să fi supraviețuit și în unele colinde românești cu accente funerare ; cf. 12, p. 533 ; vezi și 109, pp. 7-10, 293-296). în cazul colindei huțule este posibil să fie vorba de o alterare de natură creștină a motivului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tuturor formelor de viață impietează ritmul schimbării. În epoca noastră regăsim problema bufniței tărcate care ne amintește cât de greu acceptă oamenii aceste constrângeri. Darwin relevase deja un context similar: „Până și scăderea numărului de indivizi ai unei specii de șoimi va avea consecințe imediate asupra restului lumii” (Caietul D, p. 135, scris în 28 septembrie, 1838, fragment din celebrul moment de revelație/insight malthusian; în Barrett et al., 1987, p. 375). Prin preocuparea noastră față de rolul individului în procesul creativ
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
trecând Îngrijirea medicală În sfera responsabilității statului. Au introdus consilierea premaritală, pe care mulți dintre ei au considerat-o mai oportună decât sterilizarea forțată. Lor li se datorează introducerea programelor sociale, a orelor de educație fizică, a organizațiilor de cercetași - „Șoimii Carpaților”: băieți (și numai băieți) educați pentru curaj, moralitate și responsabilitate eugenică, pentru prețuirea „ideii de România”. Aceste achiziții noi În peisajul românesc au venit mai ales pe filiera influenței americane și preponderent cu finanțarea Fundației Rockefeller, fără de care, de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Deja În 1927, Astra crease o Subsecție pentru Educație Fizică și Morală, ca parte a Secției Biopolitice. Crearea subsecției a precedat cu cinci ani Înființarea unui grup mai cunoscut, Cercetașii, sub patronajul lui Carol al II-lea97. Grupul din cadrul Astrei, denumit Șoimii Carpaților, Își propunea să educe băieții În spiritul moralității și curajului, dar și În probleme legate de igienă publică și personală și responsabilități eugenice viitoare (de exemplu, alegerea unei soții)98. Limbajul folosit În statutele Șoimilor Carpaților, publicate pentru prima
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]