1,462 matches
-
ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se adăpostesc prin desișuri. Dintre păsările răpitoare trăiesc în masiv: ulii, șoimi, acvile de pădure sau pajure, vânturei, și mai rar vulturi de stâncă. Numeroase reptile, unele inofensive ca șopârlele de munte, gușterii precum și batracienii, cum sunt salamandrele, mișună prin covoarele de frunziș mort. În unele locuri, pe versanții orientați spre soare, viețuiesc și vipere. Multe din pâraiele de munte și lacurile alpine sunt astăzi repopulate cu păstrăvi. Pe culmi
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
balenele ucigașe, relațiile homosexuale sunt foarte des întâlnite. Masculii de delfin formează parteneriate pe viață. La o specie de delfini din Amazon, apare și noțiunea de sex în grup, de regulă între masculi, rar fiind implicată și câte o femelă. Șopârlele Unele specii de șopârle (cele din genul "Teiidae") se înmulțesc prin partenogeneză (femela poate depune ouă fără a fi fecundate de mascul), proces în care femelele se stimulează reciproc activând ovulația. Una dintre femele își va asuma rolul de mascul
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
sunt foarte des întâlnite. Masculii de delfin formează parteneriate pe viață. La o specie de delfini din Amazon, apare și noțiunea de sex în grup, de regulă între masculi, rar fiind implicată și câte o femelă. Șopârlele Unele specii de șopârle (cele din genul "Teiidae") se înmulțesc prin partenogeneză (femela poate depune ouă fără a fi fecundate de mascul), proces în care femelele se stimulează reciproc activând ovulația. Una dintre femele își va asuma rolul de mascul și se va urca
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
activând ovulația. Una dintre femele își va asuma rolul de mascul și se va urca pe cealaltă. Rolul pe care îl vor adopta este strict controlat hormonal și depinde de ciclu. În momentul în care nivelul de estrogen este crescut, șopârla va fi femela. Apoi, tot ea, va putea aborda și poziția masculului, când nivelul de estrogen este scăzut. Libelulele 20 până la 80% dintre masculii acestui grup de insecte întrețin relații homosexuale. Dovada este o leziune la nivelul capului produsă de
Homosexualitate () [Corola-website/Science/298001_a_299330]
-
Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis"), graur ("Sturnus vulgaris"), cănăraș ("Serinus serinus"), mierla ("Turdus merula"), mierla gulerata ("Turdus torquatus"), sturz ("Turdus pilaris"), sturz de vâsc ("Turdus viscivorus"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Zamenis longissimus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rană temporaria"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
sud Dunărea și Bulgaria. Râuri: Cel mai important este fluviul Dunărea. Alte râuri sunt: Argeș, Dâmbovița, Neajlov, Câlnău, Cocioc, Sabar, Pasărea, Parapanca. Lacuri: Comana Aici se găsesc viețuitoarele specifice zonei de stepă și silvostepă precum orbetele, prepelița, ciocârlia, potârnichea, turturica, șopârla, gușterul, greieri, lăcuste, iepuri, dihorul, șoarecele de câmp, popândăul, dropia, vulpea, rațe, gâște, berze, lișițe, cocostârci, vidra, nurca, știuca, plătica, somn, caras, crap, biban, caracuda, roșioara. Se află pe locul doi în clasamentul celor mai lungi râuri din Europa. Dunărea
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
hârciogul, iepurele, ariciul, cârtița. Mai apar și alte animale sălbatice cum ar fi: porcul mistreț, vulpea și, în ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
(din greacă "sauros" (σαυρος) - "șopârla" și "ischion" (ισχιον) - "șold comun") este unul dintre cele două ordine, sau diviziuni de bază, de dinozauri. În 1888, Harry Seeley clasificate dinozauri în două ordine, pe baza structurii lor de șold. ns ("soparla-ipohondru") se deosebesc de ornithischians ("pasăre-ipohondru"), prin
Saurischia () [Corola-website/Science/325098_a_326427]
-
sus și înapoi cu cele 3 gheare mari de la fiecare membru posterior. Hrana este alcătuită din ciuperci și tuberculi, precum și din pradă animală, care este mâncată ori de câte ori este întâlnită. Ea se hrănește cu viermi, larve, miriapode și chiar cu mici șopârle. Folosindu-se de miros și de pipăit, cârtița urmărește micile tuneluri făcute de eventuala pradă, pentru a-și prinde victimele. Poate căuta hrană la suprafață dupa ploaie. Blana mătăsoasă, de la alb-gălbui la cafeniu deschis, este lucioasă de la frecarea din timpul
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
este melcul de livadă (Helix pomatico), gândaci (Cetania aurata), rădașca (Lucanus cervus), croitorul ( Cerambix cerdo). Foarte bogată este fauna măruntă: râme, ocarieni, miriapode. Un vertebrat des întâlnit este brotăcelul (Hylo arborio). Dintre reptilele existene putem enumera: șarpele orb (Anguis fragilis), șopârla de câmp (Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
două broaște "Pelobates fuscus", comună în toată țara și "Pelobates syriacus balcanicus", localizată în Dobrogea. Broaștele țestoase de uscat sunt reprezentate prin "Testudo graeca iber" din Dobrogea și T"estudo hermanni hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
syriacus balcanicus", localizată în Dobrogea. Broaștele țestoase de uscat sunt reprezentate prin "Testudo graeca iber" din Dobrogea și T"estudo hermanni hermanni" din Banat și vestul Olteniei , iar "lacertinienii" prin șopârlele de stepă ("Lacerta taurica" și "Lacerta agilis chersonensis") și șopârla cu picioare scurte ("Ablepharus kitaibelli"). Dintre șerpi putem menționa șarpele dungat ("Elaphe quatorlineata sauromates"), întâlnit pe lângă casa omului și șarpele săritor ("Coluber jugularis caspius"), agresiv, iute și bun cățărător. Păsările de stepă cele mai cunoscute sunt dropia ("Otis tarda") și
Stepă () [Corola-website/Science/303177_a_304506]
-
voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului Județean Sibiu este Daniela Câmpean (PNL), care conduce județul în urma unui acord
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
vânează mai frecvent la sol, dar, uneori, în ciuda greutății sale uriașe se cațără în copaci sau înoată în apă. Hrana sa constă în principal din mamifere medii sau mari și păsări. Pitonii de talie mică (3-4 m) vânează, în principal, șopârle, șobolani, alte rozătoare. Specimenele mai mari atacă prăzi diverse: viveride (binturongi, civete), maimuțe, cervide (cerbi), porci sălbatici, păsări mari. În apropiere locuințelor umane se hrănesc, de asemenea, cu câini, pisici, păsări de curte. Printre prăzile cele mai mari mâncate a
Piton reticulat () [Corola-website/Science/328801_a_330130]
-
ale conspirației.kkmmp În lupta strânsă din 2008 privind Alegerile pentru Senatul SUA dintre comentatorul politic Al Franken și senatorul în funcție Norm Coleman, unul dintre buletinele de vot contestate de către Coleman a inclus un vot pentru Franken cu „Poporul Șopârlă” scris de mână în spațiul pentru alți candidați. Lucas Davenport, care a susținut mai târziu că este autorul acestei glume, a spus: "„Eu nu știu dacă ați auzit de teoria conspirației privind Bărbații Șopârle; un prieten de-al meu, nu
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
un vot pentru Franken cu „Poporul Șopârlă” scris de mână în spațiul pentru alți candidați. Lucas Davenport, care a susținut mai târziu că este autorul acestei glume, a spus: "„Eu nu știu dacă ați auzit de teoria conspirației privind Bărbații Șopârle; un prieten de-al meu, nu ne-au plăcut candidații, astfel încât mai întâi aveam de gând să scriem în revoluție, pentru că am crezut că era bine și la obiect. Și apoi, ne-am gândit că Poporul Șopârlă ar fi chiar
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
conspirației privind Bărbații Șopârle; un prieten de-al meu, nu ne-au plăcut candidații, astfel încât mai întâi aveam de gând să scriem în revoluție, pentru că am crezut că era bine și la obiect. Și apoi, ne-am gândit că Poporul Șopârlă ar fi chiar amuzant.”" Scepticii care aderă la ipoteza psihosocială [a originii] OZN-urilor susțin că mitul "reptilienilor" are ca bază [mini]serialul de televiziune științifico-fantastic "V" care a difuzat prima oară în 1983. În "V", presupuse ființe pașnice extraterestre
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
Times" să fi stat la originea acestor convingeri. Articolul relata faptul că un inginer minier geofizician a susținut că a descoperit o serie de labirinturi subterane sub Los Angeles formând un oraș subteran construit de o rasă avansată de Oameni "Șopârlă" ca să scape de catastrofele de la suprafață cu cca. 5.000 de ani în urmă. Cu toate acestea, în anii care au urmat acest articol a rămas obscur, chiar și printre susținătorii teoriei conspirației.
Reptilieni () [Corola-website/Science/319319_a_320648]
-
de știință cred că au fost create de către cultura Nazca între 650 î.Hr. și 400 î.Hr.. Sute de figuri individuale într-o gamă de complexitate de la linii simple la colibri stilizați, păianjeni, maimuțe, pești, rechini sau balene ucigașe, llame și șopârle. Liniile Nazca au fost văzute în anii 1920 de către oamenii aflați în avioanele comerciale care la început au crezut că sunt linii primitive desenate în pământ. Descoperirea lor este însă atribuită arheologului peruvian Toribio Mejia Xesspe care le-a identificat
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
alpestris"), mierla de pârau ("Cindus cindus aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
aquaticus"), forfecuța gălbuie ("Loxia curviostra"), fasa de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
de munte ("Anthus spinoletta"), lăstunul mare ("Apus apus apus"). Fauna herpetologică a fost studiată de I. Fuhn și este reprezentată prin aproximativ 16 specii, între care se numără: șopârla de nisip ("Lacerta afilis agilis"), șopârla de zid ("Lacerta muralis muralis"), șopârla vivipară("Lacerta viviparia"), viermele orb ("Anguis fragilis"), șarpele fin ("Coronella austriaca austriaca"), vipera comună europeană ("Vivipera berus berus"), vipera de poiană ("Vipera ursinii macrops"). Fauna Bucegilor este una dintre cele mai cunoscute din țară, în primul rând datorită studiilor efectuate
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
din Dobrogea. Preferă liziera pădurilor, tufărișurile, coastele sau viroagele cu loess sau stâncile unde există vegetație arbustivă sau arborescentă. Are spatele cafeniu, brun-gălbui sau brun-cenușiu cu o dungă mediană longitudinală deschisă pe fiecare solz. Abdomenul este galben. Se hrănește cu șopârle de ziduri, gușteri, hârciogi, popândăi, șoareci și șobolani. Prinde prada cu o viteză uluitoare, apucând-o cu gura și o sugrumând-o prin încolăcire. Este cel mai rapid șarpe din România, alunecând cu viteza săgeții, încât de-abia poate fi
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
hibernare pe la sfârșitul lunii martie - începutul lunii aprilie, în sudul Ucrainei - la mijlocul lunii aprilie, iar în Transcaucazia pe la sfârșitul lunii februarie. Șarpele rău este un șarpe diurn și stă mult la soare, umbrit în parte de vreun tufiș, și pândește șopârlele din jur. Primăvara și toamna este activ în timpul zilei, iar vara (în sezonul mai cald al anului) curba activității devine bimodală cu 2 vârfuri caracteristice (dimineața și seara). Șarpele rău este cel mai rapid din șerpii faunei noastre, alunecând cu
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
desiș. Chiar pentru un om obișnuit cu șerpii și conștient de caracterul inofensiv al atacului, comportamentul de intimidare al acelui șarpe avusese efectul scontat: uluirea și imobilizarea adversarului, pentru a-și crea răgazul necesar fugii." Se hrănește în principal cu șopârle: șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), șopârlă de stâncă ("Darevskia saxicola"), șopârlă de iarbă ("Podarcis tauricus"), șopârlă de nisip ("Eremias arguta"), mai rar cu păsări și puii și ouăle lor (ciocârlii, presuri, pietrari) și rozătoare de mărimea popândăilor sau mai mici
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]