9,824 matches
-
de unde micuții își pot alege viitorul tovarăș nedespărțit de plimbări și curse. Fie că vorbim de micile biciclete fără pedale sau cu roți ajutătoare, fie de cele pentru cei mai mărișori, toate au un aer îmbietor care pare să le șoptească copiilor viitoarele aventuri pe care le vor avea împreună, ghidați doar de dorința de a se plimbă sub cerul liber. Biciclop stă la dispoziția clienților săi cu o varietate de biciclete de calitate, de proveniență poloneză, olandeză și daneză, care
Magazin de biciclete Biciclop [Corola-blog/BlogPost/99062_a_100354]
-
Opinii Am făcut, de curând, din interes pur & strict profesional (jurnalistic) un “recensământ” al tuturor cadourilor care pot fi cumpărate de SFÂNTUL VALENTIN. Cineva mi-a șoptit că se gândește la SARRIERI. Păi, și nu avea dreptate: lenjerie de corp, una-alta, pentru seara cu pricina, când toți - nu-i așa? - trebuie să purtăm “desuuri” curate & ofertante. SFÂNTUL VALENTIN poate veni, la o adică, și cu bomboane
De "Valentin" [Corola-blog/BlogPost/99656_a_100948]
-
interioare a fiecărei poezii. Care e poezie! Titlurile vin spontan, vin firesc din tematica pe care mi-o aleg. Nu dau titlul înainte și după aceea fac spectacolul, niciodată. Fac spectacolul, în toată dimensiunea lui, și după aceea mi se șoptește, ca să zic așa, titlul, vine singur din starea pe care mi-o creează spectacolul. - Sunteți un om al nemâniei. Ce reprezintă poezia prietenului Grigore Vieru pentru dumneavoastră? Credeți că va veni vreodată o vreme a nemâniei pentru noi, românii? - După ce
Interviu cu Maestrul Tudor Gheorghe [Corola-blog/BlogPost/99744_a_101036]
-
sos de roșii. Sosul care acompaniază curcanul și legumele este consistent și foarte gustos. În timp ce mă străduiesc să identific condimentele folosite de bucătarul libanez, aflu direct de la el că de fapt sosul conține doar legume pasate. Nici un condiment. Interesant, îmi șoptesc în barbă, în timp ce fac curat în farfurie. Așadar, morcov, ceapă și cartofi, bine fierte și pasate, amestecate cu puțin vin alb și un dram de ulei de măsline. Și uite-așa am mîncat ceva nou, foarte gustos, fără pic de
Curcan cu musaca de legume la Diet Center [Corola-blog/BlogPost/99800_a_101092]
-
spun /scriu eu). Eu plâng des, înjur mult, urlu, dau pumni în pereți, izbesc telefoanele de pământ, judec, acuz. Scriu des mailuri spre Rai. Doare. Îi cer uneori lui Dumnezeu socoteală pentru suferința cumplită pe care o văd. Apoi îi șoptesc tot lui “ Cred, Doamne, ajută necredinței mele”... Și cred și sper de fiecare dată, în ciuda oricăror statistici sau pronosticuri. Am primit astăzi un mail de la mama lui Adrian, copilul de la care am învațat cât de importantă e anatomopatologia și că
Un text în care nu vor cânta privighetori și se va da cu telefonul de pământ by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20190_a_21515]
-
despre ei. Mă întorc și văd lângă mine o băbuța. O băbuța cu stil, de modă veche, posibil o fostă profesoară de franceză și regalista. Așa mi-am imaginat-o eu atunci. S-a uitat înspre mine și mi-a șoptit “Ce animale...”. I-am confirmat că îi împărtășesc părerea dând din cap aprobator și am început să merg mai departe. După ce am făcut primul pas nobilă băbuța a început să urle “Asta e trădătoare! Uitați aici! Aici avem una a
“Asta e trădătoare! Uitați aici una de-a lu’ Rațiu!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20269_a_21594]
-
statuii Julietei din Verona, că Julieta a murit, da?), vei întâlni iubirea. Am făcut și eu chestia asta. Pentru că o făcea toată lumea și mi-a fost jenă să nu mă conformez, dar și pentru că o voce din capul meu îmi șoptea “Băi, dar dacă e adevărat?”. La vreo lună după asta, m-am despărțit de iubirea pe care tocmai mi se păruse c-am întâlnit-o. Dați și voi din casă. În ce superstiții credeți sau ați crezut? Sunteți doar niște
Dacă te uiţi la ceas la oră fixă, chiar te iubeşte? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20943_a_22268]
-
fiecare primăvară flori de viață îmi Revin,prin ele eu mă-mpărtășesc! De-ai înțelege jertfa mea Când iarna îndur frigul năpraznic, Tu,nu ți-ai dori nimic altceva Decât să îmi săruți mireasma, Te-aș inunda cu ea! Așa șoptea zâmbindu-mi la fereștri Tânărul cais,care-mi simțea inima Însingurată și neînțeleasă de aceia Ce nu știu a vorbi cu pomii, Dar el știa ,dragul de el,că eu voi auzi! -Copacule,ce floarea-n rod transformi Cu a
SECRETUL CAISULUI ÎN FLOARE... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384161_a_385490]
-
au mai venit! Dar n-am putut...timidă, am plecat Cu ochii-nlăcrimați și suspinând Și cu speranța pâlpâind în suflet Că poate vor veni cândva...curând! Dar...parcă-aud o voce ce mă cheamă Și tainic, se apleacă a-mi șopti: Noi locuim în inima din piept De-ai să ne cauți, să știi...ne vei găsi! Referință Bibliografică: Căutând...fericirea! / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria
CĂUTÂND...FERICIREA! de MARIA LUCA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384168_a_385497]
-
că pe la jumătatea porțiilor, amândoi abandonară cu regret partida. Fripturile erau grozave, garniturile speciale, destinate teoretic unor consumatori mai antrenati. - La cât costă, mare păcat să le lăsăm ăstora... - Vrei să-ți spun ceva? Nici nu am prânz pentru mâine, șopti cu regret Matilda. Mare păcat! Venim o dată în paști la Luculus și lăsăm un sfert de pensie în farfurie... Lui Leopold îi veni o ideie grozava. Făcu plata, suplimentă un bacșiș de director adjunct si cu tonul cel mai firesc
SCHIŢE UMORISTICE (67) – MAI POFTIŢI PE LA NOI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384211_a_385540]
-
la școală împreună cu fratele ei George care intra în clasa a patra. Fetița părăsea mereu grupul celor de clasa întâi, alipindu-se copiilor de clasa a patra unde era George. Acesta, vădit încurcat de neastâmpărul fetiței, o luă de mânuță șoptindu-i pe un ton hotărât că trebuie să stea acolo unde o duce el, adică, între copiii care sunt pentru clasa întâi, altfel o va spune mamei. - Spune-i! Strigă fetița, vizibil, iritată. Dar, dacă eu stau aici și tu
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
când îi va păși pragul casei, un ajutor atât de important, precum scumpa ei nepoțică. Îi venea să sară în sus de bucurie. Își privi fratele, îi atinse brațul cu compasiune și cu o voce numai de ea știută îi șopti: - Stai liniștit, frățioare! De acum, că mi-ai spus, totul va fi bine, nu mai ai de ce-ți face griji... Va urma... Referință Bibliografică: Frânturi de viață - Episodul 2 / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul
EPISODUL 2 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384198_a_385527]
-
spun mamei și duminică vom pleca cu toții la pădure, Simona ! - Ce bine, bunico! bătu din palme fericită, Simona. Acum aștepta cu nerăbdare să vină duminica , poate o va întâlni pe frumoasa din poveste. Tata o luă în brațe și-i șopti la ureche:te duce tata, să o căutăm pe zâna cea frumoasă.Au intrat în pădure. - Uite tata, ce clopoțel albastru , zise Simona! -Și aici un ciucurel. Dar ciuperca asta uriașă de unde a venit ? Tata o lăsă jos , din brațe
FRUMOASA DIN PĂDUREA NEADORMITĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384236_a_385565]
-
falsei figuri politice, mânuind stetoscop, tensiometru, glucometru, cercetându-i pe rând fundul ochilor, limba, pulsul, reflexele, îi palpară abdomenul, ficatul (aici icni puțintel din pricina durerii surde)... Un halat alb, mai lat în umeri, se aplecă spre urechea căpeteniei și-i șopti ceva. Pupilele mărite ale Profesorului nu anunțau nimic bun. Lătră scurt niște ordine și apoi se pierdu într-un zâmbet unsuros în fața pacientului de rang înalt: -Vaaai, au descoperit băieții niște simptome ciudate, ceva la ficat... nimic să ne-alarmeze
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
întru împlinirea celor scrise de demult, înțepenește pe umeri. Pasărea morții își cântă chemarea din stâlpul porții, iar inimioara are dor greu de dus. Veșnicia se chinuie să se nască, iar prin porii deschiși se strecoară ca o morfină cântec șoptit de pe Iza și umbră de cetate elenă. Vise negre și închipuiri albe. Vinul, cel care împreună cu pâinea s-a clădit în veac, face legământ tăcut sub semnul alb presărat cu sare. Electra și Oreste au ucis, iar pradă cuțitelor au
Actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
să merg. Mă fascinează! Mă gândesc ce să fac să mă bag în seamă...Văd numele ospătarei, o caut pe facebook. Îi recunosc poza, îi umblu pe profi l și văd ce-i place. Ghici ce? Bacșișul, frate. Ce fac? șoptesc: ”băi, ce-ar merge-o bere acuma... ”, cât să audă. Și imediat s-a umplut masa noastră cu bere, și am petrecut și am dansat ca niciodată. I-am plătit, i-am lăsat și restul, deci a primit bacșiș. Ne
Nu-s ? caută-mă pe net ! [Corola-blog/BlogPost/97159_a_98451]
-
renașterii e săpat în visul tuturor. Caisul și mărul visează și ei a floare mică și delicată, care în bătaia soarelui și-a ploii se va preschimba în rod parfumat. “Ce mai trece vremea, iar înflorim azi-mâine”, freamătă caisul. “Trece...”, șoptește mărul. În fiecare an e la fel. Florile se nasc și apoi se transformă în rod, oamenii se nasc și dau viață. Primăvara are visul ei și taina vieții veșnice.
Vis de primăvară [Corola-blog/BlogPost/97145_a_98437]
-
tare cu „Ilici Ilici uber alles!”, „Prostia la putere!” și toate celelalte cîntece protestatare... O singură dată, cînd Sarmalele au cîntat la Tîrgoviște, mare fief PDSR (partidul lui Iliescu, din care tocmai se desprinsese aripa Roman-Băsescu), patronul clubului le-a șoptit: Vă rog eu, săriți-o pe aia cu Ilici, ca să n-avem discuții... Adevărata cenzură o trăim acum, în anii 2000, și nu vine pe cale politică, ci comercială. Radiourile și televiziunile se feresc să dea cîntece anti-sistem; nu neapărat pentru că
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
propriile vise să se îmbogățească cu cele pe care vi le oferă, pas cu pas, fiecare încăpere a mărețului edificiu. Nu vor lipsi florile, vinul roșu, ciocolata caldă, fructele și, desigur, în funcție, de bogăția fiecărei inimi, declarațiile de dragoste șoptite în acorduri de pian. Cei care, din diverse motive, nu pot vizita Castelul Bran de Ziua Îndrăgostiților, pot gusta din atmosfera acestei zile speciale prin participarea la un concurs. Dând ”like” paginii oficiale de Facebook a edificiului (Bran Castle Official
Ziua Îndrăgostiţilor însufleţeşte Castelul Bran [Corola-blog/BlogPost/97571_a_98863]
-
fără regrete. La câte zgârbace mi-a aplicat soarta în ultimii 2 ani, mai, mai să mă doboare,vârtejurile sale cu care mă tot răvășește, respirația-i înghețată cu care se străduie să mă înghețe, îmi par mângâieri drăgălașe.Îi șoptesc vântului în gând, luându-l în zeflemea: - Ești nebun de-a binelea Vântule! Păi așa știi tu să alinți? Nu vezi cum m-ai ciufulit? Ești în stare, să mă îngheți cu suflarea ta. Las-o mai moale! Oricum sunt
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
adio de la oraș cu o ultimă reverență și un mic surâs nostalgic și vântului îi fac o invitație să nu mă ocolească când va avea ocazia să ajungă pe acolo pe unde pașii destinului meu mă vor purta, să-mi șoptească numele: Ingrid! Ingrid! ca să-l recunosc printre toți acei străini, căci el mi-e veche cunoștință și mă voi bucura de reîntâlnire. Era trecut de miezul nopții. La ora unu pleca autocarul spre Italia, cu destinația Bari. Cumpărasem bilet până la
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
Iată-mă în cele din urmă, la drum! Copiii mă însoțiseră la autocar. Un ultim sărut cu lacrimi în priviri, pe care mă străduiam să le șterg pe furiș, de dragii mei, ce mă înconjuraseră cu brațele strâns și-mi șopteau cuvinte calde de adio și de încurajare, după care am urcat în autocar. În câteva minute, autocarul a pornit, topindu-se treptat în negura nopții, ducându-mă cu sine. Călătoria a fost cam lungă. Trei zile a durat, cu lungi
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
avute la îndemână, de rezervă pentru fiecare interpretare pe scena vieții, în rolurile personale atribuite în parte...... XIV. SUFLET ÎNCĂTUȘAT ÎN ȘOAPTE, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017. Ieri parcă timpul duios îmi șoptea, Vegheat sub străluciri blânde de stea, Reflectate pe cer, printre ramuri, Pe sticla subțire de la geamuri, Pe care stau, așezate-n colțuri, Flori de gheață pitite sub aburi... Șoptea povești desprinse din clipe Ce-au curs înspre infinit, în pripe
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
nr. 2236 din 13 februarie 2017. Ieri parcă timpul duios îmi șoptea, Vegheat sub străluciri blânde de stea, Reflectate pe cer, printre ramuri, Pe sticla subțire de la geamuri, Pe care stau, așezate-n colțuri, Flori de gheață pitite sub aburi... Șoptea povești desprinse din clipe Ce-au curs înspre infinit, în pripe, Risipite-n tăceri și lacrimi seci, Printre răstimpuri cu atingeri reci, Ce astăzi pătrund în oglinzi nude Cu ecouri lungi prin simțiri surde... Nu mai e loc in jur
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Și se sting pe rând, în al lor scurt drum Spre nicăieri, transformându-se-n scrum! Picături de ploaie se preling greu La fereastra trupului cald al meu, Poposind imagini rupte-n ... Citește mai mult Ieri parcă timpul duios îmi șoptea,Vegheat sub străluciri blânde de stea,Reflectate pe cer, printre ramuri,Pe sticla subțire de la geamuri,Pe care stau, așezate-n colțuri,Flori de gheață pitite sub aburi...Șoptea povești desprinse din clipeCe-au curs înspre infinit, în pripe,Risipite
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]