389 matches
-
îi atribuie poetului reflecții pe care nu cred să le fi pronunțat, sau în nici într-un caz nu le va fi formulat așa: „George Bacovia a subliniat plin de amărăciune că în rîndul studențimii s-a infiltrat morbul naționalismului șovin și antisemit care promovează dezbinarea națiunii, [...]că literatura, arta și cultura în general nu se bucură de atenția politicienilor care urmăresc numai partea materială individuală, îmbogățirea lor și exploatarea celor mulți”. Fiecare pagină era împănată cu asemenea considerații neverosimile, care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se întoarce curînd acolo din punct de vedere militar. Englezii și francezii atacă Egiptul, care naționalizase ca-nalul, debarcînd în Suez (1956). În sfîrșit, în anii '50 nu se știe încă dacă dușmăniile și resentimentele anilor de război vor reînsufleți atitudinile șovine și naționaliste. Refuzurile intelectualilor În imensa lor majoritate, intelectualii de stînga se arată neîncrezători față de ideea de Europă, contaminată încă în ochii lor de utilizarea pe care o dăduseră naziștii termenului. Ei văd în prima cristalizare vest-europeană mai curînd un
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu au reușit să sfâșie biserica lui Hristos. Numeroasele sinoade determinate de tendințele schismatice au reușit să mențină unitatea bisericii și infailibilitatea Papei până în secolul al IX-lea, când schisma grecească izvorâtă din trufie și mândrie națională împinsă până la naționalism șovin (ca un corolar al patimii de dominație), avea să reușească pentru prima dată dezbinarea bisericii în cea răsăriteană (ortodoxă) cu pretenția că menține dogma creștină în litera ei și cea apuseană (catolică) care pretindea același lucru. Acest proces de dezbinare
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
practicau fronda cu voie de la poliție, ca Săptămâna lui Eugen Barbu sau ca Suplimentul Scânteii Tineretului, SLAST, urmat îndeaproape de Luceafărul. Dublul discurs al oricărei dictaturi se dublează la rândul lui, între lozincile oficiale patriotarde și naționalismul xenofob, agresiv și șovin, pe care regimul nu doar că îl tolerează, îl și încurajează din plin, astfel încât confuzia și deruta în societate sporesc exponențial. Un caz extrem al acestui insolit aliaj de contestație și propagandă este reprezentat de seria de manifestări inițiate și
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
putuse vedea în direct odată cu prima celebrare a noii Zile Naționale, 1 decembrie, la Alba Iulia: acolo, membri ai diferitelor organizații județene ale Vetrei Românești, aduși în mod organizat la sărbătorire din întreaga țară, declanșaseră o adevărată orgie de lozinci șovine și îi huiduiseră copios pe reprezentanții partidelor de opoziție, cu participarea entuziastă a primului ministru Petre Roman și sub privirea zâmbitoare și indulgentă a președintelui Ion Iliescu. Faptul că tocmai aceste partide PNL, PSDR și viitorul nucleu transilvan al PNȚCD
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
e teamă că o afișare prea zgomotoasă a angajamentului pro-american ar putea antrena o deziluzie și, progresiv, o respingere a acestei influențe. Un fel de dezechilibru profund care ar oscila între tendința unui atlantism integral și aceea a unui suveranism șovin. Instalarea bazelor americane în România ar putea conduce la refuzul temător al unei alianțe care oferă securitate, desigur, dar implică și riscuri. În Polonia și Republica Cehă, opinia nu este deja foarte rezervată față de instalarea pe teritoriul lor a elementelor
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
democrată. Milita pentru difuzarea în masele țărănești a doctrinei politico‐ economice a dr. N. Lupu, pentru susținerea cauzei păturii țărănești sărace din care făceam și eu parte, fără nici un fel de avere și lua atitudine împotriva exploatării, a curentelor reacționare și șovine. Au colaborat la acest ziar intelectuali cu vederi progresiste din ramura lupistă, predominantă, a organizației național‐țărăniste din județul Tutova: Gheorghe Alexandrescu, Anton C. Ursu, Sterian Dumbravă, Alexandru Jugănaru, dr. Weinfeld, Vasilescu etc. Al doilea ziar se numea „Ideea românească
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
București, susținând teza Filosofia lui Tolstoi, tipărită în 1944. Din 1947 e reîncadrat ca șef de lucrări, iar din 1949 șef al Catedrei de slavistică la Universitatea din Iași. Va fi înlăturat din învățământ în 1952, sub acuzația de „naționalism șovin”, „reacționarism” etc. În 1958 este rechemat la Universitate, unde predă istoria literaturii ruse. Este autorul unor studii despre Al. Mateevici, Antioh Cantemir, N. Dobroliubov, N. Cernâșevski, Lev Tolstoi, Alexei Tolstoi, Al. Pușkin, M. Șolohov, K. Fedin ș.a. A tradus din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]
-
la ideologia și psihologia materialului uman care au făcut și fac posibile legitimarea, supraviețuirea și dominarea acestei clase nomenclaturiste. în esență, este vorba de comunismul național, pe un fond permanent de tentație ideologică etnocentristă. Triumful acestei mentalități au fost accesele șovine ale lui Ceaușescu, romantizarea trecutului arhaic al țării, identificarea pătimașă cu conducătorii mitologici traco-geți și cu domnitorii feudali setoși de putere, fascinația «corporatismului organică și reabilitarea simbolurilor și riturilor legăturii de sânge (care) au surse mai adânci decât psihologia personală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și politica supranațională a organismelor internaționale existente. De întreg spiritul de deschidere și liberă circulație al ideilor și persoanelor, de întreaga ideologie anticolectivistă, anticomunistă, antitotalitară, predominantă în vest și care pătrunde și la noi. Național comunismul (respectiv festivismul patriotard și șovin) este ultimul refugiu al cadrelor vechiului regim, al ideologilor și poeților oficiali, al jurnaliștilor de partid. El are încă ecou în masele rurale, etniciste și structural izolaționiste, în păturile rurale proaspăt urbanizate, în rândurile foștilor activiști de partid regrupați în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
difuzării și a întregului sistem de relații ce face cunoscută în străinătate o cultură. Am intrat într-o nouă epocă istorică, de mare interdependență și circulație de valori internaționale, care elimină complet concepția statului închis, autarhic, naționalist, etnicist în sensul șovin al cuvântului. Decenii întregi am dus o politică de închidere și cenzură, de limitare drastică și control strict al contactelor culturale internaționale. Urmările, foarte grave, se resimt și azi din plin. Ele răzbat mereu într-o serie de atitudini tipice
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
el se căinează: "Mon pauvr' roi Henri!" O. CARP, IOAN N. ROMAN, N. D. POPESCU Gheriștii făceau mare caz de Doina lui O. Carp (dr. G. Proca), opunînd-o celeia a lui Eminescu, sub motiv că ar fi umanitară iar nu șovină. Comparația e forțată. Ioan N. Roman, poet din grupul socialiștilor, eminescianizează, cu mica notă personală a unei melancolii autumnale asociate cu viziunea uberității solului. N. D. Popescu (1843-1921), compilator de calendare, a lăsat un mare număr de istorii de haiduci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la Iași o bibliotecă de 3 000 de volume și îi dăruise diurna de deputat. În ceea ce privește situarea politică, I. este, prin excelență, un naționalist democrat. Democratismul consecvent și incoruptibil l-a determinat în perioada interbelică să respingă hotărât naționalismul extremist, șovin, să combată intransigent mișcările de extremă dreapta, să înfiereze nazismul și să denunțe ca antinațională politica de orientare spre Germania hitleristă. Stârnind prin aceasta ura legionarilor, „dascălul neamului” a plătit cu viața curajul de a fi încercat să împiedice instaurarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
la Europa liberă (câți n-au făcut anticameră la emisiunea literară), marele ideal literar al aceleiași epoci, a fi citat oriunde, oricum și oricând într-o publicație străină (mitul prezențelor românești) etc. Între izolare și evadare, între naționalismul orgolios și șovin, furia naționalistă exacerbată și alinierea occidentală docilă, chiar umilă, bătând pe la toate porțile din zona vestică a continentului, conștiința cultural-românească nu și-a găsit încă, din păcate, echilibrul și liniștea de spirit necesară și creatoare. psihologia seducției occidentale, a emigrării
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
rând, în România. Dar fără complexe. De nici un fel. În mod natural, organic. Cine circulă prin Europa și nu se sperie de nimic, nu este nici umil, dar nici arogant, nici foarte admirativ, nici mereu îmbufnat, nici facil cosmopolit, nici șovin, acela face parte dintr-o categorie superioară de la care se poate aștepta un mare salt calitativ. Nu avem nici un fel de elemente statistice. Dar am cunoscut efectiv astfel de oameni de cultură români. Nu mulți, din păcate. Însă am cunoscut
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
seama că specificul național este în același timp și un proces organic, evolutiv. pe scurt, nu dorim o cultură pur epigonică, imitativă, în bătaia tuturor modelor culturale europene. După cum suntem departe, foarte departe, și de idealul culturii etniciste, izolate, adesea șovine și intolerante. Idealul nostru este o sinteză de influențe occidentale constructive și de inițiative proprii, locale și originale, care se pot concretiza în opere competitive, capabile să intre într-un dialog cultural real, neconvențional, neoficial, fără complexe de nici un fel
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
gândirii și strategiei revizuirilor. Despre reconsiderarea lui Eminescu, de pildă, Flacăra 89 deschide o anchetă literară la care răspund: G. Călinescu, I. Vitner, Ovid S. Crohmălniceanu, Perpessicius, Tudor Vianu. Reproducem din opiniile primilor doi: G. Călinescu: „Eminescu nu e așa șovin precum au lăsat unii să se creadă. Toate scrierile sale tipărite ori manuscrise dovedesc o delicatețe desăvârșită În așa-zisa problemă evreiască și dacă Eminescu pomenește și de evrei face aceasta nu din punct de vedere rasial ci economic (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fost tăioasă, categorică, nu tot așa se poate spune despre atitudinea pe care ar fi trebuit să o ia împotriva șoviniștilor români. Secretariatul, Biroul Politic al prtidului nostru consideră că devierea tovarășului Pătrășcanu a fost posibilă tocmai datorită influenței curentelor șovine și revizioniste care străbat azi Transilvania și mai cu seamă partea de nord a Transilvaniei. Aceste influențe au avut darul să-l silească pe tov. Pătrășcanu a lovi mai mult în revizioniștii unguri decât în șoviniștii români. Dar ce e
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
însă suficient. În ședința Comitetului Central a partidului din iulie 1946, care a avut loc la câteva săptamâni după întrunirea Biroului Politic, Dej a continuat, într-un cadru lărgit, criticile aduse lui Pătrășcanu, pentru a clarifica "poziția PCR față de curentele șovine și revizioniste". Pe cale de consecință, Comitetul Central a fost unanim în aprecierea că Lucrețiu Pătrășcanu, în discursul său dela Cluj (cel din 1946, n.m.), unde a firmat că după 1918 s-ar fi deschis întregii populații din Transilvania, atât română
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
n.m.), unde a firmat că după 1918 s-ar fi deschis întregii populații din Transilvania, atât română cât și maghiară, noi izvoare de viață și noi căi de progres, nu a accentuat răspunderea politică a partidelor "istorice" în întreținerea urii șovine, în asuprirea națională la care a fost supusă în trecut populația maghiară din Transilvania și în provocările recente inițiate și organizate de partidele "istorice" (Dej: 1952, 92. subl. în orig.). Pătrășcanu se făcuse deci vinovat și de faptul de a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și PNL le-ar fi jucat în instigarea la ură națională în Transilvania. Mai departe, și aici devine evidentă dimensiunea personală a conflictului dintre cei doi lideri comuniști, Dej îl acuză pe Pătrășcanu de lipsă de obiectivitate politică, datorată "influențelor șovine" și "educației șovine" pe care acesta ar fi dobândit-o în tinerețe. Neputând percepe "comunitatea de interese a reacțiunii române și maghiare împotriva democrației", Pătrășcanu a adus un mare deserviciu partidului prin denaturarea poziției acestuia relativ la "problema națională". "Greșesc acei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ar fi jucat în instigarea la ură națională în Transilvania. Mai departe, și aici devine evidentă dimensiunea personală a conflictului dintre cei doi lideri comuniști, Dej îl acuză pe Pătrășcanu de lipsă de obiectivitate politică, datorată "influențelor șovine" și "educației șovine" pe care acesta ar fi dobândit-o în tinerețe. Neputând percepe "comunitatea de interese a reacțiunii române și maghiare împotriva democrației", Pătrășcanu a adus un mare deserviciu partidului prin denaturarea poziției acestuia relativ la "problema națională". "Greșesc acei tovarăși români care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
României democratice", prelungește Dej șirul acuzelor. Apoi lansează un avertisment voalat asupra viitorului politic al lui Pătrășcanu, afirmând că "nu poate fi combătut cu succes șovinismul și revizionismul, dacă nu se combat cu toată hotărârea și nu se elimină influențele șovine și reprezentanții lor ce pătrund în partid" (Dej: 1952, 95-96, subl. în orig.). În ciuda formației sale de jurist, Pătrășcanu nu a fost invitat să contribuie la elaborarea proiectului de constituție din 1948. La Congresul PMR din același an, numele său
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideologică al leninismului romantic în raport cu filiația sa moscovită. În concluzie, era necesară "o demarcație clară între naționalism ("burghez", n.m.) și lupta pentru apărarea intereselor naționale ale fiecărui popor" (Națiunea socialistă: 1972, 179). În sens romantic leninist, naționalism însemna "ațâțare naționalistă, șovină" sau "politică de învrăjbire națională" (Națiunea socialistă: 1972, 144). PCR nu avea nevoie de așa ceva pentru a edifica utopia ideologică proprie chiar dacă, până la urmă, tocmai aceste efecte ale naționalismului le-a adus inevitabil în prim-plan17 ci de pace și colaborare
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a leninismului romantic. Secretarul general al PCR nutrea o aversiune specială față de maghiari și evreii maghiari, aflăm dintr-un interviu luat fostului general, actualmente pensionat, Stefan Kostyal. Încă din tinerețe, afirmă acesta, "Ceaușescu era foarte naționalist, pot să spun chiar șovin. Nu avea boală atât pe evrei, cât pe unguri și pe evreii unguri" (Roman: 2008, 108). Urmează să vedem cum s-a reflectat "boala" asupra politicii PCR în ceea ce privește politca adoptată față de minoritățile naționale. Regiunea Autonomă Maghiară, înființată în 1952, după
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]