18,529 matches
-
în fața porții, se îmbrăca în costum negru, purta cămăși albe, cravată și șapcă proletară, nu se despărțea decât în somn de o servietă mare, plină de broșuri, de ziare și de dosare și, spre disperarea mamei, care trebuia să le șteargă în fiecare zi de praf, plantase peste tot în casă același bust în gips al lui Stalin. Ne-am mutat într-un apartament de bloc înainte de a fi retrimis la munca de jos, iar cum Stalin murise - atunci am vărsat
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
pîna găsește un taxi, iar apoi îl lasă să se descurce singur. Sînt sigură că totul va merge șnur. - Să dea Dumnezeu! am spus, din tot sufletul. Apoi m-am uitat la ceas. Se făcea tîrziu. - Acum trebuie s-o șterg. Ne vedem mîine dimineață, pe la opt. Vlad vine să ne ia la noua. Mi-am luat haină și m-am îndreptat spre ușa. - Acum, la revedere. - La revedere. Ai grijă de tine. Se lașase noaptea. Începuse să bată vîntul, împrăștiind
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
s-ar ajunge printr-un gang subțire și umed, ar veni toate eroinele lui Turgheniev (o, eroinele!), ar trece grăbită, superbă, Anna Karenina, s-ar iți Natașa Rostova, ar zăbovi, certîndu-se pentr-un ciorap, Grușenka, și-ar cumpăra batiste pentru șters la cur Odette de Crécy, uitîndu-se pe furiș la Nastasia Filippovna ce-ar mirosi o spumă de dantele! Dar madame Bovary? Dar Eula lui Faulkner, proaspăt sosită de pe Moșia Franțuzului? Aș face saci de bani!!! Cu stimă și comerț, Emil
Spumă de dantele by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13866_a_15191]
-
repede, nu numai pentru că elevul într-adevăr furase, dar și din cauză că pedagogul (probabil, un fost torționar) știe să alterneze momentele educative de groază cu cele de grijă părintească: Îmi întinse batista lui, galbenă cu pătrate albastre. Am început să-mi șterg gura cu ea, nu mi-era că i-o murdăresc, era ca și cum mi-ar fi dat-o frate-meu." (p. 26) În Disciplina, antieroul lui Monciu-Sudinski (care povestește alternativ cu Ursescu) își elaborează profesiunea de credință didactică într-o școală
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
decât spre navele din larg: nu ne-ar fi plăcut să ne dăm în spectacol în fața trupeților excitați. Pe scurt, n-a fost să fie, deși nereida mi-a lăsat pentru totdeauna pe retină icoana pură ce nu s-a șters niciodată și care avea să-mi devină de-atunci emblema vacanțelor studențești de la Costinești: trupul gol, modelat desăvârșit, al unei fete spălându-și lungul păr auriu în apele mării. Ce putea fi mai frumos? În ziua aceea iconică și în
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
cînd apărea! Asta nu înseamnă că odată plecat, nu-i scriam disperat să vină din nou! Am reușit chiar să-l aduc pe-un timp de ceață, înfiorător, cînd Dolhasca devenea un infern al ratării definitive. N-a rezistat, a șters-o peste cîteva zile! Pentru că am alunecat în "rezervația naturală de îngeri", să notez alte cîteva personaje. Soția unui casier de bilete impotent, care a fost prinsă cu șeful gării într-un (incredibil!) dulap. Preotul Cîrneală, mare jucător de poker
Undeva unde sînt motani, și dovleci, și fluturi by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14006_a_15331]
-
instanță, cu morală. În fond o poveste scurtă ca poveste, dilatată însă prin trăirea ei în regim de coșmar ani la rînd. E istoria unui om care își iubește casa. Casa se află într-o zonă ce urmează a fi ștearsă de pe harta orașului. Aceasta e intriga. Amenințarea aceasta e trăită intens de proprietară care începe să aibă coșmaruri. Nu renunță, decide să o renoveze, chiar dacă mîine va fi, mai mult ca sigur, dărîmată. Salvarea e adusă de schimbarea de regim
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
pun Lacrima și Chipul de pe Marte în fereastra unei case din Iraq?! 6. Joc de Cuvinte, joc cu bombe, joc cu vii și morți în vechiul Bagdad! Ne pierdem pentru a doua oară Edenul! Arme atomice, chimice, biologice ne-au șters Zîmbetul Cosmic! Vai, o iarnă atomică s-ar putea, în viitor - așterne peste lume! În Golful Omului! Religii se războiesc întru trezire! Intrarea Omului și a Rachetelor sale, din nou, în zbor - în rîndul Națiunilor Cosmice! 7. Dacă aș avea
Scrisori americane by Alexandru-Cristian Miloș () [Corola-journal/Imaginative/14036_a_15361]
-
cu școala făcută la Slatina și cu o viață "ambulantă" el însuși, Mircea Damian îi prezintă pe negustorii olteni cu o simpatie vădită și transmisibilă: oamenii duc pe umeri "balanța" cu coșuri, se opresc din cînd în cînd să-și șteargă sudoarea, pornesc mai departe fluierînd ușor, se așază, seara, pe trotuar și-și fac socotelile, ce au vîndut, ce le-a rămas de dat, ce au dat pe datorie. Uneori își înșiră în față grămăjoare de bani. Fiecare grămăjoară, un
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
așadar, mai întîi prin faptul că este un jurnal "aranjat, romanțat". Indiscutabil, puțini, foarte puțini autori de jurnale rezistă ispitei de a se prezenta într-o lumină avantajoasă, de a-și înfrumuseța chipul, de a umbri măcar, dacă nu pot șterge cu totul, ceea ce e dizgrațios ori blamabil în ei. Și puțini nu împrumută, un timp oarecare măcar, premeditat sau nu, registrul literar. Dar "jurnalul din România" al Soranei Gurian este "aranjat" și "romanțat" în chip excesiv. "Personajul" central din Les
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
un adevăr parțial, subiectiv, trunchiat, dar posibil mai adevărat decât cel al simțului comun. Apoi povestirile pot conduce la o reevaluare și revalorizare a lucrurilor: "pentru că sunt răcit, tocmai am făcut o injecție cu o seringă de unică folosință. Îmi șterg nasul cu șervețele pe care apoi le arunc." Pe vremuri, aveam o batistă. Și batista aceea avea o memorie, o istorie aparte. Specializarea aceasta în acre intră acum obiectele înseamnă că există doar conceptul, fără corporalizare. Șervețelele sunt doar clone
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
vizitate mai mult de specialiști. Dialogurile sunt stereotipe, întrebările aceleași, și problematica ușor de anticipat în fiecare caz, interlocutorii nu spun lucruri nemaipomenite sau revelatorii, dar cartea aceasta e un instrument de cunoaștere bun pentru cei care vor să mai șteargă praful de pe Victor Eftimiu sau M. Șolohov. Sorin Stoica, Dincolo de frontiere, Paralela 45, 2002 Teofil Răchițeanu, Efulgurații, Ed. SEdan, 2002 Toma George Maiorescu, Convorbiri în amurg, Cartea românească, 2002
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14082_a_15407]
-
strângi cuvinte mai cu asprime, în ritmuri, rime, să stea cuminte. Da-ncearcă numa și dă-le drumul... Pleava și fumul! Praful și spuma! n Ademeniri cerești, și nu știi răspunde: mai ești? nu mai ești? până când? până unde? Nume șterse pe cruci, și ceva ți se-ascunde: dac-o fi să te duci, până când? până unde? Iarăși clopote bat, iarăși toaca răspunde: încă unul plecat, până când? până unde? Ademeniri cerești, și ceva ți se-ascunde: mai ești? nu mai ești
Se-nchide cercul by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/14165_a_15490]
-
Și se târa cu creta lui pe sub mese Desenând cimentul Mișuna în patru labe pentru alea câteva litere. Dă-te bă la o parte să pot citi! Nu se dădea. S-ar fi târît înapoi cu burta pe piatră să șteargă tot ce scrisese. Dar l-am sculat cu prima monedă am dat-o de-a dura a alergat sprinten după ea pe a doua a prins-o din zbor pe a treia tot ca la început a căscat gura ceva
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
-o din văzduh în dinți. Am scos cuțitul ca să pot citi si ca să-mi placă. Îl strângeam în mână cu putere. Dar n-am putut citi până la capăt mă împiedicau ale dracului vreo șase-șapte lacrimi nu mai multe. Le-am șters cu mâna în care strângeam cuțitul si am văzut cuvintele necitite oglindindu-se în lamă dar ăla între timp cu meseria lui nemaivăzută dispăruse. ÎN CĂUTAREA PURGATORIULUI Caut dracii și îngerii știu mai bine ce caut o fac cu frenezie
Poezie by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/14305_a_15630]
-
fără a vedea oameni, să intru în lectură. Dacă zăresc cumva pe taică-meu, s-a dus dracului tot farmecul. Nevasta mi-o acopăr c-o pătură. Vă scriu pentru ca să-mi fie rușine. Pentru ca mereu cu o nouă scrisoare să șterg impresia penibilă pe care-a lăsat-o cea dinainte. Vă scriu pentru că ați intuit enorma importanță a lui Scămoșilă-n viața mea. Vă scriu pentru că-l invidiez pe Dinescu că poate, atît de simplu, să fie alături de dumneavoastră. Simt nevoia unei
Nici roua n-o poate lua de la început by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14328_a_15653]
-
flori nu exist n-am murit mulțumesc comemorare acum scriu de parcă aș duce flori într-un cimitir peste gesturi peste cuvintele dragi s-a așternut rece o lespede scriu cum mi-aș face loc între literele gravate pe cruci stângace șterse pe jumătate nu eu nu am fost acolo n-am sperat n-am iubit n-am crezut va suna telefonul și cineva o să spună "mă scuzați am greșit" va fi dimineață voi găsi pe pajiște crizanteme pentru eroul necunoscut se
Poezii by Letiția Ilea () [Corola-journal/Imaginative/14376_a_15701]
-
gânduri și că zăpada căzută azi dimineață era pe punctul de a dispărea. Acum străzile văzute de la fereastră erau acoperite de un strat alb murdar, cu mici porțiuni de alb, exact ca bucata de pânză cu care eu obișnuiesc să șterg pianul de praf. Deodată am auzit cântecul picăturilor de pe acoperișuri. Zăpada topită de pe acoperișul impozantei noastre case "cânta" în urechile mele: Drip, drap, drop, nea de zahăr de pe creasta unui aiurit de mare top. Plip, plap, plop, ploaie mică dându
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
puținii bătrîni ai bătrînelor cuvinte lăsate acasă (de-ar fi avut acum măcar unul cu el i-ar fi fost de mare folos în împrejurările prin care trecea) și aceștia ce-și mai aminteau și ei dintr-o memorie aproape ștearsă despre o vale a umbrei din ce le-au povestit și lor bătrînii bătrînilor lor singurii care trecuseră cîndva prin ea cîndva cînd la început nu era Cuvîntul și-a ridicat cu grijă de pe piatră capul să nu-l simtă
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
să sărute acel bănuț, se împiedicau de ochii de panseluță cu viață scurtă presărați neglijent în jur și se lungeau la picioarele madonei florale ea nu avea habar de aceste mătănii în serie, ducând la buze cărnoasa tulpină neagră și ștergându-și apoi fruntea cu șfichiuitul unei nuiele desfrunzite de nuc în urma acelei femei, pe trotuar, seara se aduna în sine cum ceara la baza lumânării magazinele își pierdeau unul câte unul clienții care acum se îmbulzeau să culeagă flori pe
Poezii by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/14428_a_15753]
-
Vinițchi Rădulescu Seară de prisos În brațe nimic. În ochi întrebări. Copacii se-nclină la rădăcina Nopților fără sfârșit. Frunze uscate-ntre degete. Ușile-nchise nu se mai deschid. Ușile deschise-au murit. Țări întristate cu-o mână aspră Sunt șterse de pe hartă. Orașele, au existat oare? Pe unde se-ajunge la soare? Mai avem doar un secol Mai avem doar o clipă, Tăcerea urcă pân-la subțiori, Hotarul vieții se mută-ncet spre nordul Unui cuvânt de ceață și de somn
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
mâncat verbele, Apele au spălat adjectivele, Gândurile-au rămas afară în ploaie, În pământ se-aud voci, Se-aud zboruri, sclipiri De sub frunze își scoate capul Următorul cuvânt - Oasele s-au mișcat în mormânt. cuburi pătrate timp schizofrenic - s-au șters din  memorie toate cercurile - o lume din cuburi pătrate colțurile luminii îmi intră în carne trup înclinat trup înclinat spre soare- apune spânzură alb în copac: e ora când se nasc lebedele melcul așteaptă melcul așteaptă pasărea țipă mâna întoarce
Poezii by Stella Vinițchi Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14517_a_15842]
-
dintr-o proiectată enciclopedie, pe care el, ca evreu, nu le putea semna. Când Graur ajunge director la Radio, imediat după 23 august 1944, prima lui grijă a fost să ceară lista colaboratorilor și, drept recompensă pentru ajutorul primit, să șteargă numele lui Alexandru Ciorănescu. Memorialistul nu evocă numai universul cărții, al studiilor neîntrerupte, al bibliotecilor și arhivelor, al anticarilor de la care cumpără maldăre de publicații, ci, chiar dacă oarecum en passant și jocurile și preocupările copilăriei, "de-a piticușul", pescuitul cu
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
lungă, într-un tîrziu are să-mi pară poate că toată această întîmplare trăită a fost un vis numai sau vreo istorie citită ori auzită undeva, cîndva de mult" (p. 53). Uitarea care transformă totul în vis și iluzie, înainte de a șterge toate urmele, a și început să-și facă opera de subtilă eroziune în memoria cititorului care și-a plimbat ochii peste aceste rînduri; dar textul rămîne, mărturie ambiguă, și ne putem întoarce la el spre a ghici adevărul sau adevărurile
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
însuflețeam cu o expresie de o naivitate camuflată. Propunerea mea îndrăzneață părea că-l aruncase pe Maestru într-o dilemă absurdă. După cîteva clipe de nedumerire părea că își revenise dintr-o capcană pe care i-am întins-o. Își șterse sudoarea de pe fruntea încălzită de atmosfera înăbușitoare a apartamentului în care căldura verii pătrundea cu forță. Se uită la mine cu o privire duioasă și îngăduitoare, ca la un copil care rostește cuvinte necontrolate. Deodată expresia lui căpătă o altă
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]