740 matches
-
a fost un periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică” în limba maghiară, cuprinzând traducerea numerelor 1-28 și 35-89 din Colecția „Povestiri științifico-fantastice”. Inițial, periodicitatea a fost de două apariții pe lună, iar apoi, de la TFE 28 până la suspendarea apariției (TFE 80), de trei ori pe lună. Redactorul-responsabil al acestei serii a fost György Fáskerthy (Fáskerti). Primele două numere au cuprins romanul lui
Tudományos-fantasztikus elbeszélések () [Corola-website/Science/318503_a_319832]
-
Colecția „Povestiri științifico-fantastice” a fost un periodic de literatură pentru tineret editat de revista „Știință și Tehnică”. Prima serie a apărut în 1 octombrie 1955 și a cuprins 466 de numere, publicate de două ori sau, pentru o scurtă perioadă, de trei ori
CPSF 301-400 () [Corola-website/Science/318502_a_319831]
-
perioadă, de trei ori pe lună, până în aprilie 1974. Primele 80 de numere au fost traduse și în limba maghiară. A existat și o serie în limba germană. Reluată după 1990, numele i-a fost schimbat în Anticipația - Colecția „Povestiri științifico-fantastice”.
CPSF 301-400 () [Corola-website/Science/318502_a_319831]
-
O tragedie cerească" din nou, de Victor Anestin. După al doilea război mondial, noul regim comunist a sprijinit literatura science fiction, folosită ca mijloc de popularizare a științei și de îndoctrinare ideologică. A fost înființată revista săptămânală "Colecția de povestiri științifico-fantastice", un factor important în promovarea science-fiction-ului în România. În 1963, Romulus Bărbulescu a publicat „Constelația din ape”, primul din cele 10 romane science fiction care a făcut ca autorul să devină un pionier al genului în România, alături de coautorul George
Literatura științifico-fantastică în România () [Corola-website/Science/320407_a_321736]
-
Planeta maimuțelor (titlu în limba franceză: "La Planète des Singes") este un roman științifico-fantastic scris de Pierre Boulle în 1963. Scriitorul Pierre Boulle, fost agent secret, a folosit experiența personală ca sursă de inspirație pentru "Planeta maimuțelor", roman care l-a consacrat. „Planeta maimuțelor" prezintă o lume unde omul nu mai este cel care
Planeta maimuțelor (roman) () [Corola-website/Science/320444_a_321773]
-
() este (o nuvelă și) un roman științifico-fantastic scris în 1971 de Arkadi și Boris Strugațki și publicat în 1972. Lucrarea a câștigat mai multe premii și este clasată pe locul 89 în lista Top 100 cărți științifico-fantastice. Filmul Călăuza regizat de Andrei Tarkovski se bazează vag pe
Picnic la marginea drumului () [Corola-website/Science/320466_a_321795]
-
() este (o nuvelă și) un roman științifico-fantastic scris în 1971 de Arkadi și Boris Strugațki și publicat în 1972. Lucrarea a câștigat mai multe premii și este clasată pe locul 89 în lista Top 100 cărți științifico-fantastice. Filmul Călăuza regizat de Andrei Tarkovski se bazează vag pe această operă, având un scenariu scris de frații Strugațki. Seria ucrainiană de jocuri video este, de asemenea, vag bazată pe această lucrare. Cartea începe la cca. zece ani după ce, într-
Picnic la marginea drumului () [Corola-website/Science/320466_a_321795]
-
exploziei reactorului. Există mai multe categorii de mutanți odioși și inamici în S.T.A.L.K.E.R: Titlul acestui joc video face referință la filmul "Călăuza" (1979) (rusă: Сталкер "Stalker") regizat de Andrei Tarkovski, film bazat pe interpretarea liberă a romanului științifico-fantastic "Picnic la marginea drumului" () scris în 1971 de Arkadi și Boris Strugațki și publicat în 1972.
S.T.A.L.K.E.R.: Shadow of Chernobyl () [Corola-website/Science/320471_a_321800]
-
() este o povestire științifico-fantastică din 1967 scrisă de Arkadi și Boris Strugațki. Povestea începe într-un oraș necunoscut dintr-o țară nespecificată, dar aproape sigur de pe Pământ. Toate personajele și câteva locuri menționate au nume elene, dar nu este nimic specific culturii grecești în
A doua invazie a marțienilor () [Corola-website/Science/320475_a_321804]
-
(1953) (titlu original "The Demolished Man") de Alfred Bester este un roman științifico-fantastic, câștigător al primului premiu Hugo în 1953. Cartea a fost serializată în trei părți, începând cu numărul din ianuarie 1952 al revistei "Galaxy Science Fiction", fiind urmată de publicarea în volum în 1953. Romanul este dedicat editorului revistei "Galaxy", H. L
Omul demolat () [Corola-website/Science/320494_a_321823]
-
(1956) (titlu original "The Stars My Destination") este un roman științifico-fantastic scris de Alfred Bester. Serializat în patru părți în revista Galaxy începând cu numărul din octombrie 1956, a apărut inițial în volum sub titlul Tiger! Tiger! (după poemul lui William Blake "The Tyger", al cărui prim vers este tipărit pe
Destinația mea: Stelele () [Corola-website/Science/320495_a_321824]
-
constituie fundația seriei Jocul lui Ender, povestirea nu se încadrează exact în universul Jocului lui Ender, existând o serie de discrepanțe între ea și acesta. În românește povestirea a fost publicată în numărul 198 din 1993 al Colecției de povestiri științifico-fantastice, în traducerea lui Mihai-Dan Pavelescu. Povestea începe în momentul în care Ender devine comandant al Armatei Dragon în cadrul Școlii de Luptă, o instituție menită să transforme copiii în comandanți militari capabili să lupte în următorul război interstelar împotriva unui inamic
Jocul lui Ender (povestire) () [Corola-website/Science/323424_a_324753]
-
moduri, adesea contradictorii, și apoi explică vizitatorului său (nepotul scriitorului) conceputul de timp relativ care seamănă cu o "„gradină cu poteci bifurcate”", unde lucrurile se întâmplă în paralel într-o infinitate ramificată de moduri. Unul dintre primele exemple în domeniul științifico-fantastic este povestirea "„Random Quest”" de John Wyndham în care un om, după ce se trezește în urma unui șoc provocat de un accident în laborator, ajunge într-un univers paralel unde nu a avut loc cel de-al doilea război mondial cu
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]
-
are doar dimensiuni spațiale, un spațiu Minkowski are și o dimensiune temporală. Astfel grupul simetric al unui spațiu euclidian este grupul euclidian iar pentru un spațiu Minkowski este grupul Poincaré. "Mașina timpului" (titlu original "The Time Machine") este un roman științifico-fantastic scris de H. G. Wells, publicat prima dată în 1895 care a inspirat (indirect) multe alte opere de ficțiune. Această narațiune de 32.000 de cuvinte (în original) este creditată pentru popularizarea conceputului de călătorie în timp, folosind un vehicul controlat
Univers paralel (ficțiune) () [Corola-website/Science/322928_a_324257]
-
și stabilirea conceptelor de bază a dezvoltării mediilor virtuale precum jocurile video și World Wide Web. Pentru că familia lui s-a mutat foarte des în timpul copilăriei lui, Gibson a devenit un adolescent timid și izolat, care prefera să citească literatură științifico-fantastică. După ce și-a petrecut adolescența într-un internat privat din Arizona, Gibson a evitat recrutarea în armată pe timpul războiului din Vietnam emigrând în Canada în 1968, unde a devenit preocupat de contracultură și, după ce s-a stabilit în Vancouver, a
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
lui Gibson tratează un viitor apropiat sumbru, povestirile lui analizând efectele ciberneticii și rețelelor de calculatoare asupra oamenilor - o „combinație între calitatea slabă a vieții și calitatea înaltă a tehnicii”. Povestirile i-au fost publicate în revistele populare de literatură științifico-fantastică. Temele, decorurile și personajele dezvoltate în aceste povestiri culminează în primul său roman, Neuromantul, care a avut un mare succes atât din partea criticilor cât și a cititorilor, declanșând mișcarea literară cyberpunk. Deși mare parte din reputația lui Gibson a rămas
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Recognition (2003), Spook Country (2007) și Zero History (2010) — descriu lumea contemporană și l-au plasat pe autor în rândurile celor mai buni scriitorii de literatură mainstream. Gibson este la această oră unul dintre cei mai cunoscuți scriitori nord-americani de științifico-fantastic, considerat de "The Guardian" în 1999 drept „cel mai important romancier din ultimele două decenii”. Gibson a scris mai mult de 20 de povestiri și 10 romane de succes (dintre care unul în colaborare), și a contribuit cu articole la
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
mult de 20 de povestiri și 10 romane de succes (dintre care unul în colaborare), și a contribuit cu articole la câteva publicații majore. A colaborat intens cu actori, producători de film și muzicieni. Filozofia lui a influențat scriitori de științifico-fantastic, savanți, oameni de cultură și tehnicieni. William Ford Gibson s-a născut în orașul de coastă Conway, Carolina de Sud și și-a petrecut o mare parte din copilărie în Wytheville, Virginia, un orășel din munții Apalași unde s-au
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
ajunsese oarecum, dar era privită cu mare neîncredere” și pune începuturile relației sale cu științifico-fantastic-ul, „cultura lui literară nativă”, pe seama sentimentului de exil forțat. La vârsta de 12 ani, „Gibson nu voia nimic altceva decât să fie scriitor de cărți științifico-fantastice”. A petrecut câțiva ani lipsiți de importanță într-un liceu obsedat de basketball, liceul George Wythe, și a stat mai tot timpul în camera lui, ascultând muzică și citind. La vârsta de 13 ani, fără știrea mamei, a cumpărat o
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
mamei, a cumpărat o antologie de povestiri Beat, și astfel a fost expus lucrărilor lui Allen Ginsberg, Jack Kerouac și William S. Burroughs; ultimul dintre ei a avut cel mai pronunțat efect asupra lui Gibson, schimbându-i atitudinea față de literatura științifico-fantastică. Ca adolescent, timid și retras, Gibson a crescut într-o monocultură pe care o găsea a fi „foarte problematică”, a respins în mod voit religia și s-a refugiat în lectura lucrărilor de științifico-fantastic și a operelor lui Burroughs și
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Gibson, schimbându-i atitudinea față de literatura științifico-fantastică. Ca adolescent, timid și retras, Gibson a crescut într-o monocultură pe care o găsea a fi „foarte problematică”, a respins în mod voit religia și s-a refugiat în lectura lucrărilor de științifico-fantastic și a operelor lui Burroughs și Henry Miller. Nemulțumită de rezultatele lui școlare, doamna Gibson l-a amenințat că îl trimite la internat; spre surprinderea ei, William a fost entuziasmat. Pentru că nu-și putea permite financiar să opteze pentru internatul
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
diplomă în literatură în 1977. În timpul studiului literaturii, a fost expus unei game mai largi de opere de ficțiune decât ar fi avut posibilitatea în particular; Gibson recunoaște că a prins idei care i-ar fi fost inaccesibile în cultura științifico-fantastică, printre care înțelegerea postmodernismului. La această universitate a participat la primul lui curs de științifico-fantastic, la sfârșitul căruia a fost încurajat să scrie prima lui povestire, „Fragments of a Hologram Rose”. După ce s-a gândit să-și aleagă drept subiect
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
de opere de ficțiune decât ar fi avut posibilitatea în particular; Gibson recunoaște că a prins idei care i-ar fi fost inaccesibile în cultura științifico-fantastică, printre care înțelegerea postmodernismului. La această universitate a participat la primul lui curs de științifico-fantastic, la sfârșitul căruia a fost încurajat să scrie prima lui povestire, „Fragments of a Hologram Rose”. După ce s-a gândit să-și aleagă drept subiect pentru lucrarea de diplomă „romanele din genul științifico-fantastic tare - literatură fascistă”, Gibson s-a oprit
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
a participat la primul lui curs de științifico-fantastic, la sfârșitul căruia a fost încurajat să scrie prima lui povestire, „Fragments of a Hologram Rose”. După ce s-a gândit să-și aleagă drept subiect pentru lucrarea de diplomă „romanele din genul științifico-fantastic tare - literatură fascistă”, Gibson s-a oprit din scris în anul de după absolvire și, după cum spunea un critic, și-a lărgit colecția de discuri cu muzică punk. În această perioadă a avut diverse slujbe, inclusiv un contract pe 3 ani
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
de discuri cu muzică punk. În această perioadă a avut diverse slujbe, inclusiv un contract pe 3 ani ca asistent universitar la un curs de istoria filmului la universitatea sa. Entuziasmat de cele ce a văzut la o convenție de științifico-fantastic din Vancouver în 1980 sau 1981, Gibson s-a împrietenit cu John Shirley, compozitor de muzică punk și scriitor. Cei doi au devenit prieteni pe viață. Shirley l-a convins pe Gibson să-și vândă primele lui povestiri și să
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]