1,581 matches
-
pref. Alexandru George, București, 1993-2002; Memorii. Aqua forte, îngr. Gabriela Omăt, București, 1998; Revizuiri, îngr. și introd. Ion Simuț, pref. Mircea Martin, Pitești, 2003. Antologii: Antologia ideologiei junimiste, București, 1943; Antologia scriitorilor ocazionali, București, 1943. Traduceri: James Caterly [George B. Știrbei], Românii, București, 1910; Homer, Batracomiomahia, în Critice, I, București, 1909, Odiseia, București, 1935; Tacit, Analele, I-II, București, 1916, Pagini asupra epocii lui Tiberiu, Arad, 1927; Horațiu, Odele și epodele, București, 1923, Satire și scrisori, București, 1923; Cicero, Catilinarele, I-
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
LĂZĂRESCU, George (6.V.1922, Călărași), istoric literar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Boeru) și al lui Ioan Lăzărescu, mic comerciant. Își face studiile secundare la liceele „Știrbei Vodă” din Călărași și „Gheorghe Șincai” din București, după care se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, obținând în 1945 licența în literatura italiană. Repartizat în învățământul mediu, în 1954 se transferă la Catedra de limba
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
el investește fantezie, patos, o forță reală a elocinței. Ca polemist, jurnalistul se ilustrează în replica pe care o dă, cu sarcasm și întărâtare, Domnilor Eliade și Tell (1850-1851), dar mai ales în cele trei epistole adresate domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Întreprinzând o critică amplă a regimului, scrisorile acestea sunt o adevărată diatribă, folosind o gamă de mijloace din arsenalul pamfletului, de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
ȘTIRBEI, Barbu (c. 1753 - 1813, București), memorialist. Descendent din familia Buzeștilor, Ș. e fiul Dumitranei și al postelnicului Constantin Știrbei. Vornic înainte de 1790, el mai primise rangurile de serdar, vel paharnic și clucer. Nu prea interesat de viața de la curte, boierul
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
ȘTIRBEI, Barbu (c. 1753 - 1813, București), memorialist. Descendent din familia Buzeștilor, Ș. e fiul Dumitranei și al postelnicului Constantin Știrbei. Vornic înainte de 1790, el mai primise rangurile de serdar, vel paharnic și clucer. Nu prea interesat de viața de la curte, boierul, fire retrasă, își petrecea timpul citind gazete grecești, franțuzești și italienești. În vara anului 1796, având sănătatea șubredă, Ș
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906. Repere bibliografice: N. Iorga, Scrisori de boieri și negustori olteni și munteni către Casa de negoț sibiană Hagi Pop, București, 1906, passim; N. Iorga, Un boier oltean la Karlsbad în 1796-1797. Călătoria lui Barbu Știrbei în Apus, AAR, memoriile secțiunii istorice, t. XXIX, 1906-1907; Ștefan Greceanu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, II, București, 1916, 44, 56-58, 429-430; Iorga, Ist. presei, 17-18; Dicț. lit. 1900, 835-836; Faifer, Semnele, 53. F. F.
STIRBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289935_a_291264]
-
ȘTIRBU, Viorel (2.X.1940, Buciumi, j. Sălaj), prozator. Este fiul Anei (n. Aciu) și al lui Ion Știrb, țărani. Urmează școala generală în comuna natală (1947-1954), Liceul „Simion Bărnuțiu” din Zalău, absolvit în 1957, și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj-Napoca, susținându-și licența în 1964. Lucrează la Turda, ca redactor la ziarul „Turda nouă”, secretar al
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
, Henric (Henri) (29.IV.1877, București - 18.II.1942, București), prozator. Este fiul Irinei și al lui Joseph Stahl, pedagog din Bavaria, care, adus de prințul Știrbei pe la 1850, întemeiază la București un pension și alcătuiește un dicționar german-român, precum și manuale de limba franceză. Absolvent al Liceului „D. Cantemir” din capitală (1893), S. urmează cursurile Facultății de Drept, fără a-și încheia studiile odată cu colegii săi de
STAHL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
și apoi pe Anița, fiica marelui vornic Ionașco Balș. în țara Românească, marele sluger Tudor Rudeanu (călugărul Teofil de la Cozia) a avut și el două soții: Stanca, al cărei tată era Udriște din Bogdănești, și Despa. Pe soția marelui comis Radu Știrbei (cel care îl dușmănise pe Șerban Cantacuzino și nu se dădea în lături să conspire, din mănăstire - numele lui era Rafael - împotriva lui Constantin Brâncoveanu, ajutat de fiul său, clucerul Constantin) o chema Ilinca și era soră cu mama lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a dat-o după Dumitrașco, căpitan „za Cerneți”, fiul lui Cornea Brăiloiu. Nu știm cum o chema pe nevasta marelui logofăt Ivan Călinescu (monahul Ioan), inamic al lui Mihnea cel Rău, dar acest boier, din care s-a tras neamul Știrbei din Izvorani, a avut un fiu numit Bunul. Știm cu siguranță că aga Stoica Berilescu (monahul Serghie) a avut copii (o fată se numea Stoichița) și că, „luând chip îngeresc”, a urmat pilda tatălui său, postelnicul Ștefan din Berilești, devenit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
reproduc după prețiosul Dicționar... al lui Nicolae Stoicescu) începe cu Craioveștii (în ctitoria lor de la Bistrița și-a găsit odihna și Moise Vodă, cel mort la 29 august 1530; mormântul a fost distrus cu ocazia refacerii din vremea lui Barbu Știrbei), cu marele ban Barbu Craiovescu, mai bine zis (frații Craiovești au zidit înainte de 1491 Mănăstirea Bistrița din Oltenia, - pictată, în 1519, de Dobromir din Târgoviște împreună cu Dumitru și cu Chirtop, biserica Sf. Dumitru din Craiova, mănăstirile Sadova, Brâncoveni, Strehaia, Roaba
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Alexandru Iliaș 307) cu marele comis Stoian, ea se va încadra în „proiectul” patern de împământenire. Ilinca (pe care Nicolae Stoicescu o identifică prin formularea „soră cu mama lui Constantin Brâncoveanu”308) a fost căsătorită cu marele comis Radu Știrbei, coborâtor din puternica familie a boierilor din Izvor. Ostilitatea lui Șerban Cantacuzino (dușmănia era reciprocă) l-a făcut să fugă în Moldova, în 1687, împreună cu paharnicul Staicu Merișanu. N-a renunțat la uneltiri nici după ce a îmbrăcat rasa de călugăr
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Izvor. Ostilitatea lui Șerban Cantacuzino (dușmănia era reciprocă) l-a făcut să fugă în Moldova, în 1687, împreună cu paharnicul Staicu Merișanu. N-a renunțat la uneltiri nici după ce a îmbrăcat rasa de călugăr - cu numele de Rafail. împreună cu clucerul Constantin Știrbei, cel „lung la unghii”, l-a sâcâit pe Constantin Brâncoveanu până când Vodă a poruncit să fie pus în obezi și trimis la Mănăstirea Tismana 309. Maria (Marica) a fost măritată de două ori. întâi cu marele spătar Pană Filipescu (care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
278.</ref>. În ceea ce-l privește, Carol nu a ezitat, din motive lesne de Înțeles, să renunțe la exigențele protocolare, deplasându-se el, cel dintâi, la reședința Misiunii diplomatice a Rusiei. Ca urmare, generalul Ignatiev l-a informat pe prințul Știrbei, ministrul de externe al României, care-l Însoțea pe principele Carol, ca Rusia urma să-l recunoască În curând pe acesta că domnitor al României. Or, această recunoaștere fie că avea să fie acordată Împreună cu celelalte puteri garanțe, fie separat
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
a renunța la tron În favoarea unui prinț străin. În vara anului 1865, un grup de oameni politici liberali-radicali și conservatori, printre ei aflându-se și C. A. Rosetti, I. C. Brătianu, An. Panu, Ion Ghica, Gr. Bibescu-Brâncoveanu, Dim. Ghica, George B. Știrbei, C. N. Brăiloiu, au semnat un legământ În care, luând În considerare situația țării și interesele ei, precum și votul celor două Adunări ad-hoc, se angajau ca „la caz de vacanță a tronului, să susținem prin toate mijloacele alegerea unui principe
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și maiorul Atanasie Fănuță, o figură memorabilă pentru Constantin Bacalbașa. În 1848 Z.R. este alături de boieri de vază la tratativele purtate cu trimisul sultanului pentru restaurarea vechilor rânduieli. Prin activitatea sa publică el cunoscuse o serie de personalități: Barbu Știrbei, Ioan Câmpineanu sau pe cei din familia banului Barbu Văcărescu, încredințându-i poetului Iancu Văcărescu parte din manuscrisele sale. Personaj întârziat între cronicarii epocii fanariote, Z.R., influențat de mișcarea de renaștere națională, scrie sub impulsul sentimentelor de îngrijorare pentru
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
în 1836, colonel în 1841), V. a fost aghiotant domnesc și a avut funcții militare importante: „ajutor al șefului oștirii”, „șef al ștabului oștirii”, „șef al ștabului domnesc”. În 1851 era printre conducătorii școlii militare înființate de domnitorul Barbu D. Știrbei. A îndeplinit și funcția de președinte al Tribunalului Militar de Revizie, iar în timpul domniei lui Al. I. Cuza a fost membru în Consiliul de Stat (1864). A făcut parte din Asociația Literară a României (1846). Era bun cunoscător al limbii
VOINESCU I. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290627_a_291956]
-
că în timpul războiului Emil Bodnăraș, arestat ca spion sovietic, a fost curând eliberat și „circula prin țară ca vodă prin lobodă”, nu fără a trece, de mai multe ori, frontiera de Est, și că locuia la Buftea, adăpostit de Barbu Știrbei. Scriitori de prestigiu sunt demitizați. Memorialistul citează afirmația unui jurnalist moscovit, potrivit căreia romanul Pe Donul liniștit nu ar fi fost scris de Mihail Șolohov, ci de un ofițer alb, Kriucikov, amant al mamei sale. Mușcător sunt încondeiate și alte
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
, George (18.XII.1930, Cuza Vodă, j. Călărași), prozator și eseist. Este fiul Saftei (n. Codru-Gherman) și al lui Marin Radu, crescător de cai de rasă. Face școala primară în satul natal (1937-1942), urmează Liceul „Știrbei Vodă” din Călărași (1942-1950) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1951-1955). Paralel, audiază cursuri la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” și la Facultatea de Arte Plastice. După absolvire devine cadru didactic la Catedra de literatură a Facultății de Ziaristică din
RADU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289096_a_290425]
-
Ion Manolescu, Mihail Dragomirescu, Ion Petrovici, Mihai Eminescu (5-6/1939). Interesant este numărul jubiliar 1-4/1938, în care se reproduc fotografiile principalilor colaboratori. R. parcurge mai multe etape de evoluție. În primul an colaborează numeroși scriitori basarabeni (Al. Mateevici, Nadejda Știrbei, Elena Dobroșinschi, George Lungulescu), apoi predomină scriitorii tradiționaliști, indiferent de zona de proveniență: poeții V. Militaru, I.U. Soricu, Ion Al-George, Constantin Asiminei, Ion Buzdugan, N. Batzaria, Nuși Tulliu, Ion G. Dinu, Gr. Vêja, Const. Goran, I. Dragoslav, Christea N.
RASARITUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289137_a_290466]
-
8 apartamente, București, Sos. Mihai Bravu 270, str. Orzari 67. 80. Aronovici Sofia, 1 apartamente, București, Muzeul str. Zambacian 23. 81. Armasescu C-tin și Silvia, 7 apartamente, București, str. Th. Masaryk 22. 82. Aloman Aurelia, 3 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 16, Bul. Gen. Magheru 43, Bordea, nr. 6. 83. Anastasescu Maria, 4 apartamente, București, str. Puișor 42. 84. Adamescu Gherghina, 6 apartamente, București, str. Olimpului 14, str. Titus 15. 85. Anastasescu Ion, 4 apartamente, București, str. Antim 38, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
apartamente, București str. Cernat 19. 127. Anastasiade Ana, 5 apartamente, București, str. Bucovina 29. 128. Anastase Eusefina, 16 apartamente, București, str. Occident 45. 129. Alexandru Andrei, 4 apartamente, București, Sos. Ștefan cel Mare 174. 130. Alexandrescu Dan, 2 apartamente, str. Știrbei Vodă 17, str. Av. Paul Urechescu 14. 131. Atanasiu Constantin, 3 apartamente, București str. Gh. Barițiu 38, Brăila, str. N. Sassu 10. 132. Arion Maria, 4 apartamente, București, str. Gen. Stalin 32, str. Ana Ipătescu 16 A. 133. Antonescu Maria
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. V. Lascăr 55. 223. Agopian Haciodus și Elenă, 6 apartamente, București, Sos. Ștefan cel Mare 134. 224. Aldea Alexandrescu, 5 apartamente, București, str. Finlanda 14, str. Alex. Vlahuța 19. 225. Alexandrescu Gheorghe, 2 apartamente, București, B-dul Miciurin 38, str. Știrbei Vodă 20. 226. Most. Alexandrescu Niță, 7 apartamente, București, str. Porumbaru 62. 227. August Henri și Elenă, 3 apartamente, București, B-dul Delavrancea 25. 228. Atanasiu Petre, 5 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 158, str. prof. Ion Ursu 3. 229. Alexandrescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7. 591. Bancă Elvețiană și Română în lichidare 22 apartamente, București, calea Călărașilor 35, Victor Babeș 1, str. Smardan 9, str. D. E. Djuvara 1. 592. Boerescu Alexandrina, 7 apartamente, București, str. Cobalcescu 25. 593. Bilinaci Teodor, 9 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 69. 594. Bane Desideriu, 12 apartamente, București, str. Segmentului 9; str. Gh. Lazăr 5; str. Paris 41. 595. Babic, 6 apartamente, București, str. Ceres 15. 596. Bratulescu Dumitra, 13 apartamente, București, Bd. Tudor Vladimirescu 13. 597. Bataturescu Dan, 11
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Cetății 12. 935. Bunea Anica și Constantin, 3 apartamente, București, str. Logofăt Tautu 60. Constantă, str. Tomis 14. 936. Badulescu Nic. most., 24 apartamente, București, str. Șerban Vodă 268. 937. Balș Ion, 24 apartamente, București, str. Grigore Alexandrescu 100, str. Știrbei Vodă, str. Mihai Bravu 193, str. Buzești 98. 938. Bancă de Scont a Rom. Șoc. în lichidare, 88 apartamente, București, str. Eugen Carada 1-3, 13 Sept. 143, 145, Stavropoleos 8, str. Moșilor 200, str. Pieptănari 9; Alexandria, str. Ilie Pintilie
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]