819 matches
-
cap castaniu, mătăsar, cufundar polar, egretă. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie. Ihtiofauna ariei naturale este constituită din mai multe specii de pești (oblete, scobar, clean, știucă, caras, ghiborț, biban, plătică, roșioară), iar flora este una specifică zonelor umede. În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de
Lacul Pângărați () [Corola-website/Science/327486_a_328815]
-
un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa șaptezeci de specii de pește de apă dulce, sunt mai abundente știucile și bibanul. Somonul de Atlantic rămâne favoritul pescarilor. , o specie periclitată și una dintre cele doar trei specii lacustre de focă din lume, există numai în sistemul de lacuri Saimaa din Finlanda de sud-est; au mai rămas astăzi doar circa
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. În magazine nu se găseau în mod curent carne (pui, porc, vită), ouă, lapte. Ca produse din carne puteai găsi curent doar pește înghețat (stavrid, cod, merluciu) sau proaspăt (crap, caras, biban, știucă, roșioară, guvizi-în localitățile de lângă mare, șalău și somn-care erau scumpe), conserve de pește (rusești), tacâmuri de pui (gheare și gâturi), picioare de porc (numiți adidași), salam cu soia, scoici albaneze, creveți în ulei. Din când în când se mai găseau
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
Știuca (în , în , în ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Dragomirești, Oloșag, Știuca (reședința) și Zgribești. Localitatea a fost reîntemeiată de coloniști germani începând din anul 1786 sub denumirea de Ebendorf, nume care l-a purtat
Comuna Știuca, Timiș () [Corola-website/Science/301402_a_302731]
-
Știuca (în , în , în ) este o comună în județul Timiș, Banat, România, formată din satele Dragomirești, Oloșag, Știuca (reședința) și Zgribești. Localitatea a fost reîntemeiată de coloniști germani începând din anul 1786 sub denumirea de Ebendorf, nume care l-a purtat până în anul 1901. Până la începutul anilor 70, majoritatea locuitorilor era de origine germană; începând cu anul 1969
Comuna Știuca, Timiș () [Corola-website/Science/301402_a_302731]
-
localități. Majoritatea etnicilor germani au emigrat în anul 1990 în RFG. Primarul comunei, Vasile Bejera, este membru PNL. Viceprimarul Ioan Boc este membru PD. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Știuca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt ucraineni (62,82%), cu o minoritate de români (34,09%). Pentru 1,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Știuca, Timiș () [Corola-website/Science/301402_a_302731]
-
constituie un adăpost pentru: acorieni, miriapode, coleoptere, etc. Fauna acvatică este de asemenea bogată. În pârâurile montane sunt întâlniți pești ca: păstrăvul (păstrăvul indigen și păstrăvul curcubeu), lipanul, boișteanul și grindelul. În râul Mureș se întâlnesc: lostrița, cleanul, scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar și depresionar, culoare închisă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
februarie 2015) în fosta locuință a lui Valli, un apartament liniștit de pe Bilekgasse, unde locuiește singur pentru prima dată în viață. În martie 1915, își schimbă iar adresa: Lange Gasse (Aleea Lungă) 18, în clădirea numită "Zum goldenen Hecht" ("La știuca de aur"). Locuiește aici până în vara anului 1916, când găsește, cu ajutorul surorii Ottla, domiciliul ideal pentru scris: Alchimistengasse (Zlatá ulička) 22. Între aprilie și octombrie 1906, Kafka își îndeplinește ucenicia ("Advokaturs-Concipient") la biroul de avocatură al lui Richard Löwy. Execută
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
Pelecanus onocrotalus"), lebădă ("Cignus cygnus"), lopătar ("Platalea leucorodia") sau cocor ("Grus grus"). oferă de hrană și condiții prielnice de reproducere pentru mai multe specii de pești din ihtiofauna României, printre care: lin ("Tinca tinca"), caracudă ("Carassius carassius"), crap ("Cyprinus carpio"), știucă ("Esox lucius"), biban ("Perca fluviatilis"), văduviță ("Leuciscus idus") sau plătică ("Abramis brama")
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
de fapt", "Femeia visurilor", "În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură", "Nunta mută", "Evadarea", "Trădarea", "Semnul dragostei" și altele. A jucat și în telenovele românești: "Regina" (Don Antonucci), "Aniela" (Iorgu Vulturescu) și de curând în serialul "În numele onoarei" (Matei Știucă). Este căsătorit de peste 30 de ani, soția sa se numește Creola și au împreună doi copii: Sebastian și Irina. Interviuri
Dan Condurache () [Corola-website/Science/309228_a_310557]
-
un kilometru, între anii 1953 - 1956 / 1966 - 1968, spre a nu mai fi amenințat terasamentul căii ferate cu surparea, au sporit pitorescul tatomireștean cu flora și fauna unor mirabile bălți, păpurișuri, zăvoaie, cu bogăție piscicolă, de la crapi, mrene, la somni, știuci etc., cu scoici, rațe / gâște sălbatice etc., ori cu gușteri și șerpi, cu mistreți și lupi, cu căprioare, iepuri, fazani etc. Pentru "inconfundabilul" univers tatomireștean, a ni se îngădui să cităm din cartea «Perimetru sentimental» de Nicolae Pop, dintr-un
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
cormoranul, țigănușul, lopătarul, stârcul, egreta, rața, gâsca, corcodelul, gârlița, sitarul, lișița, cocorul ș.a. În fluviul Dunărea și bălțile lăturalnice trăiesc diverse specii de pești: statornici (somn, mreană, șalău, biban, lin, țipar, crap, roșioară, babușcă, avat, ghibor, bibanul soare, guvidil, săbiuța, știuca) sau călători (scrumbia, rizeafca, nisetrul, morunul, păstruga și cega). Locuit din antichitate, orașul se numea "Noviodunum", un nume de proveniență celtică ("dunum" înseamnă în limba celtă "așezare fortificată"), de asemenea existând și o așezare dacică numită "Genucla" în vecinătate. În
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
rar, dropia" și alte animale precum "bursucul "și" vulpea". Lacurile și bălțile sunt populate mai ales de "gâște, rațe sălbatice "și" lebede". În mediul acvatic și anume în râurile și lacurile din țară se întâlnesc următoarele specii de pești: "crapul, știuca, șalăul, somonul" ș.a. Cea mai mare parte a nevertebratelor o alcătuiesc insectele peste 10.000 de specii din 28 de ordine. Cele mai diversificate ordine sunt Coleopterele, peste 2 mii de specii: rădașca ("Lucanus cervus", 75 mm), gândacul rinocer ("Oryctes
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
a rostit. Adânc, sub dealuri, în casa lui de pământ, Greul cade în sine cu viteza somnului. Umbra lui, fără margine, ca o cascadă, leagănă lumea..." («Greul-Pământului» - BalP, ); ori: "...descinge-Te, scoate-Ți tunica. / Despletește-Ți părul să-l pieptene știucile râului. Ia apă în pumni. Dă înotului brațele Tale, Diană, în apa limpede / și furioasă ca un lătrat de câini la marginea toamnei. / Cine te mai poate feri, zeiță, de privirea unui muritor ? / (...) / Acteon, acum e rândul Ei să te
Cezar Baltag () [Corola-website/Science/299724_a_301053]
-
de fauna precum "Dreyssena polymorpha" (un lamelibranhiat) și floră - săgeată apei ("Sagittaria latifolia"), nufărul indian ("Nelumbo nucifera") - introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o insulă se află Mănăstirea Snagov, ctitorita în secolul
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
majoritate sub numele "Tarama", ca de exemplu în Grecia sau Turcia. Pe vremuri s-au bătut numai icre de crap, în Țara Românească, Principatul Moldovei precum Banat (cel mai târziu din 1919 peste tot în țară) și cu icre de știucă sau de șalău ca variantă mai savuroasă. În unele state din sud-estul Europei de astăzi, dar și în Germania, salata se prepară din ce în ce mai des din icre de cod, chiar și afumat, sau alt pește de mare. Rezultatele sunt foarte îndoielnice
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
adaugă câte o linguriță cu apa rece sau apă minerală. Salata de icre de crap se așază pe platou, se ornează cu măsline, cu ceapă tăiată fin și cu felii de lămâie cu marginea crestată. La salata de icre de știucă, înainte de a începe bătutul, se despart din icre ceva mai puțin de un sfert din cantitatea lor și se lasă la o parte, amestecându-le la sfârșit cu cele bătute (fără franzelă). Nu se servește ceapă, aici garnitura se compune
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
se poate folosi o lingură rasă muștar sau câteva picături de oțet, pentru miezul de franzelă, griș, dar aceste compoziții nu sunt foarte gustoase. Chiar în orașe mari sau în străinătate nu se găsesc icre proaspete. Atunci icrele de crap/știucă se înlocuiesc cu cele de păstrăv care se vând conservate în borcănele de sticlă de 50 sau 100 de grame. În acest caz se recomandă prepararea cu ajutorul unei mașini electrice. Icrele bătute se pot și cumpăra în borcane, tuburi sau
Salată de icre () [Corola-website/Science/334444_a_335773]
-
numai pește de apă dulce. Este nevoie de: 2 litri de apă sau supă de oase/carcase de pește, borș, 1 kilogram de pește tăiat bucăți de 4-5 cm: (biban, caras, cegă, crap, guvizi, lin, nisetru, păstrăv, păstrugă, somn, șalău, știucă), zarzavat de supă, 3 linguri de orez prepreparat, verdețuri (leuștean, pătrunjel, după gust și mărar), ulei, sare, piper negru și, opțional, ardei iute. Ceapa, zarzavatul, ardeiul și ardeiul iute (nu obligatoriu) tăiate mărunt se călesc în puțin untdelemn împreună cu orezul
Ciorbă de pește () [Corola-website/Science/337276_a_338605]
-
se regăsește planta ocrotită laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), care este o rămășiță a erei glaciare. Remetenii au numit această plantă clopoțel, după forma florii. În aria râului Mureș din zona Remetea se practică pescuitul sportiv, aici găsindu-se diferite specii: știucă, balin, marnă, scobar, mihalț, efectivul de pești fiind în creștere. Regiunea Munțiilor Gurghiului este o renumită zonă de vânătoare. A fost vizitată de regi, principi, și alte persoane care în acești munți au vânat urși sau cerbi. În anul 1366
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica și structura condițiilor naturale nu poate fi concepută și explicată fără acțiunea umană, căreia îi este
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de aur
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
al lacului este o colonie de pelicani creți ("Pelecanus crispus") unică în Ucraina. Limanul este bogat în pește, aici viețuind numeroase specii de pește, precum și un număr mare de raci. Printre speciile de pește întâlnite aici sunt crapul, bibanul, plătica, știuca etc. Pescuitul are caracter industrial, în apropierea lacului existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Apa din limanul Covurlui este
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt luate măsuri pentru a proteja resursele naturale ale lacului, inclusiv prin introducerea de perioade de prohibiție (în care pescuitul este interzis). Pe lângă pește, în
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]