551 matches
-
pagube cantitative importante, fiind mai mult o boală care depreciază știuleții de porumb în depozite. Simptome. Ciuperca atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de spori
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacă în câmp, știuleții care nu sunt bine înveliți în pănuși în faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliți de către ciori. Știuleții atacați prezintă un putregai uscat al rahisului (ciocălăului) ceea ce îi face să fie sfărâmicioși. Boabele de pe știulete "joacă" în alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor și în rahis se observă o colorație cenușie produsă de spori negri, care sunt în număr foarte mare (fig. 31). Transmitere răspândire. Ciuperca este dusă din depozite în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
spori negri, care sunt în număr foarte mare (fig. 31). Transmitere răspândire. Ciuperca este dusă din depozite în câmp și din câmp în depozite, de către molia cerealelor (Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care s au prins de franjurile aripilor, pe știuleții dezgoliți de către păsări, sau pe cei care nu sunt bine înveliți. Sporii pot rezista în natură până la doi ani și germinează numai în condiții de umiditate mare și temperatură între 10-30șC. Hibrizii din varietatea identata(“de floricele”) și cei foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare un puf fin cenușiu de miceliu cu spori (fig. 32). Datorită sporilor ce dau infecții repetate, apar mai târziu pete și pe frunzele din etajele superioare. Frunzele atacate se sfâșie în dreptul petelor, ca urmare producția scade iar boabele de pe știuleți sunt șiștave. Lanurile puternic atacate par a fi bătute de grindină, prezentând porțiuni mari de frunze uscate, sfâșiate. Transmitere-răspândire. Ciuperca se răspândește în timpul vegetației prin spori. La temperaturi optime de 25-30șC și în condiții de umiditate mare sporii germinează, dau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ungaria) dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de formă neregulată. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu cercuri concentrice. Pe știuleții atacați, se observă o culoare neagră cărbunoasă, uneori apărând chiar distrugerea totală a acestora. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite în perioada de vegetație prin sporii duși de vânt, iar de la un an la altul, transmiterea este asigurată prin semințele infectate și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
să ateste proveniența lor din zone unde nu este răspândită această boală. Semințele vor fi verificate în laboratoarele serviciului de carantină și după ce acestea își dau avizul, vor fi distribuite pentru însămânțări. 1.5.11. Putregaiul uscat al tulpinilor și știuleților Diplodia zeae Boala este foarte frecventă și păgubitoare în SUA, Africa, Australia și în unele țări din Europa, iar pentru România este o boală de carantină. Simptome. Boala apare pe tulpini, unde se observă o colorație verde-gălbuie a internodurilor inferioare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se brunifică și devin spongioase, sfărâmicioase. Măduva tulpinilor este decolorată, se descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
descompune și rămân evidente numai vasele conducătoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenușie, iar pe tecile frunzelor apar pete roșii-purpurii sau brune închis. Tulpinile se frâng cu ușurință. Știuleții infectați au pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pănușile decolorate, albicioase iar în cazul infecțiilor timpurii știuleții rămân mici, au pănușile lipite unele de altele și capătă o culoare brună-cenușie. Pe plantele infectate mai târziu se observă doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care pătrunde în rahisul (ciocălău) știuleților (fig. 33). Transmitere-raspândire. Ciuperca persistă de la un an la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la altul sub formă de miceliu de rezistență sau, spori în resturile vegetale. Sporii rămân viabili 2-3 ani. Sporii formați pe primele frunze bazale sunt transportați de vânt și vor germina în apa care stagnează după ploi între pănuși și știulete Boala apare numai dacă plantele sunt sensibilizate, datorită administrării excesive a îngrășămintelor pe bază de azot. Plantele atacate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia) sau cele care prezintă răni mecanice, sunt mai frecvent invadate de această ciupercă. Prevenire și combatere. Se vor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
procedeu specific de altfel întregii cărți, conferă scriiturii farmec și savoare, amplificându-i valoarea literară incontestabilă. Oricât de bine și-ar păzi căruțașul Săsărman bunurile, din propria sa gospodărie dispar într-un mod enigmatic diverse lucruri ba un sac de știuleți, ba niște găini și chiar un butoi de vin din beci, fără ca să rămână barem vreo urmă, ori vreun semn oarecare. Sugestiv pentru cititorul capabil să citească în subtext este momentul când reprezentanții ordinii publice, doi polițiști însoțiți de un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se micșorează cu 1% pentru fiecare procent de corpuri străine în plus și cu procentul corespunzător din tabelul Duwal pentru fiecare procent de umiditate în plus față de indicii calitativi de bază. ... 4. La porumbul care se livrează sub formă de știuleți și la care determinarea proporției de boabe (randamentul) se face la bazele de recepție cu mijloacele mecanice ale acestora, spărturile mai mici de jumătate bob vor fi considerate corpuri străine în procent de maximum 1% . Spărturile peste această limită se
HOTĂRÎREA nr. 191 din 22 martie 1991 privind preţurile de contractare şi de achiziţie garantate de stat şi avantajele ce se acordă producătorilor agricoli pentru principalele produse vegetale preluate la fondul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107722_a_109051]
-
stemei: Stema municipiului Roșiori de Vede, potrivit anexei nr. 14, se compune dintr-un scut despicat, prima parte fiind tăiată printr-un brâu negru, crenelat; în primul cartier, pe câmp roșu, trei spice de grâu, dispuse în evantai, și doi știuleți de porumb, totul de aur; în cartierul secund, pe fond albastru, un caducel de argint. În partea stângă, pe fond de argint, un braț cu mânecă hainei roșie, ieșind din flancul stâng al scutului și ținând steagul Țării Românești (o
HOTĂR��RE nr. 685 din 30 septembrie 1998 privind aprobarea stemelor unor municipii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121949_a_123278]
-
Vereștiului, da, muncă în neagra străinătate, acolo TVR 1-ul, TVR 2-ul, ProTV-ul! Verești planeta călătorului obligatorie experiență, pe cît a denaturat-o, porumbiști de duminică după-amiază, cînd ieși la cîmp ca să le vezi cu două femei la știuleți de fiert ori de copt acasă, preaplinul nașterii reușite la evocarea ei, Suceava termocentrala din fugă, gara Burdujeni pieptul peretelui, mîncarea pe nepot bine crescut, asta e de post! sperînd o clipă, nu mănînci carnea! concesivă de bucurie, îți scot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
vedem asta În scăderea producției. Și, pe parcursul a doi-trei ani, de la recolta de zece tone la hectar a dublului hibrid inițial ajungem la tona care-i caracterizează părinții, indiferent câte prașile și Îngrășăminte ar fi aplicate; și oricâtă alegere a știuleților - din pătul - ar preceda semănatul. Îi las Însă pe agronomi să lămurească că, pentru a menține heterozisul, adică productivitatea maximă, e nevoie de intervenția omului În fiecare an, Întru obținerea seminței. O intervenție firescă căci, dacă hibridarea Înseamnă entropie, omul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
moldo-valahă, în deplin contrast cu dragostea chioară și amorul ghebos propuse de cohorta homosexualilor. "Histoire d'une pine" (las, totuși, titlul în franceză...) se deschide cu o "prefață cinegetică" (aluzie la "Pseudokinegeticos"?) în care Luca Pițu denudează misterul falic al știuletelui, trecându-l prin alte literaturi și civilizații, încadrându-l într-un rural fantastic, populat de dildo-uri cu viață de sine stătătoare și ridicându-l la nivel de "simbol valah", menit să nutrească la propriu ("făina de cucuruz, preacinstitul mălai, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Întindea cât vezi cu ochii, până-n zarea vegheată de turnul castelului de apă alimentându-se din lacul Cernica. Ne mai lungeam În iarbă și ne holbam la cer până ațipeam, mai dădeam o raită prin porumb după un braț de știuleți, căci misiunea noastră era să demontăm pe măsură ce ne soseau piesele, dar piesele Încă erau pe drum. N-apăruse nici rezervorul și nici motorul, și nici tabla pentru podeaua cabinei nu venise, după ce ne luase două zile Întregi ca să decupăm cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
putut să stăm afară pe zăpușeală nici la umbră și fără să facem nimic. În timp ce vreo cinci zilieri țopăiau Îndrăciți În jurul formelor de tuburi și-și turnau găleți de apă În cap, noi ne retrăgeam Încoace cu un braț de știuleți de porumb. Pe cât de anevoie se urnea tovarășul meu de lângă București, pe atât de iute Îl vedeam Însuflețindu-se la pregătirea mesei. N-aș fi făcut decât să-l Încurc Încercând să-i dau o mână de ajutor. Apa din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Înaltă cu aproape două palme decât el. Blugii Îi jucau pe niște buci cât pumnul, iar șoldurile Înguste Îi desăvârșeau o conformație cumva virilă. O arăta mai matură decât Viorel figura aia asiatică, cu ochii trași spre tâmple. Luase un știulete de porumb din cei risipiți prin iarbă și răsucea după degete mătasea crudă, ca pe un smoc de păr. — E bun de fiert? Devenise deja familiară, și mă gândeam că poate-i de vârsta mea și-a lui Andrei. Prospețimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un fel de a fi rezervat pentru alte Împrejurări decât cea de acum. Au mai rămas câțiva fierți de la masă, am spus. O să v-aducem, domnișoară, și-o să mai punem să fierbem dacă vă face plăcere. Cojea foile verzi de pe știulete cu gesturi În care vedeam niște mângâieri lascive. Dacă ar fi fost după ea, l-ar fi așteptat pe Viorel În mașină, știam, ei sunt doar În trecere, dar ce vedeam ivindu-se dintre degetele ei lungi simțeam cum Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
elementelor însumate ale stemei orașului ȚĂNDĂREI, județul IALOMIȚA Descrierea stemei: Stema orașului Țăndărei, potrivit anexei nr. 8, se compune dintr-un scut albastru încărcat cu un caduceu negru. În dreapta și în stânga acestuia se află două buchete reunind spice de grâu, știuleți de porumb și floarea-soarelui, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: - plantele evocă roadele bogate ale Câmpiei Bărăganului, precum și industria de prelucrare a acestora; - caduceul relevă activitatea
HOTĂRÂRE nr. 792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor oraşe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125562_a_126891]
-
Virusul tuberculului fusiform La trestia de zahar: Boală din Java a lui Cumming (Xanthomonas albilineans) Boală fabricării de gumă (Xanthomonas vasculorum) Putregaiul phytophtora (Phytophtora erythrosepteca) Rugina (Puccinia Kucheru) Pătarea Helmenthosporium (Helmenthosporium sachari) (Helmenthosporium stenospiliem) La porumb: Putregaiul tulpinei și al știuletelui (Diploidia zeae) Putregaiul giberelinic (Giberella zeae) Boala lui Stewart sau arsura bacteriană a porumbului (Xanthomonas Stewartu) Pătarea frunzei (Helminthosporium maydis, Helminthosporium carbonum) (Colchlioblus heterostrophus) La sorg: Tăciunele zburător al bobului (Sphacelotheca cruenta) Putregaiul rădăcinii (Pythium arrhenomanes) La grîu: Ergot (Claviceps
CONVENŢIE din 6 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
ci doar cu o constricție cu vârful limbii ridicat. Poziția mandibulei este similară fonemului i, iar poziția buzelor este apropiată fonemului o, încât se poate obține un transfer fonemic pe consona ș prin rostirea globală a cuvintelor: ști, știre, știoalnă, știulete, știucă, Istvan, Isidor, mișto, oiște,oștire, mișto, poștă, ești, ieși, sau chiar cuvinte care conțin pe s: stilou, istorie. Nu se urmărește pronunțarea corectă a cuvintelor ce conțin pe s, ci transferul fonemic în ș, prin pronunție repetată și accelerată
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
mîncate de insecte și nedezvoltate care depășesc, pe total, procentul de corpuri străine admise la calitatea de bază se plătesc cu 1,00 lei/kg, numai pentru livrări la fondul de stat. ... La porumbul care se livrează sub formă de știuleți și la care determinarea proporției de boabe (randamentul) se face în bazele de recepție cu mijloacele mecanice ale acestora, spărturile mai mici de jumătate bob vor fi considerate corpuri străine în procent de maximum 1% . Spărturile peste această limită se
DECRET-LEGE nr. 75 din 8 februarie 1990 pentru majorarea preţurilor de contractare şi de achiziţie şi acordarea unor avantaje producătorilor agricoli. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106926_a_108255]
-
FPM 4000 NC; - Decretul prezidențial nr. 281/1984 privind aprobarea prețului de producție și de livrare pentru platformă de foraj marin; - Decretul prezidențial nr. 33/1985 privind aprobarea prețului de producție și de livrare pentru combină autopropulsata de recoltat porumb știuleți depănușați, pe 6 rânduri C 6 P; - Decretul prezidențial nr. 64/1985 privind aprobarea prețului de producție și de livrare pentru avionul ROMBAC 1-11 seria 560; - Decretul prezidențial nr. 79/1985 privind aprobarea prețului de producție și de livrare pentru
LEGE nr. 7 din 8 ianuarie 1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120038_a_121367]