391 matches
-
concluzia că a fi mare scriitor nu este un privilegiu, ci aproape un calvar, de vreme ce literatura mare se naște din inaptitudinea de a trăi. Pe de altă parte, ea reprezintă și o privire edificatoare asupra vieții. Scriitorul mare este un știutor, căci înțelege totul și nimic nu îi scapă. Cu această convingere, criticul îi supradimensionează întrucâtva chiar și pe cei mai mari, fie ei Lev Tolstoi sau Eugen Ionescu. Încrederea totală, aproape religioasă, în ei îl face să valorifice și latura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
Recensământului general al populației României de la 1 decembrie 1899 (București, Institutul Central de Statistică, 1944), Dicționarul statistic al României întocmit pe baza rezultatelor definitive ale Recensământului din 1912 (vol. I-II, București, Institutul de Arte Grafice „C. Sfetea”, 1914), Statistica știutorilor de carte din România întocmită pe baza Rezultatelor definitive ale Recensământului din 19 decembrie 1912 (București, Stabilimentul de Arte Grafice „Albert Baer”, 1915), Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 Aprilie 1941 (București, Imprimeria Institutului Statistic, 1943). Creșterea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
celei mai slab alfabetizate provincii din țară, Oltenia (17,8%). Singura provincie românească, ce înregistra un procent mai scăzut decât cel din Oltenia, era Basarabia - recensământul rusesc din 28 ianuarie 1897 a surprins, în rândul românilor basarabeni, un procent al știutorilor de carte de numai 6,1%! Nu departe de aceste procente se situează nivelul de instrucție din mediul rural al vechiului Regat. Aici, la 100 de locuitori cu vârsta de peste 7 ani, nu întâlnim decât 15 care știu să scrie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un procent de 43,2%, se afla pe penultimul loc, înaintea Dobrogei, cu numai 40,9%, dar în urma Munteniei (54,6%) și Olteniei (49,0%). Din cele treisprezece capitale de județ ale Moldovei, doar trei au înregistrat un procent al știutorilor de carte mai mare de 50% - Focșani (53,1%, cel mai mare procent), Tecuci (50,7%) și Galați (50,4%). Este interesant de remarcat faptul că orașe precum Bacău (locul cinci, cu un grad de alfabetizare de 48,5%) sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
43%) aveau un număr mai scăzut de analfabeți decât orașul Iași (locul opt, cu 41,5%). Prezentăm, mai jos, un tabel cu gradul de instrucție al locuitorilor din orașele capitale de județ ale Moldovei (1899; în ordinea descrescătoare a procentelor știutorilor de carte): Pentru a identifica locul ocupat de orașul Bacău pe harta urbanistică moldovenească de la sfârșitul perioadei moderne, vom analiza datele oferite de următoarele izvoare statistice: „Dicționarul statistic al României” (1914, vol. I-II), „Rezultatele definitive ale Recensământului general al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașul Bacău pe harta urbanistică moldovenească de la sfârșitul perioadei moderne, vom analiza datele oferite de următoarele izvoare statistice: „Dicționarul statistic al României” (1914, vol. I-II), „Rezultatele definitive ale Recensământului general al populației României din 19 decembrie 1912”, precum și „Statistica știutorilor de carte din România”, întocmită în anul 1915 de L. Colescu (reeditată în anul 1947), pe baza rezultatelor oficiale ale recensământului din anul 1912. După cum s-a mai afirmat, datele recensământului din anul 1912 nu reușesc să proiecteze o imagine
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de persoane. Prezentăm, în tabelul de mai jos, evoluția demografică a principalelor orașe moldovenești în intervalul 1899-1912 (cele 13 capitale de județ): Pentru completarea datelor referitoare la demografia urbană moldovenească de la 1912, un instrument de lucru extrem de util este „Statistica știutorilor de carte din România”, realizată pe baza rezultatelor definitive ale recensământului din același an. Utilizând ca bază de analiză criteriul cetățeniei, statistica mai sus amintită scoate în evidență ponderea relativ însemnată (în creștere față de cea din anul 1899), pe care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
afla pe locul opt între capitalele de județ ale regiunii. Pe ultimul loc se afla orașul Botoșani, a cărui populație trecută de opt ani știa să scrie sau să citească într-un procent de numai 52%. Situația exactă a clasamentului știutorilor de carte din mediul citadin moldovenesc este prezentată în tabelul de mai jos (în ordinea descrescătoare a procentului știutorilor de carte; 1912): După cum am arătat, demografia orașului Bacău a cunoscut la sfârșitul perioadei moderne o evoluție extrem de pozitivă, înregistrând, pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
populație trecută de opt ani știa să scrie sau să citească într-un procent de numai 52%. Situația exactă a clasamentului știutorilor de carte din mediul citadin moldovenesc este prezentată în tabelul de mai jos (în ordinea descrescătoare a procentului știutorilor de carte; 1912): După cum am arătat, demografia orașului Bacău a cunoscut la sfârșitul perioadei moderne o evoluție extrem de pozitivă, înregistrând, pentru intervalul 1899-1912, cea mai mare rată de creștere a numărului de locuitori, dintre toate orașele moldovenești. Performanța, explicabilă, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
față de cea din anul 1912, atunci când gradul de alfabetizare era de numai 39,3%. Totuși, aceste procente plasau România în rândul țărilor europene cu cele mai ridicate cote ale analfabetismului, datele de mai jos fiind edificatoare, în acest sens (procentele știutorilor de carte și anul de referință): Franța - 94,1% (1926), Cehoslovacia - 92,6% (1921), Belgia - 92,5% (1920), Estonia - 89,2% (1922), Ungaria - 84,8% (1920), Letonia - 81,2% (1930), Italia - 73,2% (1921), Polonia - 67,3% (1921), Lituania - 67
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Polonia - 67,3% (1921), Lituania - 67,3% (1923), Bulgaria - 60,3% (1926), România - 57,1 (1930), Spania - 57,0% (1920), Grecia - 56,7% (1928), Rusia - 51,3% (1926), Portugalia - 34,8% (1920). Pe provincii istorice, Moldova, cu un procent al știutorilor de carte de 57,0%, se află pe locul șase, după Muntenia, cu 57,6% (rural și urbană. Cele mai ridicate procente au fost consemnate în provinciile din partea de vest a țării: Banat (72,0%) și Transilvania (68,3%). Acestea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
3%. Moldova, cu un procentaj de 72,45%, se afla pe locul șase, imediat după Muntenia - 78,4%. Pe ultimele locuri se aflau Oltenia - 68,8%, Dobrogea - 68,5% și Basarabia - 62,7%. După cum se poate observa, în 1930 repartizarea știutorilor de carte era în avantajul mediilor urbane din regiunile din nordul și vestul țării. După criteriul numărului de locuitori cu știință de carte, la nivel național, Bacăul ocupa locul dou)zeci, cu un total de 20.597 persoane. Raportând aceste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de județ ale Moldovei, după criteriul procentului de locuitori cu studii universitare, Bacăul ocupa un onorant loc doi (3,21%), după capitala culturală a regiunii, orașul Iași (4,87%). Galațiul, care se situa pe primul loc în ceea ce privește număr total al știutorilor de carte (68.097), avea cel mai scăzut procent de licențiați. Prezentăm în tabelul de mai jos, situația pentru orașele reprezentative ale Moldovei (1930, în ordinea descrescătoare a procentelor locuitorilor cu studii universitare): Pentru a surprinde nivelul de dezvoltare atins
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și curentul francez venit prin greci, nu înseamnă, ca pentru Muntenia, un progres, căci, față cu influența poloneză, ele sunt inferioare ca purtătoare de cultură. Și nu din punct de vedere cantitativ - al sumei de cunoștințe și al sumei de știutori de carte -, ci din punct de vedere calitativ, ca superioritate, ca idealitate. Influența poloneză, care alungase un curent oriental - bizantino-slav -, e înlocuită, la rândul ei, de alt curent oriental: turco-fanariot. Dar în acest veac Transilvania se pune deodată în fruntea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
organele de securitate, dar organele de partid nu știu sau rămân străine de problemele respective. Chiar și recent, în iarna aceasta, regiunea de securitate Iași a dat o dispoziție către organele subordonate ca să se ia probe de scris de la toți știutorii de carte din sate. Regiunea de partid n-a cunoscut acest lucru și s-a aflat numai după ce în sate a început șeful de post de miliție să alerge gâfâind să găsească pretexte pentru chemarea oamenilor la miliție să le
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Brăescu, Aglaia, căsătorită Popovici și bunica maternă a scriitorului Sergiu Adam, Dumitrache Brăescu bunicul doctoriței Ecaterina Brăescu Stanica și Tinca Oprișan, mama profesoarei Safta Tălmăceanu, pensionară în Blaj. Răzeși foarte vrednici și înstăriți, Brăeștii erau cu mulți ani în urmă știutori de carte. Bunicii paterni ai doctorului Alexandru Brăescu au fost postelnicul Simeon Brăescu și postelniceasa Balașa Brăescu, ce au trăit la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Fratele lui, Neculai Brăescu, numit Neculache Brăescu, a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
A‘maš). Cele două verbe au fost înțelese în mod unanim că referindu-se la subzistență (rizq, „hrană și alte bunuri”), pe care Dumnezeu o poate acorda sau retrage, manifestându-și astfel stăpânirea asupra vieții fapturilor sale. 2.1.8. Știutor În acest câmp semantic se înscriu numele cu cea mai mare ocurenta. Destinatarii Coranului nu trebuie să uite nici un moment că Dumnezeu cunoaște totul și nimic din ceea ce săvârșesc nu-i scăpa. 2.1.8.1. ‘!lim apare doar în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1.8.2. ‘All"m, forma intensivă de participiu activ. Apare într-o expresie sinonima cu cea menționată mai sus: ‘All"m al-ghuyób (5, 109/108.116; 9, 78/79; 34, 48/47): SOI „Tu știi cele ascunse”; ASM „Marele Știutor al celor ascunse”; GG „Cunoscător al Tainelor”; Marr „Cognitor arcanorum”; RB „Tu aș toute connaissance des Inconnaissables”; DM „Țoi seul connais parfaitement leș mysteres incommunicables”; Arb „the Knower of the things unseen”. Semnificație de bază: cunoscător al tainelor. 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Tu aș toute connaissance des Inconnaissables”; DM „Țoi seul connais parfaitement leș mysteres incommunicables”; Arb „the Knower of the things unseen”. Semnificație de bază: cunoscător al tainelor. 2.1.8.3. (al-)‘Alm: SOI „știutor”, ASM „Cel Atoateștiutor”; GG „Știutorul”; Marr „Sciens”, „cognitor” (2, 127/128.158/160, „Scitor” (2, 137/138); RB „l’Omniscient”, DM „celui qui sait (tout)”, YA și Arb „the All-knowing”. Este considerat un intensiv al lui ‘"lim. Apare de peste 150 de ori, cel mai adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
r (4 ocurente), de al-′alm (22, 59; 33, 51). Este prezent și în expresii ce semnifică atotștiința divină: - bi-kulli šay’în ‘alm (2, 29.231 etc. - 20 de ocurente): SOI „le știe pe toate”; ASM „a toate știutor”; GG „Atoateștiutorul”; Marr „în omni re sciens”; RB „omniscient”; DM „connaît toute chose”; YA „hath full knowledge of all things”; Arb „hâș knowledge of everything”; - bi-kulli ƒalqin ‘alm (36, 79): „Știutor a toată făptura” (GG); - ‘alm bi-:"ț
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SOI „le știe pe toate”; ASM „a toate știutor”; GG „Atoateștiutorul”; Marr „în omni re sciens”; RB „omniscient”; DM „connaît toute chose”; YA „hath full knowledge of all things”; Arb „hâș knowledge of everything”; - bi-kulli ƒalqin ‘alm (36, 79): „Știutor a toată făptura” (GG); - ‘alm bi-:"ț al-œudór (64, 4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
of everything”; - bi-kulli ƒalqin ‘alm (36, 79): „Știutor a toată făptura” (GG); - ‘alm bi-:"ț al-œudór (64, 4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1.8.4. (al-)Habr: SOI „cel știutor”; ASM „Bine știutorul”; GG „Cunoscător”; Marr „peritus” (4, 35/34); „commonitus” (4, 94/93), „cognitor” (17, 17), (precedat de ‘) „plene instructus” (31, 34); RB
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ț al-œudór (64, 4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1.8.4. (al-)Habr: SOI „cel știutor”; ASM „Bine știutorul”; GG „Cunoscător”; Marr „peritus” (4, 35/34); „commonitus” (4, 94/93), „cognitor” (17, 17), (precedat de ‘) „plene instructus” (31, 34); RB „l’Informé”, „clairvoyant” (când e predicat nominal nearticulat); DM „bien/parfaitement informé”; YA „Acquainted with all
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1.8.4. (al-)Habr: SOI „cel știutor”; ASM „Bine știutorul”; GG „Cunoscător”; Marr „peritus” (4, 35/34); „commonitus” (4, 94/93), „cognitor” (17, 17), (precedat de ‘) „plene instructus” (31, 34); RB „l’Informé”, „clairvoyant” (când e predicat nominal nearticulat); DM „bien/parfaitement informé”; YA „Acquainted with all things”; Arb „the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Arb „the Bountiful”. Context: 2tanzl al-Kit"b min All"h al-‘Azz al-‘Alm 3al-Gh"fir al-:anb wa-Q"bil al-tawb Šadd al-‘iq"b 9ó al-”awl... (40, 2-3): „2Pogorârea Cărții este de la Dumnezeu, Puternicul, Știutorul, 3Iertătorul păcatului, Primitorul căinței, Aprigul la pedeapsa, Largul la mână...” (GG) În cadrul acestei liste, e firesc că interpretarea semnificației să se facă în lumina numelor precedente. De aceea, probabil, unii dintre traducătorii europeni citați l-au tradus cu „îndelung-răbdător”. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]